Sfânta Biserica Ortodoxă

joi, 12 decembrie 2024

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (II) Îmi pare rău să o spun, dar actuala CCR a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a pica în dizgrație și a stârni furia nelimitată a oamenilor, care se întreabă acum dacă ideea de vot este ceva real sau iluzoriu și dacă statul de drept este un slogan al ipocriziei sau o ancorare în valorile democratice ...

 (II)

Îmi pare rău să o spun, dar actuala CCR a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a pica în dizgrație și a stârni furia nelimitată a oamenilor, care se întreabă acum dacă ideea de vot este ceva real sau iluzoriu și dacă statul de drept este un slogan al ipocriziei sau o ancorare în valorile democratice ...
După bâlba cu renumărarea voturilor, finalizată cu validarea primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, CCR s-a întrunit informal, tot în urmarea unor presiuni (ca și în 2012), și a decis să anuleze întregul proces electoral, în baza unor note informative primite de la serviciile secrete. De data asta au fost aruncate la coș 9,5 milioane de voturi. Un „mic” progres față de 2012 ...
În afară de a fi reintrodus serviciile secrete în procesul judiciar, CCR a comis o gafă infinit mai gravă – a dat bază documentară agățării lui Iohannis de jilțul prezidențial, cauzând o situație constituțională nemaiauzită în istorie și nemaivăzută în UE. După Constituție, pe data de 22 decembrie 2024, Iohannis nu mai este președinte, dar după decizia nr. 32/2024 a CCR, Iohannis poate sta în vacanțe și poate sta degeaba încă 6 luni sau poate chiar 6 ani, că nu-l mai grăbește nimeni ...
De aceea, este absolut necesară revizuirea poziției constituționale și redefinirea componenței și a competenței CCR.
Poate nu este rău ca, înainte de a auzi propunerile pe care le am, să reamintesc că, în varianta inițială a Constituției României, aflată în vigoare în perioada 1991 – 2003, deciziile CCR referitoare la constituționalitatea legilor înainte de promulgare (controlul a priori) puteau fi invalidate de Parlament, cu votul a 2/3 dintre parlamentari (așa dispunea art. 145 alin.1 din Constituție). De asemenea, deciziile CCR erau obligatorii, iar nu general obligatorii. Deci, aceste decizii nu erau echivalate legii.
În altă ordine de idei, deciziile CCR care constată că legile atacate sunt compatibile cu Constituția pot fi repuse în discuție. Este și motivul pentru care, de exemplu, Legea dării în plată nr.77/2016, scrisă de mine, a fost atacată de bănci cu cca 4000 de excepții de neconstituționalitate, în speranța că se va reuși schimbarea jurisprudenței CCR, favorabile consumatorilor. Sincer, nu m-aș mira ca în anii care urmează, legi favorabile consumatorilor, declarate perfect compatibile cu Constituția în mii de dosare, să fie acum declarate ne-constituționale, eventual în exercițiul atribuției CCR de „veghetor” la mersul apei, al fumului și al banilor în natură.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu