Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea poluarea. Sortați după relevanță Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea poluarea. Sortați după relevanță Afișați toate postările

miercuri, 8 octombrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - evenimentele atmosferice din aceste zile

 

Am afirmat că evenimentele atmosferice din aceste zile, mai ales perturbatiile precipitatiilor și nu numai sunt influențate și de poluarea din aer. Cantitatea de precipitații (acumulate în atmosfera) și viteza de cădere pot fi influențate foarte mult de o serie de microparticule de sulfat, care sunt rezultatul arderilor etc. Iată, avem mai jos imaginea unora dintre sursele de oxizi de sulf și sulfați. Originea : Ucraina! Zonele de război.

1. Donbas – Donețk, Avdiivka, Mariinka, Lugansk, Severodonețk, Rubijne
2. Zaporijje – Zaporijje, Orikhiv, Robotîne
3. Herson – Herson (nordul și estul regiunii)
4. Crimeea – Dzhankoi, Feodosia, Sevastopol, Crimeea de Nord
Săgețile cu galben indică traiectoriile poluanților și originea lor aproximativă. Traiectoriile duc și se intersectează exact în zona unde, în aceste zile, au fost mai critice. Evident ca fenomenele sunt mai complexe, legate și de cantitatea de apa din atmosfera, gradienți termici, vectori viteza mase de aer, alte procese fizico-chimice care modifica formarea picaturilor, etc.
Din acest motiv, când vorbim despre clima și CO2 cu orizont de 50-100 de ani, e mult mai eficient sa reflectam la ce facem efectiv, în prezent, ca sa nu intoxicăm atmosfera așa cum se vede. Consecințele le tragem în mod direct, descărcarea atmosferei se face mult mai violent: viituri, căderi masive de apă sau gheață, descărcări electrice mai intense, etc.

joi, 2 octombrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Un răspuns la „green”-ul invocat de atâtea politici europene

 

Un răspuns la „green”-ul invocat de atâtea politici europene: în următorii 50 de ani, indiferent ce „magie” vom face în scopul reducerii carbonului, din cauza influenței externe (în proporție de 70–80%), a inerției termice a continentelor vecine și oceanelor, a dinamicii albedoului terestru și a ghețarilor, a masei de apă din atmosferă și a altor gaze care se încălzesc datorită & din cauza solului, precum și din cauza variabilității aerosolilor, în Europa vom câștiga cel mult 0,05°C.

E limpede, pe de altă parte, că trebuie să fim realiști, riguroși și sensibili față de poluarea agresivă deja cunoscută, dar la care nu reușim niciodată să găsim soluții reale de reducere. Trebuie să fim realiști cu privire la transformările atmosferice și la turbulențele tot mai violente la care vom asista. Cea mai mare preocupare pentru securitatea fiecărei țări, a continentului și nu numai, este să știm, să identificăm soluții, să investim și să ne adaptăm la vremuri, să învățăm să ne protejăm și să luăm măsuri de securitate.
Atmosfera este scena unor fenomene extrem de complexe, iar preocuparea noastră principală trebuie să fie aceea de a ne proteja. O repet! Orice măsură care reduce, fie și parțial, nocivitatea aerului (benzen, toluen, oxizi, metale grele, particule microscopice, compuși organici volatili, dioxine, molecule exotice care scapă monitorizării oficiale și pe care nu le găsim în niciun registru standardizat, dar pe care le respirăm zi de zi), orice tehnologie care înlocuiește arderile nocive cu filtre sau procese superioare, orice soluție mai simplă și mai eficientă energetic – toate acestea trebuie stimulate. În ele trebuie să investim bani, timp și efort.
Politicile actuale sunt și vor rămâne păguboase, pentru că urmăresc obiective fără finalitate și fără niciun efect asupra climei la scară macro, cel puțin în actuala evoluție și prin prisma inerției uriașului sistem atmosferic. Bâjbâim parcă necontenit după idei „magice” care aduc mai multe probleme decât soluții.
Repet: esența este reducerea reală a poluării și adaptarea la clima care are o evolutie complexa. Acestea sunt acum neglijate, insuficient tratate și adesea irelevante în politicile publice. Acolo trebuie să investim cu adevărat – în cunoaștere, în tehnologii de adaptare și protecție.

marți, 26 august 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Se inchid minele ca sa cumparam scump energia de la vecini!

Cu citeva zile in urma Guvernul PSD PNL USR UDMR a adoptat OUG 42/2025, prin care se stabilește închiderea etapizată a minelor din Valea Jiului – Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan – să fie închise etapizat până în 2032. Pentru această închidere, statul român va cheltui aproape 800 milioane euro până în 2032, bani direcționați exclusiv pentru siguranța subterană, plăți compensatorii și ecologizare. Din această sumă, pentru anul 2025 sunt prevăzute cheltuieli de aproximativ 120 milioane euro!!!

Se invocă deseori poluarea acestor termocentrale ca justificare pentru închidere. Este adevărat că arderea huilei sau lignitului produce emisii de CO₂, gaze de ardere și microparticule. Însă soluția nu era închiderea, ci retehnologizarea. Există deja tehnologii performante de filtrare și captare a particulelor, de reducere a emisiilor de oxizi de sulf și azot, precum și soluții moderne de captare și transformare a dioxidului de carbon. Costurile de implementare sunt mari, dar energia produsă rămâne în sistem, locurile de muncă se păstrează, iar România își consolidează securitatea energetică.România avea și are infrastructură de cercetare și ingineri capabili să dezvolte astfel de soluții, dar în loc să investim în tehnologii de depoluare, am ales să finanțăm doar închidere și ecologizare. Rezultatul este că pierdem deopotrivă resurse, locuri de muncă și capacitate energetică, în loc să transformăm sectorul minier într-unul modern și mai curat.
Dar iata cum stau lucrurile, in profunzime:
Închidere înseamnă pierderea unei resurse strategice, cu rezerve estimate la zeci de milioane de tone, capabile să asigure zeci de ani de securitate energetică. Energia produsă de huilă, chiar dacă redusă ca volum, este energie sincronă, esențială pentru stabilitatea sistemului energetic național. Atunci când ponderea hidro, nuclear și termo scade sub 25–30% din producția totală, sistemul intră într-o zonă de risc. Un dezechilibru brusc – un nor peste un parc fotovoltaic sau oprirea unui parc eolian – poate duce la devieri de frecvență periculoase in sistemul energetic, exact cum s-a întâmplat recent în Spania. În câteva secunde, rețeaua poate ajunge la marginea unui blackout regional sau chiar național.
Evident că nu există un plan strategic pentru a înlocui aceste capacități pierdute. În loc să investim în retehnologizare și tranziție echilibrată, România alege varianta cea mai dureroasă: închiderea, fără alternative mature.
Polonia și Germania nu au procedat astfel – ba chiar și-au menținut sau redeschis exploatări pentru a garanta siguranța rețelei.
Iar cifrele oficiale confirmă dimensiunea problemei:
- Valea Jiului (OUG 42/2025 + OUG 13/2025): buget total aprobat până în 2032 – ~aprox. 800 milioane euro din care pentru acest an sunt prevăzute circa 120 milioane euro.
- Complexul Energetic Oltenia (lignit): prin Planul de decarbonizare, până în 2032 sunt prevăzute cheltuieli de închidere și ecologizare de peste 4 miliarde euro.
Per ansamblu România: dacă adunăm huilă + lignit + cariere, costurile totale pentru decarbonizare și ecologizare se ridică la 10–15 miliarde euro până în 2032–2040.
Toți acești bani sunt plătiți de statul român, fără să producă niciun MWh. În loc să finanțăm retehnologizarea, plătim miliarde doar pentru a închide și a ecologiza.
România avea și are infrastructură de cercetare și ingineri capabili să dezvolte astfel de soluții, dar în loc să investim în tehnologii de depoluare, am ales să finanțăm doar închidere și ecologizare. Rezultatul este că pierdem deopotrivă resurse, locuri de muncă și capacitate energetică, în loc să transformăm sectorul minier într-unul modern și mai curat.
România are nevoie de un plan strategic real.
Menținerea unui minim de capacități convenționale, instalarea de baterii și rețele grid-forming, investiții în hidro cu pompaj și reguli stricte pentru stabilitatea rețelei sunt măsuri urgente.
Fără aceste soluții, închiderea minelor nu înseamnă doar pierderea unui sector industrial, ci și vulnerabilizarea gravă a sistemului energetic național.
AUR va implementa acele măsuri optime pentru retehnologizare, nu pentru închidere. Vom susține soluții de depoluare și modernizare, care să salveze locurile de muncă, resursele strategice și securitatea energetică a României.
Eu garantez cele mai sofisticate soluții de depoluare si de control prin resuscitarea sistemului național de cercetare fundamentală si aplicativa in sectorul energetic si al dinamicii atmosferei terestre. Pentru aer curat si energie ieftina.

sâmbătă, 2 august 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Șcenariul

Am parcurs pe jos 5-6 km să fac propriile observații. Am urcat pe mai mulți versanți atâta cât am putut. Drumul este unul foarte greu, foarte periculos. Semnalul GSM este instabil acolo sus și m-am temut un pic de Moș Martin, de era să fie.

Ulterior am analizat ce nu se poate observa de jos. Cit timp am fost in casele oamenilor, sa ajut cu tot ce am putut, am discutat cu fiecare localnic să-mi descrie tot ce au observat. Și mi-au explicat în detaliu, momentele de vijelie extremă, momentele de sufocare, aer irespirabil, senzația de temperatură foarte mare, căderi masive de gheata și apoi întreg scenariul cu pornirea dezastrului, descărcările electrice, noaptea, cum au simțit precipitațiile, cum au evoluat, cum s-a transformat Neagra in "Dunăre". In aceasta ordine cronologica.
Am completat scenariul, cu niște date adunate apoi.
Vorbesc de scenariul care a amplificat volumul și debitul căderilor de precipitații și efectele distrugătoare. Vorbesc mai jos si celor care nu contenesc să ma jignească.
Broșteni:
Imaginile satelitare indică o defrișare de aproximativ 7 km² (zonele 1, 2, 3, 4 din figura), adică aproape 50% din arealul analizat în zona Broșteni. Solul expus a absorbit mai multă radiație solară decât pădurea, generând o creștere locală a temperaturii de circa 4°C. Această diferență termică a alimentat formarea unor curenți verticali violenți, care au ridicat în atmosferă volume mari de aer cald și umed din vecinătate (păduri)
Această energie suplimentară a reprezentat peste 60–70% din cauza primară a ascensiunii convective intense. La altitudine, umiditatea s-a întâlnit cu o concentrație ridicată de poluanți atmosferici – praf saharian, oxizi metalici, sulfați, aerosoli industriali – care au acționat ca nuclee de condensare specifice pentru gheata si respectiv pentru precipitații. Combustibilul.
Condensarea pe acești poluanți a eliberat căldură latentă, o cantitate uriașă de energie, ceea ce a încălzit suplimentar atmosfera și a generat un efect de aspirație: aerul umed a fost atras și mai rapid dinspre păduri. A acționat ca un aspirator. Acest mecanism a amplificat instabilitatea și a produs formarea masivă de picături și grindină.
Grindina căzută, în cantități foarte mari (orele 17) a confirmat prezența poluanților higroscopici în atmosferă. Ea a răcit solul, a crescut umiditatea locală prin topire, iar aerul umed de la pădurile vecine a fost din nou tras în sistemul convectiv, într-un ciclu accelerat. Adică gheața a amplificat ce urma sa fie dezastrul.
Atmosfera a devenit suprasaturată, iar la atingerea masei critice, s-a produs o rupere de nori, cu o descărcare bruscă și devastatoare. Apa acumulată în atmosferă a fost cu aproximativ 50% mai multă decât în condiții normale, exact din cauza eficienței condensării pe poluanți. Poluare.
În total, s-au scurs spre vale mai multe milioane de m³ de apă, antrenând aluviuni, mult lemn și piatra, și distrugând zonele din aval. Zona defrișată nu a reținut nimic – a fost canal de scurgere directă. Defrișarea. Digurile.
Defrișarea a alimentat sistemul cu energie, iar poluarea a transformat această energie în dezastru. Fără pădure și fără poluare, acest front atmosferic nu ar fi produs asemenea pierderi. Dar împreună, efectul a fost exponențial, nu doar cumulativ.
----------
Despre respect și atitudine civică.
Despre instituții dezorganizate.
Ce ne facem la un cutremur? Singurul ajutor cert și singura certitudine sunt semenii, oamenii care sar in ajutor asa cum vedeți aici la Broșteni.
Instituțiile încă sunt blocate in protocoale, birocrație, etc. Iar dupa un potential cutremur devastator, orice clipa contează! Vă imaginați?
Următoarele rânduri sunt dedicate celor care m-au criticat, m-au jignit și mi-au jignit in egală măsură colegii mei.
Nu e o justificare dar poate fi o imagine pentru cei care nu mă cunosc si nu știu ce fac.
Filmarea este făcută in ziua 2, vineri. Joi am muncit in casele oamenilor pina seara târziu. Pina am ajuns la masina s-a făcut foarte târziu. Am pornit cu masina sa caut o cazare. Am mers 40 km pina dincolo de coada Lacului Bicaz, n-am găsit nici o cazare. M-am întors înapoi, inca 40 km. Se făcuse ora 11 noaptea. N-am mai găsit sa mănânc ceva nicăieri. Apoi am dormit in masina. A fost un frig teribil. Dimineața am fost la ora 8:30 la biserica apoi am plecat pe jos in sat, alaturi de colegii mei din Iasi, si am ajutat populația si am urcat apoi 5 km spre munți, pe ambele maluri. Se făcuse ora 16. Eu pina la ora aia nu mâncasem nimic și nu băusem apa. De 24 de ore. N-am avut de unde. La întoarcere, pe la jumătatea drumului era o doamna cu un ceaun mare in strada, plin cu sarmale, avea pâine feliata pe o masina și sticle de apa pe un gard căzut in mâl. Doamna era înconjurată de vreo 10 muncitori, voluntari care luau masa, in drum, in și cu acel praf înecăcios pe care îi simțeai peste tot și prin sarmale. Mi s-a făcut pofta și mi-am lăsat rușinea la o parte și am cerut doamnei să-mi dea o porție. Da, am cerut și apa. Da, au fost parca cele mai bune sarmale. Da, oamenii aia abia la ora aia mincau ceva pentru ca pompierii au interzis sa ajunga mincarea in partea sudica, sus, departe de zona critica, in amonte.! Ei mi-au spus asta. Ei erau suparati Ei au fugarit niste pompieri care patrulau cu dusterul alb! Au fugit ca din pusca cind i-au chemat muncitorii nervosi, obosiți, murdari pina peste urechi si flaminzi. Eu am fost acolo si nu inventez nimic. Și apoi povestea se încheie.
Postarea această este un mesaj pentru toți. Cei care au muncit acolo și care ajuta semenii mănâncă adesea, linga drum, după camioanele in trecere, într-un nor de praf ca nu-și vad mâinile! Lentilele de ochelari devin ca cele pentru eclipsa. Da, nu au unde sa se ducă la o toaleta! Da, nu au unde arunca gunoaiele. Asta era când am făcut postarea. Și nu a fost decât un strigat sa fie auzit de lentoarea societății și autoritățile care dorm mereu in papuci!

joi, 31 iulie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Despre cutremurul din peninsula Kamceatka. 💥Asta înseamnă: defrișări!💥 Magnitudinea cutremurului, de 8.8, se traduce printr-o energie radiantă echivalentă cu aproximativ 10.000 de bombe nucleare de tip Hiroshima.

 

Am răspuns astăzi invitației la 3 emisiuni TV, la PrimaTV și la TVR Iași. Am fost solicitat sa răspund pe tema cutremurului de 8.8. din Kamceatka și inundațiile din Broșteni. Alăturat o înregistrare de la Prima TV, de la ora 15:30.

Cutremurul de magnitudine 8.8 s-a produs prin ruperea suprafeței de alunecare dintre două plăci tectonice: una oceanică, Pacifică, și cealaltă continentală, Eurasiatică.
Se estimează că suprafața activă s-a rupt pe o întindere de aproximativ 400–600 km în lungime și 200–300 km în lățime. Viteza de propagare a rupturii a fost de câțiva kilometri pe secundă, iar fenomenul ar fi durat aproape două minute (400 km împărțiți la 3–4 km/s).
Din întreaga falie tectonică, lungă de circa 2000 km, doar un segment de aproximativ 500 km a cedat în acest eveniment. Restul faliei, care încă înmagazinează energie tectonică, rămâne potențial activă și poate genera alte cutremure în viitor.
Placa Pacifică coboară (subduce) sub cea continentală – Eurasiatică – și îi transmite o cantitate semnificativă de energie elastică. Această presiune determină curbarea în jos a marginii continentale, scăderea locală a nivelului fundului oceanic și o deformare progresivă în sens opus mișcării plăcii Pacificului.
Procesul continuă până când tensiunea acumulată devine prea mare – moment în care falia cedează brusc, asemenea unui elastic întins la limită. Ruperea eliberează energia acumulată, iar marginea plăcii continentale „sare” în sus, împingând violent masa de apă de deasupra.
Această ridicare bruscă a fundului mării provoacă valuri uriașe – tsunamiul. A fost emisă o alertă de tsunami, iar valurile generate au fost deja observate lovind mai multe țărmuri din regiune.
Magnitudinea cutremurului, de 8.8, se traduce printr-o energie radiantă echivalentă cu aproximativ 10.000 de bombe nucleare de tip Hiroshima.
Despre ce s-a întâmplat la noi, la Broșteni, voi reveni — la TVR Iași. Desigur, am spus-o și o repet:
– Avem energie mare acumulată la sol. Iar acolo unde solul este descoperit, fără vegetație, energia maselor de aer care urcă este și mai mare, și mai violentă. 💥Asta înseamnă: defrișări!💥
– Dacă în vecinătate avem un curs de apă, sau au fost precipitații recente, sau există zone împădurite — acestea devin surse de umiditate în atmosferă. Zonele uscate din apropiere creează contrast termic, iar aerul cald le antrenează în sus.
– Dacă, la altitudine, aceste mase de aer încărcate cu umiditate întâlnesc „combustibilul” atmosferic – adică poluanți, particule fine, sulfați etc. – atunci se pot produce:
1. turbulențe severe,
2. formarea de picături fine de apă în suspensie, în cantitate mare, și o coloană instabilă care persistă până la atingerea unei mase critice.
Dacă aerul cald de la sol ajunge acolo sus, în atmosferă, și întâlnește alte straturi cu umiditate crescută, atunci vaporii de apă se condensează rapid, eliberând căldură latentă, adică energie amplificind curenții ascendenți.
Dacă în acel strat atmosferic sunt și poluanți în suspensie (nuclee de condensare), procesul este și mai agresiv — pentru că picăturile de apă se formează mai ușor și în cantitate mai mare.
Apoi, urmează o cădere violentă de precipitații – iar „show-ul” atmosferic vine cu fulgere, tunete și rafale. Și se întâmplă, de regulă, la câteva ore după apusul soarelui: seara și mai ales noaptea.
Da, sigur, defrișările au avut acest rol. La fel ca și poluarea atmosferică de origine continentală – două efecte suprapuse, peste un areal geografic predispus.
Supraîncălzirea solului în timpul zilei, urmată de aportul de apă (prin precipitații torențiale deja formate), a dus la revărsări rapide pe versanți. Dacă ar fi fost pădure, copacii ar fi atenuat dezastrul, reducând viteza scurgerii, diminuând debitul și pagubele.
În zonele cu vegetație întinsă, există umiditate mare, dar aceasta se disipă liniștit — nu apar curenți ascendenți violenți, pentru că: – nu există „focul” termic generat de solul descoperit,
– și nu se mai întreține „combustia atmosferică” formată din poluanți și vapori de apă.

miercuri, 16 iulie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Vitamina D3 nu este un moft, ci o necesitate vitală.


Azi am o veste importantă: Legea privind fortificarea alimentației școlare cu vitamina D3 a trecut cu un vot covârșitor în CES – 41 de voturi pentru și doar unul împotrivă. Este un pas uriaș pentru sănătatea copiilor noștri.

Vitamina D3 nu este un moft, ci o necesitate vitală. În România, expunerea la soare este mult mai redusă în lunile reci, iar poluarea urbană diminuează și mai mult calitatea luminii naturale. În același timp, alimentația copiilor noștri conține mult mai puțin pește și produse bogate în vitamina D decât în țările nordice. Asta înseamnă că deficitul de vitamina D este mult mai frecvent decât ne place să credem.
Studiile arată că lipsa vitaminei D3 afectează imunitatea, dezvoltarea oaselor, capacitatea de concentrare și chiar starea emoțională a copiilor. România este printre țările europene cu cele mai mari rate de rahitism infantil și osteoporoză precoce. O alimentație echilibrată, îmbogățită cu doza necesară de vitamina D3, înseamnă mai puține internări, mai puține boli și mai multe șanse la o viață normală.
Această lege înseamnă sănătate preventivă, nu doar tratament. Este mai ieftin și mai înțelept să prevenim carențele nutriționale decât să tratăm complicațiile lor.
Copiii noștri merită să aibă aceleași șanse ca cei din Suedia, Norvegia sau Danemarca, unde fortificarea alimentației este deja o practică veche și dovedită. În plus, în România, poluarea ridicată și lipsa unei expuneri corecte la soare agravează problema.
Această inițiativă este gândită pentru toți elevii, indiferent de mediul în care trăiesc. În orașe mari, unde lumina naturală este obturată de clădiri și smog, carențele sunt și mai grave. În zonele rurale, alimentația este adesea deficitară în pește și produse bogate în vitamina D.
Este o lege care leagă educația nutrițională de responsabilitatea statului pentru sănătatea publică. Este o investiție în viitor, în generațiile care vor crește mai puternice, mai sănătoase și mai rezistente.
Astăzi facem un pas concret pentru ca nicio școală, nicio comunitate și niciun copil să nu mai fie ignorat în privința acestui deficit. Mulțumesc tuturor celor care au înțeles importanța acestei inițiative și au votat pentru ea. România poate fi un exemplu de bună practică în Europa, dacă ne dorim cu adevărat.
Vom merge mai departe până când Legea Vitaminei D3 va fi implementată în toate școlile din țară. Copiii noștri merită!

marți, 13 mai 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Am primit răspunsul de la Ministerul Mediului privind regimul deșeurilor din Jud Iași, masurile ce trebuiau luate, avertismentele Gărzii de Mediu din Iași, soluțiilor care vor sa le implementeze si la ce tinte de colectare și reciclare dorește sa ajungă Ministerul.

 

Am primit răspunsul de la Ministerul Mediului privind regimul deșeurilor din Jud Iași, masurile ce trebuiau luate, avertismentele Gărzii de Mediu din Iași, soluțiilor care vor sa le implementeze si la ce tinte de colectare și reciclare dorește sa ajungă Ministerul.

Între altele, am reținut ca Ministerul are in vedere atingerea unui nivel de pregătire pentru reutilizare și reciciare de minimum 55 % din masa totata a cantitaţilor de deșeuri, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă, creșterea gradului de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile generate în special de populație și a reducerii cantităţii de deșeuri reziduale. Insa, din ce se cunoaste, la nivel național, in prezent stam la sub 15% colectare iar cea mai mare parte din deșeuri, peste 60% se duc la gropile de gunoi. Acest proces înseamnă o risipa imensa și pericol înzecit pentru gestionarea situațiilor de urgenta în gestionarea efectelor produse din incendiile care apar în aceste gropi de gunoi. Compusii chimici sunt cei mai nocivi, un cocktail chimic complet, o bomba de toxine purtate în aer și înghițite de populația din vecinătate. Sa ne reamintim atitea incidente din tara: Ploiești, Cluj, Bacău și Iași. Și nu numai. In plus, Gestionarea degradării deșeurilor, mirosul, infiltratiile din sol, poluarea aerului, infectarea sau pericolul de infectării prin purtarea agenților biologici, microorganisme, microbi, etc, de către păsări. A se vedea în special stolurile de pasari care tranzitează la ore aproape fixe traseul Tutora- Copou, seara și invers, la orele dimineții.
Ministerul arata ca in cadrul Programului ,Fabrici de Reciclare", vor fi sprijinite activităţi pentru construirea de instalaţii de reciclare a deșeurilor colectate separat, reducind impactului deșeurilor asupra mediului și a populaţiei, reducind consumului de resurse și au fost depuse solicitări pentru finanțare de 3 operatori economici din judeţul
Iasi cu proiecte din domeniul reciclării deșeurilor municipale, plastic, hârtie, carton, lemn. De asemenea, Ministerul Mediulu cauta sa implementeze o aplicaţie informatică sa monitorizeze trasabilitatea deșeurilor municipale
Întrebările mele le găsiți aici:
Răspunsul Ministrului îl găsiți aici și redat text, mai jos:
----
Stimate domnule deputat.
MINISTERUL MEDIULUI
APELOR $I PÀDURILOR
Parlamentu! României - Camera Deputaţilor
Domnului deputat Silviu-Octavian GURLUI
Adresa nr. 682/2025
Referitor la întrebarea dumneavoastră nr. 190A/2025, având ca obiect ,, Gestionarea deficitară a deșeurilor în județul lași și măsuri urgente pentru remediere ce se impun", vă comunicăm următoarele:
Responsabilitatea gestionării corespunzătoare a deșeurilor generat revine autorităților administrațiilor publice locale și/sau asociaților de dezvoltare intercomunitară ale acestora, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, cu modificările și completările ulterioare, stabilește o serie de obligaţii pentru autoritățile administrației publice locale în domeniul gestionării deșeurilor.
În continuare vă prezentăm principalele responsabilităţi:
Organizarea și gestionarea serviciului de salubrizare;
Implementarea colectării separate;
Aprobarea regulamentelor și caietelor de sarcini;
Delegarea gestiunii serviciului;
Stabilirea și ajustarea tarifelor;
Asigurarea transparenței și informării publice;
Monitorizarea și controlul activităţilor;
Implementarea măsurilor de protecţie a mediului,
Menționăm faptul că nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni pentru administrațile publice locale.
Gestionarea deșeurilor generate în judeţul lași se realizează în baza Planului Judetean de Gestionare a Deșeurilor, măsurile incluse în acest plan find monitorizate periodic atât de către reprezentanţii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară a Servicilor de Salubritate, cât și de Agenţia pentru Protecţia Mediului lași.
Proiectul ,Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor în judeţul laşi" a fost finalizat si este operaţional începând cu anul 2021, fiind puse în funcțiune toate instalațiile, capacitățile şi dotările aferente. Astfel, stația de transfer a deșeurilor Bălțaţi, stația de sortare și transfer Ruginoasa și toate instalațile și dotările Centrului de Management integrat al Deșeurilor'Tutora, sunt funcţionale și administrate de SC Edil Industry SRL lași,
Precizăm faptul că, în urma incendiului produs în cursul lunii octombrie 2024, care a avut ca rezultat deteriorarea instalaţiilor, utilajelor și clădirilor aferente stației de tratare mecano-biologică s-a ajuns la imposibilitatea tratării corespunzătoare a deşeurilor generate în judeţul lași.
Colectarea și transportul deșeurilor reziduate și a deșeurilor recictabile provenite de ta persoanete casnice și non casnice se realizează de către SC Girexim Universal SA și SC Salubris SA în baza contractelor de delegare, activităţile fiind reglementate din punct de vedere al protecţiei mediului.
Menționăm că sistemul de colectare a deșeurilor reziduale și reciclabile este implementat prin punerea la dispoziţie a recipientelor de colectare (puncte de colectare selectivă, amenajate la nivelul oraşelor și municipilor) și europubele distribuite la nivelut gospodărilor individuale (zona de case a
aglomerărilor suburbane și rurale). Totodată, la nivelul gospodărilor individuale, s-au distribuit anterior unităţi de compostare individuale (prin proiectul Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor)
Preluarea biodeșeurilor de pe condominii nu este asigurată din cauza faptului că, în contractul de delegare inţial nu s-a prevăzut obligaţia de preluare a fracţiei biodeșeuri în containere separate sau investiții în vederea achiziționării acestora.
În urma controalelor realizate în cursul anului 2024 la toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţul lași, s-au constatat următoarele neconformități:
neatingerea unui nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50 % din masa totală de deșeuri generată, cel puţin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere sau, după caz, din alte surse, îin măsura îin care aceste fluxuri de deșeuri
sunt similare deșeurilor care provin din gospodării;
nerespectarea de către cetăţeni a modului de utilizare a recipientelor pentru colectarea selectivă
a deșeurilor generate;
neimplementarea corespunzătoare a principiului ,, plătește pentru cât arunci" și unele deficienţe privind colectarea, eliminarea sau vaiorificarea deșeurilor textile și a biodeşeurilor;
slaba implicare a autorităţilor publice locale în informarea cetățenilor asupra respectării modului de gestionare a deșeurilor generate;
nefinalizarea la termen a procedurilor juridice privind deschiderea subcompartimentului 3 al celulei 1 din cadrul depozitului de deșeuri Tutora, gradul de umplere al subcompartimentelor 1 şi 2 fiind de peste 90 %;
abandonarea/depozitarea de deșeuri în locuri nepermise și/sau incinerarea acestora;
gradul insuficient de informare/educare a cetăţenilor.
În urma controalelor efectuate de Garda Naţională de Mediu, ca urmare a neconformităților constatate în domeniul gestionării deșeurilor, în anul 2024, au fost aplicate un număr de 126 sanctiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor fiind de 159.9500 lei. Pentru abandonarea/depozitarea de deșeuri în locuri nepermise și/sau incinerarea acestora, s-au formulat 25 de sesizări care au fost înaintate
organelor de cercetare penală.
În urma controalelor realizate, s-au dispus măsuri cu privire la implicarea proactivă a tuturor factorilor responsabili, realizarea unor programe de măsuri etapizate care să conducă la atingerea unui nivel de pregătire pentru reutilizare și reciciare de minimum 55 % din masa totata a cantitaţilor de
deșeuri, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere, dezvoltarea infrastructuri existente și intensificarea acțiunilor de informare a cetăţenilor în vederea creșterii gradului de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile generate în special de populație și a reducerii cantităţii de deșeuri reziduale
În cadrul Programului ,Fabrici de Reciclare", prin care vor fi sprijinite activităţi specifice pentru construirea de instalaţii de reciclare a deșeurilor colectate separat, reducerea impactului deșeurilor asupra mediului și a populaţiei, reducerea consumului de resurse în vederea promovării, dezvoltării
economice durabile în toate regiunile și atingerea obiectivelor de reciclare din pachetul privind economia circulară și în conformitate cu Planul Naţional de Gestionare a Deșeurilor/planurile judeţene de gestionare a deșeurilor, au fost depuse solicitări pentru finanțare de 3 operatori economici din judeţul
lași.
Conform cererilor de finanțare depuse de către aceștia, investițiile vizează proiecte din domeniul reciclării deșeurilor municipale, plastic, hârtie, carton, lemn.
În prezent, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Fondului pentru Mediu, are în curs de implementare o aplicaţie informatică ce va monitoriza trasabilitatea deșeurilor municipale în vederea verificării indeplinirii obiectivelor prevāzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, de către unitățile administrativ-teritoriale.
Precizăm faptul că județul lași implementează proiectul de sistem integrat de management al deșeurilor finanțat din fonduri europene. Pentru mai multe informații cu privire la gradul de utilizare a acestora, vă puteţi adresa Ministerului Investiților și Proiectelor Europene care coordonează, la nivel
naţional, politica în domeniul instrumentelor structurale 2007-2013, al fondurilor structurale şi de investiții 2014-2020 si al fondurilor europene nerambursabile aferente politicii de coeziune alocate României pentru perioada de programare 2021-2027
În speranța că informațile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijínul nostru și, totodată, vă stăm la dispoziție pentru eventuale informaţii suplimentare.
Cu stimă,
MINISTRUL MEDIULUI, APELOR SI PÄDURILOR
Mircea FECHET