Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ce s-a întâmplat astăzi în Spania 28 aprilie 2025?

UPDATE SPANIA, 28 APRILIE 2025: DE LA PREA MULTĂ ENERGIE LA BLACKOUT ÎN CÂTEVA SECUNDE

Unul dintre cele mai elocvente exemple ale vulnerabilității sistemelor energetice moderne s-a petrecut pe 28 aprilie 2025 în Spania. Ce s-a întâmplat? Rețeaua iberică a trecut în doar câteva minute de la supraproducție regenerabilă la colaps regional.

FAZA 1 – SUPRAPRODUCȚIE SOLARĂ ȘI EOLIANĂ

La amiază (12:00–12:30), cerul era senin în sudul Spaniei (Andaluzia, Almería), iar producția fotovoltaică a atins peste 20 GW.

În același interval, energia eoliană a început să crească rapid, înregistrând un vârf cumulativ PV + eolian de peste 30 GW.

Sistemul avea doar 12 GW capacitate sincronizată activă (hidro, gaz, nuclear).

Calcul tehnic – spike de frecvență:

Delta f = delta P * f0 / 2 H*(S sincron)

unde

Delta P = Pm- Pe

Pm - puterea exercitata mecanica asupra rotor turbina

Pe- puterea electrica absorbita de sarcina sistemului

H = constanta de inertie (~ 5 sec)

S sincron = puterea totala a surselor cu rotor (intertiale) = nuclear, hidro, termocentrale

fo= frecventa de 50 Hz

In Spania am avut Ssincron ~ 12 GW. Foarte mic!!!

Un spike de doar 2400 MW (care se poate realiza usor meteorologic, formatiuni noroase, sau cer senin), adica puterea de sarcina Pe se diminueaza fata de Pm, (delta P= 2400 MW) duce la o crestere a frecventei de 1 HZ! Frecvența a urcat spre 51 Hz, depășind limita de siguranță a rețelei continentale.

FAZA 2 – DECOUPLING ȘI CĂDEREA FRECVENȚEI

Sistemul a reacționat automat: la frecvențe ridicate, protecțiile decuplează unele zone pentru a restabili echilibrul.

Astfel, rețeaua din sudul Spaniei a fost decuplată, dar asta a însemnat pierdere bruscă a unei capacități uriașe fotovoltaice.

Ce a urmat?

Colaps instantaneu al producției → frecvența s-a prăbușit spre 49 Hz.

Frecvența a scăzut într-un ritm accelerat, sub pragurile de avarie (49,5 → 49,0 Hz).

Protecțiile de subfrecvență s-au activat automat, provocând:

Decuplări de sarcină în Spania,

Perturbări în Portugalia și sud-vestul Franței.

CONCLUZIE: DE LA STABILITATE LA BLACKOUT ÎN MAI PUȚIN DE 3 MINUTE

> Prea multă energie fotovoltaică și eoliană fără suport sincronizat sau baterii inteligente a destabilizat complet sistemul:

Creștere inițială a frecvenței (51 Hz),

Decuplare de zonă → scădere brutală a generării,

Cădere de frecvență la 49 Hz → protecții → blackout parțial.

Ce învățăm din cazul Spaniei?

Tranziția spre regenerabil trebuie dublată de tehnologii de reglaj (baterii grid-forming, management de frecvență, control automat).

Sistemele fără suficientă inerție reală sau virtuală pot colapsa în secunde.

România se apropie periculos de această configurație: în zilele însorite și cu vânt, regenerabilele depășesc 60%, iar puterea sincronă activă scade sub pragul de siguranță.

 

Ce s-a întâmplat astăzi în Spania? Astăzi, 28 aprilie 2025, Spania a fost martora unui eveniment energetic major: o pană de curent (blackout) la scară națională.

Care a fost cauza? O supraîncărcare masivă a rețelei electrice din cauza unui vârf uriaș de producție solară.

Ce s-a întâmplat?

În jurul orei 11:00, producția de energie solară din Spania a atins un vârf record de peste 20 GW – o cantitate imensă, injectată rapid în rețea într-un interval foarte scurt de timp.

În mod normal, rețeaua electrică menține un echilibru fin între producție și consum, pentru a păstra frecvența constantă la 50 Hz. Însă astăzi, vârful solar a perturbat grav acest echilibru.

Cum s-a produs colapsul?

1. Inundație de energie solară:

Panourile solare au livrat un exces uriaș de curent, reducând dramatic nevoia de energie de la centralele convenționale (gaz, hidro, nuclear).

2. Accelerarea turbinelor:

-Centralele convenționale (în special gaz și hidro) sunt echipate cu turbine care se rotesc sincron cu rețeaua la 50 Hz.

-Când cererea de energie scade brusc (pentru că energia solară acoperă tot consumul), aceste turbine nu pot încetini instantaneu.

-Dimpotrivă: fiind în continuare antrenate mecanic de motoare sau de fluxul de apă, ele încep să accelereze spontan.

3. Creșterea frecvenței:

-Această accelerare duce la creșterea frecvenței rețelei peste 50 Hz.

-De la un mic dezechilibru, frecvența a început să urce spre 50,5 Hz, 51 Hz sau chiar mai mult.

4. Confirmarea fenomenului:

Analizele ulterioare au arătat că imediat după vârful solar, energia injectată în rețea de către turbinele pe gaz și hidro a crescut brusc. Acest comportament confirmă teoria accelerării turbinelor și creșterii frecvenței:

-turbinele, având energie mecanică acumulată și simțind o scădere a sarcinii, au injectat și mai multă energie în rețea, ceea ce a amplificat dezechilibrul și a accelerat colapsul.

5. Activarea protecțiilor:

Rețeaua electrică are sisteme automate care protejează echipamentele. Dacă frecvența iese din intervalul sigur (de obicei 49,5–50,5 Hz), încep deconectările automate:

-se închid centrale,

-se taie secțiuni de rețea,

-se izolează zone întregi pentru a preveni avarii catastrofale.

6. Colapsul generalizat:

Pentru că sistemul nu a reușit să compenseze surplusul de energie suficient de rapid, protecțiile au intrat în acțiune în cascadă, ducând la prăbușirea alimentării electrice pe aproape întreg teritoriul Spaniei, Portugaliei și sudului Franței.

De ce sistemul nu a putut controla frecvența?

Deși rețelele moderne dispun de:

-Invertoare inteligente (care pot regla curentul),

-Baterii de reacție rapidă (Fast Frequency Response),

-Sisteme automate de reducere a producției (AGC),

-capacitatea lor nu a fost suficientă pentru a gestiona:

-mărimea uriașă a vârfului solar (20 GW este enorm),

-viteza cu care surplusul de energie a intrat în rețea,

-lipsa de inerție mecanică reală (pe care regenerabilele nu o oferă).

Mai simplu spus:

Electronica poate regla frecvența pe variații mici și lente. Dar la un șoc brutal de energie, ca astăzi, doar masa mecanică a turbinelor poate stabiliza rețeaua, iar aceasta a fost depășită.

Spania are deja un procent mare de energie regenerabilă, ceea ce, paradoxal, face rețeaua mai fragilă dacă nu există suficiente:

-baterii uriașe,

-pompe hidro de mare capacitate,

-linii de export rapide spre Franța sau alte țări.

Sunt probleme pe care le-am anticipat public inclusiv pentru Romania, ca fluctuatiile foarte violente photo si eoliene pot perturba puternic reteaua surselor conventionale care au alt ritm, alta inertie!!!! E un echilibru fragil care poate fi in special sustinut cu baterii uriase sau linii de export de mare capacitate! Sa invatam din asa probleme uriase!!!

Sursa date: electricitymaps.com/zone

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Numele meu e România. Locuiesc pe strada Europa de 13 ani, din ianuarie 2007

Numele meu e România. Locuiesc pe strada Europa de 13 ani, din ianuarie 2007

Am o casă veche, care a fost mare și frumoasă cândva. Acum e tot mare, dar dărăpănată. Cade tencuiala, acoperișul a vechi și uneori îmi plouă în casă.

Dar nu mă plâng. Am o grădină mare. Cândva aveam o livadă aici, dar ai mei au tăiat toți pomii pentru că am avut nevoie de lemne de foc. O parte au vândut vecinelor mele. E aici, aproape de mine, o doamnă Austria. Ei îi dădeau ai mei mai toate lemnele. Iarba e și ea cam uscată pentru că nu am mai udat-o demult.

Sunt la școală cu vecinele mele: Italia, Spania, Germania, Franța, Ungaria și mai am câteva. E și Anglia cu mine în clasă, dar de câteva luni s-a mutat de pe strada mea. Am înțeles că era certată cu Germania și cu Franța. Pe primar nu știu cum îl cheamă, dar îi știu inițialele: U.E.

El tot vine la noi pe stradă, dar nu se oprește decât la cei mai înstăriți. L-am văzut de multe ori că intra și la familia Germaniei și a Franței. Pe mine doar mă salută când mă vede pe la stradă și rar mă întreabă ce mai fac.

Italia s-a îmbolnăvit. În urmă cu câteva săptămâni a venit la școală și a făcut febră. Strănuta într-una și tușea, dar a stat la toate orele. A doua zi nu a mai venit, dar am răcit toate de la ea. Italia este cea mai frumoasă de pe stradă. În fiecare zi vine altfel îmbrăcată la școală, parcă e din revistă. Germania, îi este vecină, dar moare de invidie când o vede cât e de frumoasă. Bolnavă fiind, Italia a avut nevoie de medicamente și s-a dus la ușa Germaniei. A sunat o dată și nimic, a sunat a doua oară, niciun răspuns. A ieșit la un moment dat cineva și i-a spus: „Am, dar nu pot să îți dau că poate și ai mei se îmbolnăvesc”. Apoi i-a închis ușa în nas… S-a dus apoi la Franța și tot așa, nu a primit nimic.

Spania este și ea o frumusețe. E brunetă și puțin creolă, iar la școală stă în aceeași bancă cu Italia. S-a îmbolnăvit și ea. De câteva săptămâni nici nu au mai ieșit din casă. Le văd doar la geam când mai trec și mă plimb singură pe stradă. Acum stau acasă toate. Nici la școală nu mai mergem. Eu mă mai duc prin parc sau mă mai plimb cu bicicleta. Tușesc puțin, dar sunt bine. Nu mi se poate întâmpla chiar mie să pățesc ceva.

Acum, că mai toate stau acasă, au venit să îmi aducă jucăriile pe care li le-am dat. Toate mi-au adus jucăriile stricate, iar pe cele bune și le-au păstrat și Italia și Spania și Germania. Credeam că măcar Anglia să mi le ducă toate, mai ales că ea nu mai stă pe stradă cu noi. Nici măcar nu mi le-a trimis mie. Le-a dat Franței și Germaniei să mi le ducă, iar ele mi le-au dus tot pe cele stricate, însă abia după ce le-a lăsat Ungaria. M-am uitat printre jucării. Cu câteva excepții, toate sunt defecte.

După colț, pe cealaltă stradă, locuiește Serbia. Părinții ei tot caută o casă pe strada noastră, dar încă nu au găsit. Și ea e cu noi în clasă. Tot ca și noi, stă și ea acasă, dar a rămas fără medicamente, pansamente, măști, ceea ce îți trebuie la răceală… Mai departe de aici, în altă localitate, locuiește China și ea cam are de toate. Serbia i-a cerut ei, dar Germania a sărit imediat să nu ia de la ea că ale ei sunt mai bune. Serbia, naivă, a ascultat și acum când s-a dus să-i bată în poartă Germaniei, aceasta nici nu i-a răspuns… Iar China le-a dat apoi la alții.

Când totul era bine, păream ca o mare familie. Germania mă suna tot la două zile, Italia mă chema des pe la ea, Franța îmi trimitea cărți și eu îi dădeam jucării, cu Spania făceam schimb de haine, iar cu Ungaria, deși nu eram prietene, ne înțelegeam așa ca între vecine.

Acum, de când cu răceala asta, nu mai vorbește nimeni cu nimeni. Parcă am fi niște străine. A trecut și primarul pe aici, domnul ăla la care-i știu doar inițialele: U.E. Mi-au zis ai mei că l-au văzut când a vorbit cu familia Germaniei. Le-a promis mulți bani de la Primărie. Tot așa a spus că îi dă și Franței, iar Italia și Spania se descurcă și ele.

Nouă ne va da doar ce rămâne după… Ne-am obișnuit să nu primim nimic, deși nici ai mei nu mai merg la lucru pentru că stau acasă să aibă grijă de mine. Asta e, banul la ban trage. De când stăm aici cam tot așa a făcut. U.E. venea pe la noi doar când trebuia să ajutăm cu ceva la Primărie, sau pe la firmele pe care le au familiile Germaniei, Angliei, Spaniei și Italiei. Sunt familii bogate, se vede și după casele și mașinile pe care le au…

Ce trist e pe strada mea în aceste zile… Va trece și asta și iar vor veni la mine să se joace, să fim prietene, să fim ca o familie.

Dar asta nu e familie. Strada Europa e acum toată bolnavă și a devenit ca un camping: fiecare cu cortul lui…

Mă numesc România și locuiesc pe strada Europa din anul 2007. Stau chiar la capăt într-o casă dărăpănată. Dar nu mă plâng. M-am obișnuit ca de câte ori e o problemă să nu mă ajute nimeni…

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Situația irigațiilor la nivel național – grad de acoperire, strategii naționale comparative cu alte țări europene

Am trimis o interpelare oficială Ministrului Agriculturii privind situația sistemului de irigații din România.

Turbulențele atmosferice din ultimele decenii afectează grav agricultura românească, iar lipsa unei rețele moderne de irigații pune în pericol securitatea alimentară a țării.

L-am întrebat pe ministrul Florin-Ionuț Barbu care este stadiul real al infrastructurii de irigații, ce investiții s-au făcut în ultimii ani și cum se compară România cu țări precum Franța, Germania sau Spania.

România nu-și mai permite întârzieri și promisiuni goale. Fermierii au nevoie de soluții concrete și de sprijin real!

Voi urmări răspunsul cu maximă atenție. Este timpul ca agricultura românească să devină prioritate națională.

#Interpelare #Irigatii #Agricultură #AUR #SilviuGurlui

------

Întrebare

Către Domnul, Florin - Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Domnul Silviu-Octavian GURLUI, deputat AUR în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiect: Situația irigațiilor la nivel național – grad de acoperire, strategii naționale comparative cu alte țări europene

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere impactul agravant al schimbărilor meteorologice mai severe asupra agriculturii românești și rolul esențial al sistemelor de irigații în menținerea productivității și securității alimentare, vă adresez această interpelare pentru a solicita o prezentare detaliată a stadiului actual al infrastructurii de irigații din România, precum și a direcțiilor strategice viitoare asumate de minister.

I. Situația sistemului de irigații în România

1. Care este suprafața agricolă totală irigabilă în România și ce procent din aceasta este în prezent funcțional?

2. Ce procent din capacitatea sistemului de irigații existent înainte de 1989 este operațional astăzi?

3. Care sunt regiunile geografice cele mai afectate de secetă și cât la sută din necesarul de apă pentru agricultură este acoperit în aceste zone?

4. Ce investiții s-au realizat în ultimii 10 ani pentru reabilitarea infrastructurii de irigații și cu ce surse de finanțare?

5. Ce obiective sunt prevăzute în Planul Național de Irigații și în Planul Național Strategic 2023–2027 cu privire la extinderea și modernizarea sistemului de irigații?

II. Resurse de apă și soluții pentru zonele deficitare

6. Care este necesarul anual estimat de apă pentru irigații în România, pe regiuni istorice (Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania)?

7. Ce surse de apă sunt disponibile la nivel național pentru susținerea sistemelor de irigații?

8. Ce strategii sunt avute în vedere pentru zonele unde resursele de apă sunt insuficiente – reutilizarea apelor, desalinizare, acumulări artificiale etc.?

III. Exemplu de bune practici europene – Franța, Germania și Spania

Pentru a sublinia urgența reformei sistemului național de irigații, este relevantă comparația cu alte state europene care au făcut pași importanți în această direcție.

- În Franța, aproximativ 6% din suprafața agricolă este irigată, beneficiind de strategii clare privind eficientizarea consumului de apă și subvenții directe pentru fermieri. Franța a investit masiv în rețele moderne, în digitalizare și în parteneriate public-private.

- În Germania, irigațiile acoperă un procent mai redus (2%), însă statul sprijină extinderea rețelelor prin politici verzi și sprijin financiar adaptat zonelor sensibile.

- Spania, aflată în condiții climatice similare cu regiunile sudice ale României, a dezvoltat un sistem extins de irigații, acoperind peste 20% din terenul agricol. Sunt utilizate intens acumulările, desalinizarea și tehnologii moderne de picurare, cu susținere financiară consistentă din fonduri UE și buget național.

Aceste exemple arată că este posibil, cu o strategie clară și cu voință politică, să construim un sistem eficient, adaptat condițiilor meteo-atmosferice secolului XXI.

IV. Contrastul cu România – Analiză critică

9. Care sunt diferențele majore dintre România și aceste state în ceea ce privește:

- gradul de acoperire cu irigații,

- investițiile publice în infrastructura agricolă,

- politicile de sprijin pentru fermieri,

- utilizarea fondurilor europene?

10. Care sunt cauzele principale pentru care România nu a reușit, în ultimele trei decenii, să refacă și să extindă sistemul de irigații?

Vă solicit respectuos un răspuns complet, însoțit de date oficiale, hărți, statistici și documente de strategie, care să permită o analiză comparativă clară între situația actuală a României și modelele europene funcționale, cu scopul de a îmbunătăți politicile și investițiile în acest domeniu vital.

Vă mulțumesc,

Silviu-Octavian GURLUI, deputat AUR, în circumscripția electorală nr.24 Iași

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Asta se vede, în continuare, în Spania. Asa cum asistam, de altfel, din nou, in n-e Spaniei, în Barcelona.

 

Cantități foarte dense de praf saharian peste vestul continentului European. Sunt afectate Spania, Franța, Belgia, Olanda, Anglia, etc. Situația se va menține câteva zile. Acolo unde este umiditate mare în atmosferă și condiții fizico-chimice de condens/nucleatie se vor înregistra cantități mari de precipitații. Asta se vede, în continuare, în Spania. Asa cum asistam, de altfel, din nou, in n-e Spaniei, în Barcelona.Nu sunt ca cele din Valencia dar nici masa de praf nu este comparabila. România nu va fi afectata de nici un fel!

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea – Despre criza financiară din anul 33 AD și rolul acesteia în precipitarea evenimentelor cruciale din acel an. Frații bancheri Pittius și Lehman (I)

Este un fapt istoric dovedit că, în anul 33, în timpul celui de-al doilea împărat roman, Tiberius, a fost o criză financiară care a pornit de la falimentul unor bancheri, Frații Pittius, și care a cuprins întregul Imperiu roman, provincie cu provincie – Galia (Franța de azi), Spania, Grecia, Byzantium, Capadocia, Antiochia, Egipt și Syria – Palestina. Această criză are nebănuite legături cu ceea ce s-a întâmplat, în același an, în Galileea, Iudeea și, în final, la Ierusalim.

(I)

În condițiile riguroase trasate de sistemul juridic roman, care punea în centrul său contractul, ca lege ireversibilă a părților, și datoria, ca lanț juridic (vinculum juris), împăratul Tiberius nu a avut altă soluție de oprire a falimentului sistemic decât să ia din vistieria publică și să arunce în vistieriile private ale unor bancheri de încredere* suma de 100 de milioane de sesterți**, cu mandatul ferm de a fi dați cu împrumut pe minim trei ani, fără dobândă, celor mai nevoiași debitori. În realitate, doar bancherii și marii proprietari de latifundii romane au fost salvați de la ruină, iar nu și vulgul. Economia și-a revenit cu greu. Pentru că nu a putut suporta datoriile cauzate de salvarea privilegiaților privați de la ruină, Imperiul în sine a rămas în stare de faliment virtual timp de cca 70 de ani***. Imperiul ar fi putut ierta datoriile celor nevoiași, dar nu a făcut-o. Imperiul a preferat salvarea bancherilor și a latifundiarilor, pe umerii cărora se sprijinea.

Vedem aici atât relaxarea cantitativă (quantitative easing – emiterea de bani suplimentari față de masa de bunuri și servicii aflate în comerț) cu care băncile centrale contemporane au crezut că soluționează multiplele și recurentele crize financiar-bancare ale lumii globalizate de azi, cât și salvarea băncilor cu bani publici (bail out). Ba chiar vedem un faliment al băncilor unor frați care a determinat o criză globală – prin nu știu ce coinicidență sau mecanism al destinului, Pittius Brothers au determinat falimentul sistemic din 33 AD, iar Lehman Brothers, falimentul sistemic din 2008 AD … Sarcastic, ambele operațiuni de salvare a bancherilor au cauzat falimente de stat și prăbușiri de imperii (mai încet în cazul Imperiului Roman, mult mai rapid în cazul imperiilor de azi).

Mult mai important: vedem aici cauza ruinei financiare în care se afundă atât imperiul birocratic „ueropean”, cât și marile state membre (Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda), pentru că au decis:

- să salveze bănci în dauna statelor membre și a cetățenilor (tragedia financiară greacă din 2009-2011 este ilustrativă),

-să îmbăgățească marile corporații tech și pharma cu prețul sărăcirii și efectelor adverse de la vaccin suferite de populație,

- să umple de sute de miliarde întreprinderi de împachetat fum și de produs rapoarte și ONG – uri, sub pretextul „luptei” cu schimbarea climatică și, desigur,

- să inunde cu bani belicoșii și fauna din jurul lor, sub pretextul „victoriei finale” contra Rusiei.

În vremea lui Iisus Hristos, în contradicție cu sistemul juridic roman (exportat în mod imperialist în toate provinciile sau coloniile romane, dar și în regatele limitrofe, așa cum se întâmplă de zeci de ani cu legea europeană sau cu dreptul american), în Israel exista o lege, provenită din Biblie, veche de cca 1300 de ani la acea data, care impunea evreilor ștergerea oricărei datorii după 7 ani de la data nașterii acesteia. Legea este aplicabilă și azi, la peste 3300 de ani de la edictarea ei.

Legea se numește Shmita și apare de nenumărate ori în Vechiul Testament, începând cu cărțile Deuteronomului și ale Leviticului și continuând cu Evangheliile și Faptele Apostolilor.

Legea este atât de importantă în Biblie încât evreii antici preferau să moară decât să o încalce. Se spune ca Iulius Caesar i-a iertat pe evrei de plata taxelor într-un an sabatic, pentru a evita sinuciderile în masă. Efortul preceptorilor și al armatei romane a fost considerat prea mare pentru a justifica încasarea aproape de zero a taxelor în anii sabatici evreiești.

Această lege era parte din cultura și spiritualitatea evreilor inclusiv pe vremea propăvăduirii și răstignirii pe cruce a lui Iisus Hristos.

*când bancherii dau faliment pentru că nu se mai creditează între ei, este contraintuitiv să vorbești de bancheri de încredere

**în banii de acum, asta ar însemna cam 2 miliarde de euro

***după războiul din 105-106 AD, împăratul Traian a capturat aproape tot aurul din Dacia, astfel putând finanța un banchet citadin care a durat, cică, 80 de zile, dar a pus capăt falimentului latent al Imperiului

(va urma)

(II), (III)

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Lectionar Săptămâna V după Rusalii: Joi:Rm 15, 17-29; Mt 12, 46-50; 13, 1-3.

Iconographer Daniel Neculae

Lectionar Săptămâna V după Rusalii: Joi:Rm 15, 17-29;

Noul Testament

Epistola către Romani

Cap. 15 Să-i placi semenului tău, nu ţie însuţi. Aria misionară a lui Pavel. Un plan de călătorie la Roma.

17 Aşadar, în Iisus Hristos am lauda în cele ce sunt către Dumnezeu.

18 Căci nu voi îndrăzni să vorbesc ceva din cele ce n'a lucrat Hristos prin mine spre aducerea neamurilor la ascultare, cu vorba şi cu fapta,

2Co 3:5

19 cu puterea semnelor şi a minunilor, cu puterea Duhului Sfânt, aşa încât de la Ierusalim şi'mprejurimile lui până în Iliria am împlinit propovăduirea Evangheliei lui Hristos,

FA 9:15

20 râvnind astfel să binevestesc nu acolo unde Hristos fusese numit e, ca să nu zidesc pe temelia altuia,

1Co 3:10 2Co 10:15-16

21 ci după cum e scris: Cei cărora nu le-a fost vestit Îl vor vedea; şi cei ce n'au auzit de El vor înţelege.

Is 52:15

22 E pricina pentru care am şi fost de multe ori împiedicat să vin la voi.

Rm 1:10-13

23 Dar acum, nemaiavând loc f în aceste ţinuturi şi de multe ori având dorinţa să vin la voi

1Tes 3:10

24 când va fi să mă duc în Spania... g Căci nădăjduiesc să vă văd în trecere şi să fiu însoţit de voi acolo, de va fi ca mai întâi să mă bucur de voi pentru o vreme.

1Co 16:6

25 Acum însă mă duc la Ierusalim în slujba sfinţilor.

FA 19:21 FA 20:22

26 Căci Macedonia şi Ahaia au binevoit să facă o strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinţii din Ierusalim.

1Co 16:1 2Co 8:1 2Co 9:2 2Co 9:12 Ga 2:10

27 Au binevoit şi le sunt datori. Că dacă neamurile s'au împărtăşit de cele duhovniceşti ale lor, datoare sunt şi ele să le slujească în cele trupeşti.

Rm 9:4 1Co 9:11

28 Aşadar, după ce voi face aceasta şi le voi încredinţa această roadă h, voi trece în Spania pe la voi.

29 Şi ştiu că venind la voi, cu deplinătatea binecuvântării lui Hristos voi veni.

Pictor Monica Vasiloia

Lectionar Săptămâna V după Rusalii: Joi: Mt 12, 46-50; 13, 1-3.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 12 Spicele culese sâmbăta. Vindecarea făcută sâmbăta. Blasfemia împotriva Sfântului Duh. Adevăratele rude ale lui Iisus.

46 În timp ce El încă le vorbea mulţimilor, iată că mama şi fraţii Lui f stăteau afară, căutând să vorbească cu El.

Mt 13:55 Mc 6:3 In 2:12 In 7:3 FA 1:14 Mc 3:31-35 Lc 8:19-21

47 Cineva I-a zis: „Iată, mama şi fraţii Tăi stau afară, căutând să-Ţi vorbească“.

Mc 3:31-35 Lc 8:19-21

48 Iar El i-a răspuns celui ce-I vorbea: „Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?“

Mc 3:31-35 Lc 8:19-21

49 Şi întinzându-Şi mâna către ucenicii Săi, a zis: Iată-i pe mama Mea şi pe fraţii Mei!

Cant 8:5 Mc 3:31-35 Lc 8:19-21

50 Că tot cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri, acela Îmi este frate şi soră şi mamă“.

Mc 03:31-35 Lc 08:19-21 In 06:40 In 15:14

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 13 Şapte parabole despre împărăţia cerurilor. Iisus nu este primit în patria Sa.

1 În ziua aceea a ieşit Iisus din casă şi S`a aşezat pe ţărmul mării. a

Lc 5:1-3 Lc 8:4-10 Mc 4:1-11

2 Şi s`au adunat la El mulţimi numeroase, aşa încât El a intrat în luntre şi stătea în ea şi toată mulţimea şedea pe ţărm

Lc 5:1-3 Lc 8:4-10 Mc 4:1-11

3 Şi multe lucruri le-a grăit El în parabole b, zicând: „Iată, ieşit-a semănătorul să semene.

Lc 8:4-10 Mc 4:1-11 1Co 3:9

Biblia Ortodoxă