Sfânta Biserica Ortodoxă

luni, 15 decembrie 2025

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Cum să eviți să devii păpușă emoțională (I)

 

Cum să eviți să devii păpușă emoțională 

(I) 

Mass-media din societățile democratice nu sunt cu adevărat independente, ci servesc interesele elitelor politice și economice. 

Cu atât mai puțin nu este independentă social media. 

Iată de ce: Consimțământul poate fi “fabricat”. 

Conceptul a fost creat și explicat de Noam Chomsky și Edward S. Herman, în cartea lor din 1988, "Manufacturing Consent". 

Achizițiile pe care le facem prin consimțământ fabricat sunt numai comerciale, ci și ideologice, militare și religioase. Ba chiar ajungem să inventăm religii de substituție pentru că cineva ne fabrică emoțiile, ca unor păpuși emoționale. 

Pe scurt: în loc să informeze publicul obiectiv, media filtrează știrile și le prezintă într-un mod care creează un acord aparent (consimțământ) din partea oamenilor obișnuiți pentru politici care de fapt îi avantajează pe cei puternici. 

Asta se întâmplă prin cinci "filtre" principale: 

-proprietatea corporațiilor asupra media, 

-dependența de publicitate, 

-surse oficiale de informații, 

-presiuni din exterior și 

-ideologia dominantă (de exemplu, anticomunismul în trecut). 

Rezultatul? Oamenii cred că susțin ceva din proprie inițiativă, dar de fapt au fost manipulați subtil. Propaganda pare invizibilă în democrații. Ne e ca în dictaturi unde, unde controlul e direct și pe față. 

Mai nou, în “democrații” de genul celei imaginate de Ursula v d Leyen, propaganda utilizează fact checkers și se dotează cu scuturi “democratice” europene și “cordoane sanitare”, ca să nu permită contaminarea cu idei proprii a popoarelor UE. 

Înlocuiți “anti-comunismul” exemplificat de Chomsky cu ideologiile la zi: vaccinism, climate change, ingerința rusă, capturarea justiției. 

Dacă întrebi participanții la protestele “pentru justiție” de zilele astea, nu vor ști exact de ce protestează și ce anume pretind. 

Organizatorii protestelor “spontane” au făcut sloganele, textele de pe pancarte și discursurile - trâmbiță, mass media și social media au amplificat ma maxim planul și butoanele emoționale pe care trebuie apăsat, deci nu mai e nevoie ca păpușile emoționale să gândească. În plus, le cer participanților să nu spună adevărul despre ce cred protestatarii simpli că se întâmplă și ce motive au să vină la protest. 

E plin de armate de fact checkers la proteste, dar nimeni nu e interesat să releve fake news - urile din care este construit întregul scenariu manipulator. De exemplu, numărul participanților și componența lor pe vârste și ocupații sau idolii aclamați - se întâmplă dă fie vorba, culmea, de pensionari speciali, paraditori, torționari securistoizi, șoroșiști. Nu se văd în fundal, deși sunt acolo, nici politrucii care speră să beneficieze de pe urma blamului public la adresa leadership - ului actual al magistraților: Fritzul de la Timișoara are dosar de incompatibilitate, la ÎCCJ, din cauza dosarului urmând să își piardă mandatul, dar protestul l-ar putea ajuta să scape. 

În plus, protestul este menit a camufla grava problemă de a avea în guvern miniștri impostori, dorei și falsificatori de cariere. E vorba de acel guvern care a cauzat restriște și disperare în popor și la antreprenori, luând de la săraci ca să dea bogaților și mafioților, mai ales mafioți ai guvernului kievean. 

Evident, protestatarii cărora li s-a fabricat voința au uitat, pe moment, că li s-a pus la mezat proprietatea asupra pensiilor din Pilonul II, că li s-au luat bursele, că li s-au diminuat indemnizațiile de creștere a copiilor, iar părinților și bunicilor lor  li s-au tăiat pensiile. De asemenea, au uitat și că tot justiția capturată a anulat votul a 9,5 milioane de cetățeni, i-a redat lui Băsescu, alias Petrov, privilegiile de ex - președinte și l-a scăpat de pușcărie pe unul de la tv, care a luat viața a trei persoane într-un accident auto. 

A, și să nu uităm măcar noi: oengiștii care au făcut foamea și tușa din momentul în care Trump a decis să desființeze USAID au acum șansa de a se redresa și de a ne ține și pe mai departe în colivia statului paralel pe care îl slujesc.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

duminică, 14 decembrie 2025

,, Coloana sacrificiului nesfârșit "! Brâncuși

 Coloana Infinitului a lui Brâncuși ascunde o inginerie metalurgică de avangardă pentru anii '30. Deși pare o sculptură simplă din fontă, ea nu a ruginit masiv timp de aproape un secol.

Secretul stă într-o tehnologie numită „metalizare”, aplicată la sugestia inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan. Coloana a fost pulverizată cu sârmă de alamă topită imediat după sablare, un procedeu extrem de modern la acea vreme, care a creat un scut protector auriu ce a rezistat deceniilor de ploi și vânt.
Colaborarea dintre sculptorul Constantin Brâncuși și inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan a fost una providențială. Brâncuși, deși un geniu al formelor, avea nevoie de un partener tehnic capabil să-i transpună viziunea monumentală în realitate, fără a compromite stabilitatea structurii. Gorjan nu doar că a calculat structura de rezistență, bazată pe un stâlp central din oțel, dar a înțeles și provocările chimice pe care le presupunea expunerea unui monument metalic în aer liber.
Materialul ales pentru modulele coloanei, fonta, a fost turnat la Atelierele Centrale din Petroșani în toamna anului 1937. Fonta este un material robust și greu, ideal pentru a da monumentalitate lucrării, însă are un mare inamic natural: oxidarea rapidă. Fără un tratament adecvat, suprafața poroasă a fontei ar fi început să reacționeze cu umiditatea din atmosferă în câteva zile, transformând opera de artă într-o masă roșcată și inestetică de rugină.
Aici a intervenit inovația propusă de inginerul român. În loc să folosească vopsele tradiționale pe bază de ulei, care s-ar fi decojit în timp și ar fi necesitat întreținere constantă, el a optat pentru o soluție industrială de ultimă oră, patentată în Elveția: metalizarea prin pulverizare, cunoscută și sub numele de procedeul Schoop. Aceasta presupunea acoperirea unui metal cu un alt metal, creând o legătură mult mai puternică decât simpla vopsire.
Procesul a început cu o etapă riguroasă de pregătire a suprafeței, numită sablare. Imediat după ce modulele din fontă au fost turnate și răcite, ele au fost curățate sub un jet puternic de nisip. Această operațiune a avut rolul dublu de a elimina orice urmă de impurități din turnătorie și de a crea o rugozitate microscopică pe suprafața fontei, esențială pentru ca stratul protector să adere perfect.
Imediat după sablare, cât timp fonta era perfect curată și "activă" chimic, muncitorii au aplicat stratul de alamă. Tehnica implica utilizarea unui pistol special în care era introdusă sârmă de alamă. Aceasta era topită instantaneu de o flacără oxiacetilenică și pulverizată cu ajutorul aerului comprimat direct pe suprafața modulelor. Particulele fine de alamă topită se loveau de fontă și se solidificau instantaneu, formând o crustă continuă și impermeabilă.
Alegerea alamei nu a fost întâmplătoare, ci a servit dublului scop: protecție și estetică. Din punct de vedere tehnic, alama este mult mai rezistentă la coroziune decât fierul. Din punct de vedere artistic, acest tratament i-a oferit Coloanei o strălucire aurie spectaculoasă la momentul inaugurării. Brâncuși, care își șlefuia manual sculpturile din bronz până la perfecțiune în atelierul său din Paris, și-a dorit ca și monumentul de la Târgu Jiu să capteze lumina soarelui într-un mod similar.
Cantitatea de material folosită a fost impresionantă pentru acele vremuri, dar necesară pentru a garanta durabilitatea. Stratul de alamă depus a avut o grosime considerabilă, asigurând o barieră fizică eficientă între fontă și mediul exterior. Deși în timp, alama s-a oxidat natural, căpătând o patină închisă la culoare, ea a continuat să își îndeplinească rolul de "sacrificiu", protejând integritatea structurală a modulelor de fontă de dedesubt.
Rezistența acestei inginerii a fost testată nu doar de natură, ci și de istorie. În anii '50, regimul comunist a încercat să dărâme coloana, considerând-o o artă "burgheză", trăgând de ea cu lanțuri legate de tractoare. Deși au reușit doar să o încline ușor, structura gândită de Gorjan și protecția aplicată au rezistat. Calitatea metalizării a făcut ca, în ciuda abuzurilor mecanice și a neglijenței de decenii, coloana să nu se dezintegreze.
Astăzi, Coloana Infinitului rămâne nu doar o capodoperă a modernismului, ci și un exemplu strălucit de colaborare interdisciplinară. Faptul că Brâncuși a acceptat și integrat o tehnologie industrială avansată în opera sa demonstrează că marea artă nu se naște doar din inspirație divină, ci și din calcule precise și știința materialelor, asigurându-i astfel nemurirea fizică, nu doar cea simbolică.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ariane 6 – Rachetă europeană, succes strategic -succesul uriaș al României de ieri pentru că azi România e în moarte clinică!


Ariane 6 – Rachetă europeană, succes strategic -s uccesul uriaș al României de ieri pentru că azi România e în moarte clinică!

Ariane 6 este noua rachetă europeană de lansare, destinată plasării pe orbită a sateliților civili, științifici și militari, asigurând accesul autonom al Europei la spațiu. Succesul lansării confirmă forța tehnologică europeană, iar România este parte din acest program prin contribuții industriale și de cercetare realizate în anii de vârf ai acestui domeniu. Astăzi însă, sectorul spațial românesc se află în moarte clinică, trăind din realizările trecutului, între nostalgie și inerție instituțională.

1. Ariane 6: negociere strategică, contribuție tehnică, sabotaj politic

Participarea României la programul Ariane 6 a fost negociată la nivel guvernamental cu miniștrii responsabili de domeniul spațial din Franța și Germania, principalii actori europeni în realizarea rachetelor lansatoare. România a intrat în aceste negocieri cu un istoric solid, construit încă din anii ’90, de realizare a componentelor metalice pentru Ariane 5 prin companii aerospațiale românești – un capital tehnologic real, câștigat prin muncă, nu prin retorică politică.

În anii 2010, în România a fost realizată o mașină unică, absolut esențială pentru producția Ariane 5: un strung vertical de mare viteză, cu diametrul de 6 metri și precizie extrem de ridicată. Această mașină a fost transportată în Franța cu 12 camioane, instalată la Les Mureaux – fabrica de rachete Ariane – și inaugurată oficial în 2014. Faptul că acest eveniment nu a fost comunicat public nu ține de lipsa de importanță, ci de realități strategice: aceeași fabrică integrează, cu aceleași echipamente, racheta balistică franceză M51 cu încărcătură nucleară, singura de acest tip din Europa continentală.

România putea fi mai mult decât un contributor marginal. Procentul actual de 0,3% rezultă dintr-un program de lansatoare pentru care România fusese admisă la o participare de 1,1%, proporțională cu indicatorii ESA și OECD privind venitul național net. Diferența nu este tehnologică, ci exclusiv politică. Deși această contribuție putea fi crescută printr-o decizie guvernamentală simplă, actuala clasă politică a ales deliberat să blocheze domeniul, prin refuzul de a subscrie și chiar de a plăti programele ESA. Reducerea contribuției României la ESA cu aproximativ 35% nu este o economie bugetară, ci un act de amputare strategică a cercetării românești.

2. Cum a fost abandonată cercetarea: standarde imposibile fără finanțare

Realizarea de componente pentru lansatoare și zbor spațial presupune respectarea unor standarde extrem de exigente, care implică costuri mari și cicluri de testare îndelungate. Niciun actor industrial nu poate îndeplini aceste standarde fără un sprijin național consistent, anterior participării la competițiile ESA. Aici intervine rolul statului – rol pe care clasa politică românească l-a abandonat complet.

În aproape toate statele membre ESA există programe naționale dedicate exact acestui scop. România a avut un astfel de program – programul STAR – care a funcționat la începutul integrării în ESA. În 2018, acest program a fost întrerupt brutal, fără explicații valide, de către factorii politici responsabili de cercetare și tehnologie. Această decizie a transmis un semnal devastator: cercetarea nu mai este o prioritate națională.

Mai grav, Ministerul Cercetării a refuzat să trimită spre ratificare extensia pe trei ani a acordului de suport ESA pentru România, deși documentul fusese semnat cu puteri depline de ESA și de statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe și Președinție. Consecința directă a acestei decizii politice: pierderea a 15 milioane de euro, fonduri alocate explicit României. Vorbim despre programul științific ESA – cel mai prestigios din Europa – cu un coeficient de multiplicare financiară estimat între 10 și 14.

Deși Corpul de Control al Guvernului României a constatat oficial gravitatea acestei situații, actuala clasă politică nu a oferit nici până astăzi explicații publice, nu a asumat responsabilitatea și nu a corectat nimic. Mediul industrial, universitar și partenerii internaționali au primit un singur mesaj: România nu are o strategie coerentă de cercetare, ci doar improvizație și abandon.

3. Ariane 6, MTCR și securitatea națională – o șansă ratată politic

Participarea României la construcția de rachete lansatoare cu sarcină utilă de peste 500 kg la 300 km ar permite accesul politic la MTCR (Missile Technology Control Regime), un acord internațional strategic care reglementează exportul de tehnologii sensibile în domeniul rachetelor și sistemelor aeriene fără pilot, limitând proliferarea armelor de distrugere în masă.

MTCR reunește astăzi 35 de state. Au fost admise țări precum Cehia, Polonia, Ungaria sau Bulgaria – unele chiar cu sprijin geopolitic discutabil. România, deși dispunea de capacități industriale reale și infrastructură de testare, a fost lăsată pe dinafară nu din motive tehnice, ci din lipsă de voință și competență politică.

Participarea la Ariane 6, Vega-E și Space Rider oferă României un argument solid, credibil și greu de respins pentru reluarea candidaturii MTCR. Cu toate acestea, haosul instituțional din domeniul spațial românesc – între o Agenție Spațială slăbită și un Minister al Cercetării incapabil – face imposibilă o astfel de inițiativă strategică.

În contextul conflictului de la granițele României și al Strategiei Naționale de Securitate și Apărare, este o inconștiență politică să ignori domeniul spațial și cercetarea avansată. Demersul din 2022 de a aduce coordonarea spațiului direct în subordinea Guvernului a fost blocat de Ministerul Cercetării, iar consecința a fost eliminarea profesioniștilor din sistem – nu întărirea lui.

România nu a eșuat în spațiu. România a fost trasă în jos de propria clasă politică. Inginerii, cercetătorii și industria au livrat. Politicienii au tăiat, au amânat, au abandonat. Reducerea cu 35% a contribuției la ESA, blocarea programelor naționale și distrugerea continuității instituționale nu sunt simple greșeli administrative. Sunt decizii politice care condamnă România la irelevanță tehnologică.

Aici găsiti companiile românești, contribuțua, o istorie prezentată de ESA.👉Ariane 6 – made in Romania👈

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

sâmbătă, 13 decembrie 2025

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - Unii susțin că dom'le, nu se mai face nimic în România asta.

📸 ESA - S. Corvaja

Unii susțin că dom'le, nu se mai face nimic în România asta

Agenția Spațială Europeană (ESA, agenția unde majoritatea membrilor tocmai și-au mărit contribuția anuală, dar România a scăzut-o) face o listă cu companiile private din România care contribuie activ la Ariane 6—cea mai puternică rachetă europeană construită vreodată. Literalmente rocket science, de la firme de care probabil 90% dintre noi nu am auzit vreodată (eu recunosc că e prima dată când aflu despre Gonzales Mecanica de Precizie, aș fi ținut minte un astfel de nume dacă l-aș fi întâlnit în trecut):

🚀 ICPE (București) a furnizat componente pentru motorul Vulcain-2.1;

🚀 Sonovision (Iași) a furnizat elemente pentru cablajul electric al rachetei;

🚀 Sonaca (Cluj) diverese componente esențiale pentru Ariane 6;

🚀 TTTech (București) asigură firmware-ul pentru chipurile din Ariane 6 și validarea acestora;

🚀 Emsil Techtrans (Cluj-Napoca) a contribuit la platforma folosită pentru montarea celor două boostere auxiliare;

🚀 Gonzales Mecanica de Precizie (Prahova) a realizat platforma mobilă de unde se montează conurile protectoare ale încărcăturii utile;

🚀 Aerostar (Bacău) furnizează pentru Arianegroup componente necesare în toate cele trei trepte ale rachetei Ariane 6.

Doar 0.3% din Ariane 6 este produs în România. Să ne imaginăm ce ar fi însemnat pentru industria românească dacă, în loc de 0.3%, am fi contribuit cu, să zicem, 0.6%.

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia

vineri, 12 decembrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Guvernul USR–PSD–PNL–UDMR a decis, la întuneric, prelungirea acordului de exploatare a resurselor energetice cu OMV Petrom, în loc să redeschidă concesiunile și să renegocieze de la zero condițiile.


Guvernul USR–PSD–PNL–UDMR a decis, la întuneric, prelungirea acordului de exploatare a resurselor energetice cu OMV Petrom, în loc să redeschidă concesiunile și să renegocieze de la zero condițiile. Decizia vizează atât exploatări existente, cât și proiecte strategice precum Marea Neagră.

România nu trebuia să prelungească nimic. România trebuia să renegocieze tot.

Resursele naturale sunt ale statului român, nu ale companiilor. Când o concesiune ajunge la termen, ea nu se prelungește automat, ci se redeschide și se negociază transparent.

Creșterea redevențelor nu este o victorie. Este minimul necesar.

În timp ce România cedează poziție după poziție, Ungaria joacă strategic. Cu gazele extrase din Marea Neagră, Ungaria își construiește statutul de hub energetic regional: infrastructură, depozite, contracte pe termen lung și putere de negociere. Nu pe resursele ei. Ci pe resursele României.

-România extrage.

-Alții tranzacționează.

-Alții controlează piața.

Într-un moment în care energia este strategică pentru Europa, România avea o poziție de forță. Guvernul a ales însă calea ghiocelului: prelungirea.

– Fără competiție.

– Fără condiții ferme pentru procesare, stocare și tranzacționare în România.

– Fără obligații clare de dezvoltare industrială românească.

Așa ajungi furnizor de materie primă, nu jucător strategic.

Așa pierzi influență, deși ai resursa.

România nu trebuie să mai fie o țară slabă, folosită ca rezervor energetic pentru alții. Statul trebuie să negocieze ca stat, nu să accepte automat ce i se oferă.

Dacă nu controlăm noi condițiile, le vor controla alții.

Și o fac deja.

Resursele României trebuie să lucreze pentru România.

Doar pentru România.

Suntem de toată jalea iar alte țări au înțeles și ne sfâșie cu fulgi cu tot.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

joi, 11 decembrie 2025

A FOST CÂNDVA ÎN BETLEEM.. de Preot Sorin Croitoru

A FOST CÂNDVA ÎN BETLEEM..
Era târziu și soarele de iarnă
Aluneca încetișor sub zare..
O ceață începuse să se-aștearnă
Ca un covor murdar în depărtare..
Păreau pustii căsuțele de piatră
Cu porțile închise cu zăbrele,
Doar glasul gros al câinilor ce latră
Mai amintea că este viață-n ele..
"Din suflet vă implor, vă fie milă,
Primiți-ne o noapte la căldură!.."
Privind gravida peste gard, în silă,
Betleemiții bombăneau cu ură:
"Străini nebuni.. De ce-au plecat de-acasă,
Dacă știau că i-a sosit sorocul?..
Acum ce vor, să-i punem noi la masă,
Să-i ospătăm și să le-aprindem focul"?..
Așa vorbeau, văzând-o pe Maria,
Ce ascundea în sine o Comoară..
În Betleem, se vede, omenia
"În vremea-aceea" nu-i dădea pe-afară!
Bătrânul Iosif, lăcrimând cu jale,
Privea Fecioara plin de umilință:
"Stăpâne bun, arată-mi Tu o cale,
Căci eu mă văd cuprins de neputință"...
Mergeau încet, aproape în neștire,
Sperând ca pân' la urmă să găsească
Acea fărâmă de milostivire
Ce-i va permite Sfintei Maici să nască..
Dar Betleemul, iată, îl sfârșiră
Și totuși, în întreaga așezare
Acea sperată milă n-o găsiră,
Ci numai blestemata nepăsare!
A coborât de-a binelea-nserarea..
Deodată, în lumină de crepuscul,
Văzură o colibă-n depărtare,
Ce semăna cu un sălaș minuscul..
Ajunseseră la staul și Maria
Născu pe paie, printre animale,
Pe Cel ce ne aduse bucuria,
Venind la noi din cerurile Sale..

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 - ‼️Tone de fertilizanți pe bază de AZOTAT DE AMONIU depozitați neconform în zona Poarta 2, la câteva sute de metri de centrul istoric al Constanței


‼️Tone de fertilizanți pe bază de AZOTAT DE AMONIU depozitați neconform în zona Poarta 2, la câteva sute de metri de centrul istoric al Constanței

Astăzi aduc în atenția publică o situație extrem de gravă, ignorată de autorități și cu potențial de risc pentru locuitorii Constanței.

📍 La Poarta 2, în imediata apropiere a centrului istoric, a falezei și a zonelor intens circulate de turiști și localnici, au fost și sunt depozitate tone de CAN (Calcium Ammonium Nitrate) – un fertilizant pe bază de azotat de amoniu, încadrat legal în categoria precursorilor de explozivi.

📌 Etichetele oficiale ale producătorului (Gemlik, Turcia) indică explicit: AMMONIUM NITRATE – ingredient principal.

📌 Conținut total de azot: 26%, peste pragul din legislația UE care definește fertilizanții pe bază de azotat de amoniu.

Și totuși…

❗ Garda Națională de Mediu a transmis oficial (26.11.2025) că „nu au fost identificate stocuri de îngrășăminte chimice de tip azotat de amoniu” în zonă.

O afirmație care contrazice realitatea din teren, documentele de transport, etichetele și legislația europeană.

⚠️ Ce am găsit la fața locului?

– Big-baguri stivuite pe 3–4 niveluri, instabile.

– Depozitare în aer liber, expusă la soare, umezeală și intemperii.

– Lipsa măsurilor obligatorii pentru manipularea precursorilor de explozivi.

– Apropiere de drumuri, utilaje și zone frecventate de oameni.

– Nerespectarea totală a instrucțiunilor de siguranță: „Keep cool”, „Keep away from combustible materials”, „Store in a well-ventilated place”.

⚠️ Aceleași riscuri pe care le-am semnalat în vară pentru azotatul de amoniu depozitat neconform în Portul Midia, expus la 40°C – situație confirmată ulterior de instituții.

🟥 Aceasta nu mai este doar o problemă administrativă. Este o problemă de SIGURANȚĂ PUBLICĂ!

Vorbim despre materiale sensibile, strict reglementate la nivel UE, tratate cu superficialitate în cel mai mare port al României.

În calitate de ofițer port gradul I și avertizor de integritate, am documentat aceste situații cu probe foto, acte de transport și date tehnice.

Am informat instituțiile statului – însă unele dintre ele continuă să minimalizeze riscul sau să ofere răspunsuri contrare realității.

❗ Cer public:

1. Reinvestigarea de urgență a depozitării CAN la Poarta 2 – SORENA.

2. Clarificarea erorilor flagrante din rapoartele GNM.

3. Intervenția ISU, GNM, ITM și a instituțiilor de securitate națională.

4. Transparentizarea modului de gestionare a materialelor pe bază de azotat de amoniu în Portul Constanța.

📢 Constanța merită adevărul. Siguranța oamenilor nu poate fi negociată.

Continui să documentez și să fac publice toate situațiile care pun în pericol viața și mediul, indiferent de presiuni.

Iulian Nicolae Șuchea

Ofițer port gradul I

Avertizor de integritate – dosar DAIP 212/2025

#PortulConstanta #Constanta2025

#OameniiTrebuieSăȘtie

#AdevărulContează

#InvestigațiePublică

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I 

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Sistemul judiciar riscă din nou să devină “câmp tactic” pentru serviciile secrete și quango*.

Sistemul judiciar riscă din nou să devină “câmp tactic” pentru serviciile secrete și quango*. 

Reamintesc că, în “republica procurorilor”, în perioada 2014-2018, peste 3700 de magistrați au fost suspectați și interceptați ilegal în peste 2000 de dosare deschise de DNA și ținute la sertar, ca presiune necesară unor soluții dorite de “stradă” (=captivii oengeurilor globaliste) și de tele-justiție. În 2015, au fost cu 500% mai multe arestări pentru corupție decât în 2014. Ulterior, mulți arestați au fost achitați, unii dintre ei obținând de la stat, adică, de la noi, daune morale de milioane. 

Cele de mai sus nu sunt invenții. Sunt extrase din rapoarte ale inspecției judiciare, confirmate de CSM. 

Acum, sloganul momentului este “justiția capturată”

Oare a fost liberă sau, dimpotrivă, capturată, justiția în aceste 3 cazuri? 

1. Achiziție de vaccinuri inutile de peste un miliard de euro, dosar la DNA, suspecți, Câțu, Voiculescu & co., dosar de care nu se mai știe nimic de peste 3 ani; 

2. Toate cele 23 de HG - uri de prelungire a stării de alertă din plandemie au fost anulate de 5 Curți de apel, pe baza modelului meu de acțiune; în schimb, acțiunea mea, având aceeași țintă, a fost respinsă definitiv de ÎCCJ, după un incredibil șir de abțineri și o constituire a completului final fără respectarea regulilor repartizării aleatorii a dosarelor; toate dosarele de daune cauzate antreprenorilor și oamenilor simpli de “războiul sanitar” al lui Arahat au fost respinse sau ignorate, deși întreaga bază legală fusese deja demolată prin anularea celor 23 de HG - uri; 

3. Anularea fără probe a alegerilor și respingerea ca inadmisibile a celor două cereri făcute de mine la ÎCCJ (contestație în anulare și revizuire contra deciziei CCR din 6 decembrie). 

Evident, justiție capturată poate fi numită și acea penibilă desfășurare de forțe din 2014 - 2015, când Iohannis a fost scăpat de problemuța incompatibilității, precum și faptul că fiscul nu reușește nici azi să încaseze milioanele datorate de familia Iohannis, din chirii încasate ilegal pe caee obținute ilegal, căci, ce să vezi, se opun niște hotărâri ale instanțelor, date în contestații la executare. 

Cu toate acestea, nu trebuie să ne pierdem chiar toți capul. 

Avem, toți cei care lucrăm cu sistemul judiciar, o grămadă de exemple negative, de rele practici, de dat. 

Dar nu trebuie uitat niciodată: fără independența justiției nu există democrație, nu există libertate, nu există garanție a proprietății și a drepturilor familiale. 

Nu poți avea justiție independentă cu judecători timorați și presați de dosare, mai ales de-alea inventate.

Așa că: 

Nu vă lăsați duși în ispită, nu vă duceți după fentă. 

Nu permiteți transformarea judecătorilor, în genere, în noii (vi)ruși sau în noul inamic public pe care să îl detestați și de care să vă fie frică. 

Fiți cu băgare de seamă la adevăratul inamic, cel din laboratoarele serviciilor secrete, și la adevărata ingerință externă, quango*

Hai Liberare!

 *quasi-non-governmental organizations

marți, 9 decembrie 2025

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Corporațiile Big Food sunt tot atât de rele ca și corporațiile Big Pharma (II)


(II)

Plângerea municipalității San Francisco contra corporațiilor Big Food pune accentul pe acțiunile companiilor care țintesc minorii, considerați în centrul strategiei comerciale. Copii sunt nu doar actuali consumatori, ci și baza de profit viitoare, iar companiile au urmărit deliberat să le formeze gusturile și dependența de alimentele ultra-procesate de la vârste cât mai mici, făcând produsele mai distractive și mai greu de refuzat. Pârâtele au folosit coloranți și aditivi atrăgători pentru copii, substanțe chimice despre care există indicii serioase că au efecte nocive, pernicioase, asupra comportamentului și sănătății copiilor (hiperactivitate, deficit de atenție, depresii).

Marketingul este direcționat explicit către copii prin ambalaje cu personaje de desene animate, mascote, jocuri, prin reclame TV, online și social media orientate către canale și platforme pentru copii, prin promoții în școli sau în proximitatea lor, prin porții și produse concepute special pentru „lunchbox”/ gustări pentru copii.

Aceste strategii au reușit: copiii americani au ajuns să își ia până la două treimi din aportul zilnic de energie din alimentele ultra-procesate, chimizate, nesănătoase, ceea ce duce încă din copilărie spre obezitate, diabet de tip 2 și multe alte boli de adulți.

Minorii din comunități vulnerabile (afro-americani și latino) sunt vizați disproporționat de acest tip de marketing, ceea ce amplifică inegalitățile de sănătate.

Până în 2006, pârâtele cheltuiau peste 1,6 miliarde de dolari pe an pentru publicitate direcționată către copii. Din această sumă, aproximativ 870 de milioane de dolari erau cheltuite pe marketing adresat copiilor cu vârsta sub 12 ani.

Pârâta Coca-Cola și-a propus* în mod explicit să crească consumul individual de Coca-Cola peste consumul individual de lapte și apă (!!!).

Orașul San Francisco acuză companiile de practici comerciale neloiale și înșelătoare pentru că au ascuns sau minimizat riscurile reale ale alimentelor ultra-procesate și au folosit tactici de marketing manipulative, inclusiv față de copii, și de atingerea gravă și continuă adusă sănătății publice în San Francisco (public nuisance). Orașul San Francisco solicită interzicerea practicilor de marketing înșelător, remedierea de către pârâte a efectelor marketingului fals din trecut, precum și despăgubiri, constând în costurile publice antrenate de autorități pentru tratamentul bolilor și afecțiunilor psihice cauzate de pârâte. S-au cerut, de asemenea, și daune punitive consistente, pentru efect disuasiv (intimidant, descurajator).

Să reținem că nu vorbim de produse obscure, ci de branduri pe care le vedem zilnic la raft și în reclame în România.

Pentru spațiul european, unde aceste mărci sunt bine ancorate în consumul de zi cu zi, cazul din San Francisco duce inevitabil discuția la întrebarea dacă regimul actual de informare, publicitate și taxare a alimentelor ultra-procesate este suficient sau dacă, asemenea tutunului și alcoolului, avem nevoie de un cadru mult mai strict atunci când produsul țintă ajunge, sistematic, în farfuriile copiilor. Cazul din San Francisco mută discuția de la clișeul „părinții trebuie să fie mai atenți” la dilema „cât de departe pot merge companiile atunci când știu, din propriile lor cercetări, că produsele lor sunt riscante, de calitate îndoielnică, greu de controlat și, totuși, ajung la minori, pentru că tehnicile lor de (neuro)marketing sunt eficiente”.

Din această perspectivă, este evident că sunt necesare restricții dure privind marketingul țintit către copii, avertismente explicite pe ambalaj, limitarea prezenței acestor produse în școli și, eventual, taxe speciale pe alimentele ultra-procesate, întrucât impactul asupra sănătății publice este comparabil sau îl  depășește pe cel al tutunului, alcoolului și drogurilor.

Consumul de produse procesate și chimizate NU (mai) este o simplă alegere personală, este rezultatul unei construcții malefice și deliberate care ne împinge pe toți, adulți și copii laolaltă, exact în direcția opusă unei alimentații sănătoase. Și trebuie să luăm atitudine, căci ne omoară la foc lent.

*Pentru Todd Putman, fostul șef de marketing al Coca-Cola pentru SUA, obiectivul era: „Cum putem face să băgăm mai multe uncii în cât mai multe corpuri, cât mai des?”, „când [copiii] împlineau doisprezece ani, îi atacăm brusc ca o haită de lupi” [cu campanii de marketing].

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Corporațiile Big Food sunt tot atât de rele ca și corporațiile Big Pharma (I)

 

Corporațiile Big Food sunt tot atât de rele ca și corporațiile Big Pharma

Municipalitatea orașului San Francisco a declanșat recent* un proces cu totul neobișnuit contra unor mari corporații din domeniul băuturilor răcoritoare și al alimentelor ultra procesate**, proces care se află acum pe rolul Curții Superioare a Statului California. Municipalitatea acuză corporațiile pârâte de prejudicii majore cauzate consumatorilor, în special copii, prin alimentația nesănătoasă, promovată prin practici înșelătoare și neuro-marketing, derulate cu intenție și cu susținerea „oamenilor de știință”.   

Speța, deși ține de jurisdicția americană, este esențială și pentru UE, mai ales pentru România, întrucât toate aceste corporații sunt prezente și în UE, practicând același tip de comerț înșelător și nociv. Reamintesc că, în legislația românească, orice practică înșelătoare a comercianților este drastic sancționată, iar produsele puse pe piață trebuie să fie sigure și să nu pună în pericol sănătatea și viața consumatorilor. 

(I)

Pe scurt, acestea sunt acuzațiile aduse de municipalitatea San Francisco pârâtelor:

1. produc și vând în masă alimente ultra-procesate, fabricate din ingrediente ieftine, cu aditivi***, alimente care nici măcar nu mai seamănă cu mâncarea reală și care au efecte nocive asupra sănătății, privând intenționat consumatorii de o alegere informată a alimentelor consumate;

2. proiectează alimente în mod deliberat pentru a da dependență, folosind „știința” consumului, prin combinații de zahăr, grăsimi, sare, texturi, aditivi și arome, precum și tehnici de neuro-marketing, astfel încât să stimuleze intens sistemul de recompensă din creier și să ducă la consum compulsiv, ca în cazul altor substanțe adictive (tutun, alcool, cocaină);

3. țintesc direct și prin tehnici imparabile, subliminale, subconștientul și emoționalitatea copiilor, pe care îi transformă în păpuși emoționale; în acest scop, corporațiile pârâte folosesc resurse, capacități științifice și tehnologice și campanii de marketing care „lucrează” direct asupra subconștientului și a emoționalității consumatorului; de exemplu, Nestlé a angajat numeroși psihologi senzoriali care studiază activitatea cerebrală, inclusiv cu electroencefalografie, pentru fabrica reacții emoționale care canalizează preferințele alimentare ale copiilor mici; municipalitatea susține chiar că s-a ajuns la utilizarea de ADN și de inteligență artificială pentru a formula produse noi, adictive, destinate copiilor; PepsiCo folosește neuro-marketingul, utilizând chiar RMN-ul funcțional, o tehnică de imagistică ce măsoară activitatea creierului prin fluxul de sânge, pentru a scana și clasifica emoțiile copiilor și, ulterior, a ghida tipologia produselor adictive dedicate lor.

Municipalitatea afirmă că pârâtele au sponsorizat ani de zile armate de cercetare nutrițională partizană (biased), care a dat mereu concluzii „științifice” favorabile intereselor lor comerciale, în contradicție cu studiile independente. De exemplu, în studiile finanțate de Coca-Cola nu s-a găsit nicio legătură între băuturile zaharoase și creșterea în greutate, ceea ce a fost complet invers în cazul cercetării independente. Coca Cola este, de altfel, acuzată de „spălare de studii” (interesantă formulă ...), unul dintre cazurile exemplificate fiind o plată de cca. 1,5 milioane de dolari făcută de Coca Cola unui grup de oameni de știință reuniți în Global Energy Balance Network (GEBN) pentru a promova mesajul „științific” (total fals) că sedentarismul, iar nu alimentația nesănătoasă ar fi principalul vinovat pentru obezitatea infantilă. Tot Coca-Cola este acuzată că a folosit International Life Sciences Institute (ILSI) ca organizație-paravan pentru a influența Centrul Chinez pentru Controlul Bolilor (CCDC) și a modifica mesajele oficiale prin eliminarea referirilor la reducerea consumului de alimente ultra-procesate, pentru a se concentra aproape exclusiv pe „mai multă activitate fizică”.

Să credem în „știință”, nu?

Municipalitatea San Francisco acuză părâtele că a știut de ani de zile**** că aceste produse sunt periculoase, că sunt asociate cu obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, cu anumite cancere, cu depresia, cu tulburările digestive etc., dar au continuat să le promoveze agresiv și au minimalizat sau ascuns riscurile (prin tehnica tipică avocaților de rea-credință „deny, denounce, delay”).

În acest fel, pârâtele au creat o criză de sănătate publică în San Francisco, contribuind semnificativ la epidemia de boli cronice legate de dietă, cu costuri uriașe pentru sistemul public de sănătate.

(va urma)

*litigiul este evocat într-un recent număr al publicației britanice The Guardian

**pârâtele sunt Kraft Heinz, Mondelez, Post Holdings, Coca-Cola, PepsiCo, General Mills, Nestle, Kellanova, Kellogg, Mars, ConAgra și Does 1-50

***îndulcitori, emulsifianți, coloranți, arome; de exemplu, sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, maltodextrină, dextroză/glucoză, lactoză, uleiuri hidrogenate sau interesterificate, proteine hidrolizate, izolat de proteine din soia, carne separată mecanic, emulgatori, aditivi de aromă, coloranți alimentari, îndulcitori artificiali, agenți de îngroșare, agenți de texturare

****în 1999, costul re/cunoscut anual cauzat de alimentele ultra-procesate sistemului public de sănătate era de până la 10 miliarde USD și 300.000 de decese

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

luni, 8 decembrie 2025

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Despre ketamină, deturnare de fonduri și “suflețele”…

1. În marile orașe europene, pentru a se stabili, statistic, ce substanțe psihotrope se consumă, se analizează chimic apele reziduale. În București, după analizele cele mai recente ale apelor reziduale, cel mai consumat drog este ketamina. Ketamina, utilizată ca anestezic, analgezic, sedativ și amnezic în scop medical, induce o stare de anestezie disociativă, ceea ce înseamnă că pacientul se poate simți detașat de corpul și mediul său. Ketamina, azi, drogul preferat al copiilor și tinerilor din București. Probabil că același lucru se poate spune și despre cei din Cluj, Timișoara, Iași, Constanța sau Craiova. În Giurgiu cu siguranță aceasta este realitatea: ketamina rulz ... 

2. România a cheltuit, în ultimii 25 de ani, cca 1 miliard de euro pentru euthanasierea unui număr de 1,5 milioane de câini. Cu această sumă de bani s-ar fi putut steriliza și pune în adăposturi decente ... 25 de milioane de câini*. De asemenea, s-ar fi putut construi 4 spitale regionale complet dotate pentru orice boală umană și pentru orice urgență. România utilizează, printr-un sistem de ONG  - uri, srl - uri și funcționari corupți din primării, bani publici de la Statul român sau de la UE, destinați sterilizării și adăpostirii decente a câinilor fără stăpân, pentru euthanasiere. Parlamentari europeni din mai toate grupurile politice (lipsesc doar socialiștii și „liberali” de la Renew), au declanșat proceduri de anchetă, somând Comisia Europeană să verifice posibile deturnări de bani publici comise de sistemul mafiot românesc mai sus enunțat. 

3. În procedurile de euthanasiere, pentru imobilizarea câinilor se utilizează ketamină. 

Legal achiziționată, ketamina nu este utilizată niciodată în totalitate, sistemul mafiot mai sus enunțat preferând metode crude și crunte de neutralizare a câinilor (prefer să nu le descriu aici). Evident, o mare cantitate de ketamină rămâne ne-utilizată în procedura de euthanasiere a câinilor, deci se utilizează în consumul uman, ilicit. Ketamina circulă pe piața neagră, deseori la vedere, pe social media. Veterinarii, patronii, oengiștii și funcționarii de la primării devin fie consumatori, fie dealeri. 

4. În licee, de exemplu, în cele din Giurgiu, orice puști de 14-15 îți poate spune de unde poți procura „ieftin și bun” cam orice cantități de ketamină vrei. De regulă, the good shit vine de la sistemul mafiot al euthanasierii câinilor. 

5. Aveți grijă ce faceți cu banii voștri pe care îi donați oengeurilor inimoase care se ocupă de „suflețele” de câini fără stăpân.

*cifrele apar într-un raport parlamentar, datat 9 septembrie 2025, redactat de un colectiv de parlamentari, în frunte cu deputata Simu Aurora Tasica. Raportul a fost trimis și la DIICOT, dar nu s-a mișcat nimic acolo, desigur. DIICOT, deocamdată, se ocupă cu tentativele de lovitură de stat organizate de generali de 107 ani ...

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

joi, 4 decembrie 2025

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - UE a introdus și Directiva nr. 2024/1788 privind normele comune pentru piețele interne în sectorul gazelor din surse regenerabile, al gazelor naturale și al hidrogenului.

 În strategia sa de decarbornizare a sistemelor energetice, UE a introdus și Directiva nr. 2024/1788 privind normele comune pentru piețele interne în sectorul gazelor din surse regenerabile, al gazelor naturale și al hidrogenului.

Printre altele, Directiva vorbește despre pregătirea populației și a economiei ca, în următorii 5 ani, să se reducă emisiile de carbon cu 55%, iar până în 2050 să se atingă neutralitatea climatică. Una dintre metode este amestecul gazului natural cu hidrogenul.
Aceasta înseamnă că fie se înlocuiesc total sistemele de transport și distribuție a gazelor naturale, fie că se construiesc altele, adaptate hidrogenului (un gaz de peste 200 de ori mai puțin dens decât gazul metan).
Directiva trebuie implementată până la data de 5 august 2026. Printr-un răspuns oficial la o întrebare pe care am pus-o ca euro-parlamentar, ANRE mi-a precizat că NU are norme tehnice pentru trecerea atât de aventuroasă la asemenea sistem distopic de producție și distribuție a energiei termice pentru populație.
Până una-alta, tre’ să stăm la mila Domnului, care să ne ferească de doreii din domeniul gazelor și al lacurilor de acumulare.
Nu mai am alte comentarii.

Liliana Jighira Jurnalistă - CETĂȚENII NU PLĂTESC LUCRĂRILE REALIZATE PE DOMENIUL PUBLIC


CETĂȚENII NU PLĂTESC LUCRĂRILE REALIZATE PE DOMENIUL PUBLIC

„Ca urmare a unor sesizări primite la sediul nostru, suntem obligați să informăm publicul pe tema investițiilor realizate de către Compania Apa Brașov în infrastructura de apă și canalizare din aria de operare. Astfel, pentru rețelele de canalizare, Compania Apa Brașov plătește antreprenorilor/constructorilor angajați prin contracte de execuție a lucrărilor următoarele elemente componente ale rețelelor realizate pe domeniul public:
• Conducte
• Cămine de inspecție
• Racorduri de canalizare, inclusiv căminul de racord de la limita proprietății
Pentru rețelele de apă, Compania Apa plătește antreprenorilor/constructorilor angajați prin contracte de execuție a lucrărilor următoarele elemente componente ale rețelelor realizate pe domeniul public:
• Conducte
• Cămine de vane cu echipare hidraulică
• Branșamente, inclusiv căminul de branșament echipat cu robinet și contor
ATENȚIE!
Niciunul dintre cetățenii beneficiari ai investițiilor realizate de noi, nu are nicio obligație de plată nici către constructor, nici către Compania Apa Brașov pentru lucrările descrise mai sus. De asemenea, îi rugăm pe toți cetățenii care primesc astfel de oferte din partea unor lucrători sau antreprenori, să nu dea curs acestora, sub nicio formă. În plus, îi invităm să facă o sesizare, cu cât mai multe informații, pe adresa clienti@apabrasov.ro sau să sune la numărul de telefon 0268 926”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Companiei Apa Brașov.

Liliana Jighira Jurnalistă - GIGANTUL CARE DEȚINE BRANDUL NAPOLACT PLEACĂ DIN ROMÂNIA


GIGANTUL CARE DEȚINE BRANDUL NAPOLACT PLEACĂ DIN ROMÂNIA

FrieslandCampina a decis să vândă operațiunile sale în România, inclusiv brandul Napolact și fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, către Bonafarm Group, companie deținută de cel mai bogat om din Ungaria, Sandor Csány. Asta după ce, în ultimul an, producătorul a optat pentru închiderea a 40 de puncte de lucru considerate inactive, în România, (în 11 județe). Cei de la FrieslandCampina au decis să schimbe total strategia și acum se orientează către piața produselor de slăbit, bazate pe proteina din zer, informează Mediafax.

FrieslandCampina vrea să-și extindă afacerile la nivel global, orientându-se acum spre domeniul proteinelor prin planificata achiziție a Wisconsin Whey Protein, un producător american de izolat proteic din zer. Această decizie va permite gigantului din industria lactatelor să își mărească semnificativ capacitatea totală de procesare a proteinelor din zer, într-un moment în care suplimentarea proteică în industria alimentară și a băuturilor este în continuă creștere, consolidându-și astfel prezența pe piața nord-americană.

După finalizarea tranzacției, Wisconsin Whey Protein va deveni parte a diviziei FrieslandCampina Ingredients, răspunzând nevoilor clienților din segmentele de nutriție pentru performanță, activă și medicală.

Wisconsin Whey Protein își extinde în prezent facilitățile moderne, care sunt așteptate să-și „mai mult decât dubleze” capacitatea de producție pentru izolat proteic din zer. Compania are peste 40 de ani de experiență în producerea de concentrate proteice, izolate proteice și produse lactozate și are sediul în Darlington, Wisconsin.

FrieslandCampina își vinde operațiunile din România. Brandul Napolact va fi preluat de grupul maghiar Bonafarm, controlat de cel mai bogat om din Ungaria, miliardarul Sandor Csány.

Royal FrieslandCampina a anunțat joi vânzarea operațiunilor sale din România, inclusiv brandul Napolact și fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, către grupul maghiar Bonafarm, controlat de Sandor Csány, președintele OTP Bank și cel mai bogat om din Ungaria.

#FrieslandCampina #napolact #operațiuni

Liliana Jighira Jurnalistă

miercuri, 3 decembrie 2025

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Euro Digital are de toate, dar nu va avea niciodată simplitate și credibilitate, deci nu va fi niciodată, în mod real, un ban...

Euro Digital are de toate, dar nu va avea niciodată simplitate și credibilitate, deci nu va fi niciodată, în mod real, un ban...

Săptămâna asta am participat la Bruxelles, în Parlamentul European, la o dezbatere organizată în comun de grupul Popularilor Europeni și de un ONG de lobby, intitulat Digital Euro Association. La dezbatere au mai participat înalți funcționari ai Comisiei Europene și ai Băncii Centrale Europene, reprezentați ai industriei bancare și reprezentanți ai lumii academice.
M-am uitat la fețele lor – erau încântați că sunt împreună, în Parlamentul European, discutând despre proiectul „lor”, rostind repetitiv „împreună vom reuși” (unde împreună înseamnă ei, birocrații, cu obsesiile lor digitale).
Proiectul „lor” este împins pe agenda publică și impus populației și antreprenorilor – e azi cît se poate de clar. Are suport administrativ și politic, logistică, bani, este popularizat prin rețele de interese și prin lobby, precum și prin legacy și social media, plătite să aplaude proiectul, respectiv, să descurajeze opiniile dizidente. Evident, sunt moț în frunte ONG – urile grosier plătite din bani publici pentru a promova proiectul. În mod cu totul surprinzător, sistemul bancar susține în mod sinucigaș proiectul.
Această desfășurare de forțe probează clar că, în ciuda asigurărilor venite de la Banca Centrală Europeană și de la Comisia Europeană, Euro digital nu va fi o simplă alternativă la banii clasici și la numerar. În această fază de început al proiectului, Euro digital va fi un concurent pentru banii clasici, dar planul este ca, treptat, banii să fie înlocuiți cu programe digitale.
În acest gen de întâlniri „tehnice” se discută nu dacă, nici când. Se discută cât de mare va fi succesul…
Nu s-a reținut nimic din eșecurile vaccinării și luptei contra schimbării climatice, două proiecte distopice care aproape că ne-a scos democrația și normalitatea din cap.
Cașcavalul orbește – resursele financiare aruncate în această gaură neagră sunt prea mari pentru ca proiectul să fie abandonat curând.
Calendarul a fost, într-adevăr, mutat în 2029, dar planul este ca de atunci încolo să fim obligați treptat să trecem la sistemul de „credite” pe care încă le vedeți în filmele SF, credite care, în sine, poartă morbul datoriei și al supunerii și care determină convingerea intimă a omului simplu că libertatea nu mai e ceva natural, ci un lucru costisitor (Directiva 2023/2225 privind creditele de consum conține avertismentul: atenție, banii împrumutați costă bani), pe care nu toată lumea și-l poate permite, fiind concesionat de o autoritate, cu pipeta și numai condiționat de renunțarea la tot felul de alte libertăți și la proprietate. Nu mai e deloc teoria conspirației: nu vei avea nimic, dar vei fi fericit.
Există, însă, și vești bune.
Toată lumea știe ce sunt banii, pentru că toată lumea știe instinctual la ce sunt (sau nu sunt) buni banii. Banii, așa cum îi știe lumea de peste 2500 de ani, sunt simpli. Îi înțelege oricine.
Banul este acel lucru simplu despre care nevasta știe mereu că e prea puțin, iar tu nu faci suficiente eforturi pentru a-i face mulți...
Banii nu trebuie să fie chestii hiper – complexe, de neînțeles pentru omul de rând. Euro digital este un concept hiper – complex, pe care nici promotorii săi nu îl pot înțelege pe deplin – cu atât mai puțin nu pot să îl explice pe înțelesul tuturor. Banii nu pot fi înlocuiți cu un program digital, menit a ține omul legat de un terminal și dependent de internet și de curent electric.
Banca Centrală Europeană nu a reușit niciodată să explice diferența dintre euro digital și euro scriptural, care există deja, și nici față de crypto-monede. Cu atât mai puțin nu a știut să explice diferența (dacă există) față de Central Bank Digital Curency, așa-zisa monedă digitală care are valoare doar un timp limitat și doar într-un perimetru anume, dând dreptul la achiziții selective, în funcție de ratingul de cetățean.
Digital euro, până nu demult un proiect semi-confidențial, mai mult negat decât lucrat de BCE, este azi plin de tot felul de dubii, de încărcătură politică și ideologică, de intimidare, chiar de teamă de dictatură. De altfel, Digital euro este grevat de o teama religioasă – chit că elitiștii ironizează asta, oamenii simpli chiar echivalează acest Digital Euro cu semnul fiarei, care anunță Apocalipsa. O fi banul ochiul dracului, dar nici să porți mereu această pecete digitală malefică nu e chiar simplu pentru omul de rând ...
Omul simplu, chiar dacă va fi deposedat treptat de banul fizic, va apela la alte lucruri care să joace rolul de monedă. De exemplu, în timpul crizei datoriei suverane a Greciei din anii 2009-2011, locuitorii insulelor grecești au utilizat ca monedă de schimb vechile bancnote de drahmas, de dinainte de trecerea Greciei la euro. A fost o perioadă în care schimbul nu a produs deloc tva și accize, ceea ce pentru omul de rând a fost bine (tva – ul și accizele sunt, de fapt, niște tâlhării statale). Asta se va întâmpla și cu Euro digital. Oamenii, din oroare de acest instrument al îndatorării perpetue și malefice sau, pur și simplu, din lipsă de acces la internet sau de curent, vor folosi alte instrumente de schimb sau vor practica, pur și simplu, trocul, iar statul nu își va mai putea alimenta bugetele militare, digitale, de IA, de luptă contra unor viruși creați în laborator sau de luptă cu schimbările climatice, căci nu prea vor mai fi tva și accize pe consum ...
În altă ordine de idei, banul înseamnă încredere. Cum va fi acceptat euro digital, dacă lumea nu are încredere în emitenți, în elitele ne-mandate care îl promovează? Dacă legi acest instrument de proiectele distopice ale World Economic Forum, de la Davos, pe care azi le detestă toată lumea, ce încredere speri să ai din partea poporului? Măcar banii fiduciari leagă banul de credibilitatea băncii centrale și de rezervele valutare și de aur – Digital euro pe ce rezerve se bazează?
De altfel, emitentul Euro digital este BCE, iar nu toată UE este parte a zonei euro. Nu toată lumea acceptă euro ca monedă de plată și încasare – scandalul activelor rusești programate de UE pentru confiscare a torpilat și bruma de încredere globală în euro. De ce restul lumii ar avea cea mai mică încredere în Euro digital, dacă nu mai au încredere în actualul euro?
Să nu uităm de siguranță tranzacțiilor și a depozitelor. La ora actuală, e mai sigur să ții banii la saltea decât în bănci și în sisteme digitale. Identitatea poate fi clonată, banii pot fi instant evaporați din conturi, statul poate oricând să sechestreze tot ce e în conturi, pentru simple suspiciuni de purtat șapca pe partea dreaptă, la extremă ...
În orice caz, în teoria economică, banii trebuie să aibă cel puțin aceste trei funcționalități: echivalent valoric și mijloc de schimb, mijloc de plată și mijloc de tezaurizare (economisire). Euro digital nu este nimic din toate acestea.
Nu se pot crea rezerve și nu se pot face plăîți decât în limita a 3000 de digital euro. Nu se pot face decât plăți online. Eu, unul, nu am înțeles cum e posibil, tehnic, ca un euro digital să fie utilizat în afara spațiului digital – îl tipărești pe loc și scrii ceva pe hârtie, de genul, plătit 3 euro digital pentru un borcan de magiun lui nea Costică sau babei Veta?
Nu se știe ce valoare reală are euro digital în raport de euro „clasic”, mai ales în condițiile inflației și ale scăderii puterii de cumpărare a euro ...
Deci, de ce ai avea încredere în asemenea prostie distopică?
Atrag atenția că împotriva acestui proiect de eliminare treptată a banilor fizici, clasici, se situează jurisprudența CJUE – este în acest sens decizia din speța Dietrich & Häring împotriva Hessicher Rundfunk (cauzele conexate C-422/19 și C-43/19).
La final, o notă relativă la virusul sinuciderii care a pătruns în bănci ...
Reprezentantul băncilor a susținut că băncile vor fi inima, motorul acestui proiect al digital euro care, cică, ar fi mai mult decât echivalentul cash - ului, ar fi ceva minunat, pentru că e ... complex. Doar că digital euro va intra în competiție cu banii clasici și îi va elimina treptat. Iar băncile lucrează cu bani ... Iar băncile emit bani – datorie, odată cu emiterea contractelor de credite. Euro digital le va scoate din joc, căci numai BCE va mai putea emite așa ceva ... După mine, dispariția băncilor nu ar fi ceva tragic, se poate trăi și fără ele, dar ... Cum e fate să semnezi și susții pentru sinuciderea asistată, ceva de gen Do not resuscitate us?