Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Vreau să vă semnalez o mare minciuna din legea austerității fiscale.

Vreau să vă semnalez o mare minciuna din legea austerității fiscale.

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri a corporațiilor va fi o nimica toată pentru veniturile bugetare, căci din cifra de afaceri se vor scădea investițiile, pierderile de pe ultimii 5 ani (evident, sunt incluse pierderile coafate) amortizarea, stocurile, accizele etc. și de-abia după aceea se va aplica taxa de 1%.

În cazul marilor corporații, care nu prea obișnuiesc să declare profit în România, pentru a nu achita aici impozit pe profit și dividende, aceste investiții, pierderi amortizabile și stocuri sunt chiar modalitatea în care se face „optimizare” fiscală, adică, trans-evaziunea fiscală. Se vor găsi rapid evaluatori, auditori, consultanți și inspectori de la fisc (foști sau viitori salariați de corporații, potrivit principiului ușii rotative - revolving door) care vor stabili atât de multe pierderi amortizabile, investiții și stocuri încât taxa aia amărâtă de 1% din cifra de afaceri va fi aplicată la valori ridicole, iar statul nu va încasa mai nimic.

Dacă vreți exemple, vă dau cazul OMV Petrom, care a făcut „investiții” de ecologizare a rafinăriilor și, ulterior, au cerut de la Statul român și au obținut prin arbitraje internaționale peste 450 de milioane de euro. Din creditor și proprietar, Statul român a devenit un debitor captiv al OMV numai prin hârtii bine scrise și contracte încheiate în mod trădător de toți cei care au fost la guvernare din 2003 încoace. Nu de mine, nu de voi. De vulpile intrigante și corupte care au fost la putere în ultimii 20 de ani.

Știți care e culmea ironiei?

Există o directivă a UE din 2016 care, în virtutea principiului suveranității fiscale și a impozitării plusvalorii acolo unde se produce, permite statelor membre ale UE să stabilească măsuri de prevenție și sancționare a optimizării fiscale. Inclusiv României. Statul român ar putea foarte bine să stabilească un impozit - sancțiune de 25% (impozit pe profit + impozit pe dividende) asupra tuturor artificiilor sau coafurilor contabile care scot pierderi acolo unde este, de fapt, profit aruncat peste graniță. O permite directiva. dar nu, nu se vrea. Dreptul european este indicat ca motivație a acțiunii impopulare sau odioase a Statului român doar când e nevoie ca vulpile intrigante și corupte de la putere să se ascundă după ordinul sau „recomandarea” Comisiei Europene ...

Între timp, ce ratează Statul:

-datorii bugetare scadente ale comercianților de 70 de miliarde de euro, dintre care 58 de miliarde sunt în sarcina primelor 1000 de companii ca mărime și volum de afaceri; în loc să pună hingherii fiscali să vâneze cca 14 milioane de români ca să vadă dacă nu cumva aceștia au averi „din surse neidentificate” (și să incite delatorii de profesie, vecinii pricinoși și concurenții rău-intenționați la a pune ștampila de suspect de evaziune fiscală pe fruntea fiecăruia dintre cei 14 milioane de români), fiscul român ar putea să se concentreze pe aceste 1000 de companii, cu mult mai mult succes – dar nu asta este sensul noii reglementări…

-pierderi cumulate pe ultimii 10 ani, în valoare de minim 40 de miliarde de euro, contabilizate de peste 400 de mii de societăți comerciale; aceste pierderi sunt, mai ales, în dreptul unor companii private mari (Liberty Steel Galați, Profi, Vodafone, Orange, Telekom, Enel, E.ON) sau întreprinderi publice (CFR Marfă, Metrorex, Tarom, CE Oltenia); în mod normal, acești bani ar trebui aduși de acasă de către acționari, în caz contrar, aceste companii fiind sortite de mult lichidării; în mod normal, pierderile coafate contabil, adică simulate, ar trebui recalificate drept profituri prezumate și impozitate cu 25% (impozit pe profit + impozit pe dividende); ar putea rezulta de aici un minim de 5 miliarde de euro, asta la prima strigare – dar nu se vrea, pentru că nu ăsta e scopul noii reglementări …

Între timp, impozitul de 1-3% pe cifra de afaceri va fi aplicat cu religiozitate asupra IMM-urilor.

E foarte bine să plătească toată lumea impozite, dar e foarte rău să lași să se perpetueze acest dublu standard – reguli drastice pentru căței și toleranță sau lipsă de reguli pentru dulăi.

Oricum, așa cum spuneam ieri, momentul acestei strângeri a șurubului/curelei pentru clasa de mijloc și pentru economia concretă, de la firul ierbii (nu cea din laboratoarele gulerelor albe) este foarte bine și inteligent ales: afacerile românești au intrat pe un trend de dizolvare și insolvență.

Notă: aștept cu nerăbdare luna februarie 2024, când se vor fi contabilizat efectele măsurilor de austeritate fiscală luate de guvernul Ciolacu, când salariile și pensiile vor fi scăzut (în ciuda faptului că dl. Ciolacu ne asigură vulpește că nu va fi afectat „niciun român de rând”), în același timp cu scăderea puterii de cumpărare a banilor și creșterea costurilor energiei, carburanților, alimentelor, produselor de bază și ratelor bancare. Sper să mă înșel eu și să fiu nevoit să îl aplaud pe dl. Ciolacu, viitorul prezidențiabil al PSD.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Contextul economic și social în care intervine austeritatea este de la excelent în sus.

 

Contextul economic și social în care intervine austeritatea este de la excelent în sus.

Anul acesta au fost dizolvate cca 20 de mii de societăți comerciale, cu peste 4 mii decât anul trecut. Totalul societăților comerciale care au dificultăți, sunt în insolvență, sunt suspendate sau sunt radiate este de peste 64 de mii, la nivel național.

Nu sunt incluse în aceste statistici micile afaceri independente sau liberale ale persoanelor fizice - PFA, întreprinderi individuale sau familiale, freelanceri, influenceri, instructori, bone, menajere etc. Sunt peste 600 de mii de astfel de afaceri mici înregistrate la registrul comerțului și la fisc, dar nu avem statistici relative la numărul și starea financiară și juridică a sutelor de mii de persoane care realizează venituri nedeclarate sau sporadic declarate.

Mult mai grav este că, la nivelul lui octombrie 2022 (când susțineam o conferință pe această temă la CCIR, cu participarea unor reprezentanți ai BNR, ANPC, MJ și MF), erau 410 mii de societăți comerciale cu pierderi cumulate pe ultimii 10 ani care depășeau 40 de miliarde de euro - datele rezultă din raportul pe 2021 al BNR. De asemenea, din cele 1,1 milioane de societăți și comercianți individuali înregistrați la registrul comerțului în anul 2021, numai 700 de mii depuneau situații financiare anulare, deci nivi nu existau din punctul de vedere al fiscului. Aceste cifre sunt, desigur, mult înrăutățite azi, întrucât economia și societatea au păgubit în 2023, fiind evidentă contracția economică în foarte multe sectoare, dar mai ales în cel imobiliar.

Ce trebuie reținut - conform Legii societăților comerciale, aceste entități cu pierderi sau invizibile pe radarul fiscului trebuie dizolvate și lichidate, chiar din oficiu.

Singura excepție este aceea în care societățile cu pierderi își determină acționarii/asociații să aducă bani suplimentari pentru reîntregirea capitalului - nu am văzut nicăieri o astfel de preocupare. Dimpotrivă, mari companii, cu zeci de miliarde de lei cifre de afaceri anuale, declară sistematic pierderi, fără a se preocupa deloc pentru reîntregirea capitalului prin apel la „punga” sau sacul enorm de bani ai acționarilor.

Numai aceste pierderi cumulate în ultimii 10 ani, dar neacoperite de acționari, se ridică la peste 40 de miliarde de euro pe întreaga economie. De vreme ce majoritatea acestor sume sunt pierderi simulate, menite a evita plata impozitelor în România, prin recalificare fiscală (din pierdere regizată, în profit prezumat) s-ar putea aduce bugetului statului un minim de 5 miliarde de euro. Din cei 40 de miliarde de euro pierderi, mai mult de jumătate reprezintă pierderi simulate; aplicând 16% impozit pe profit și 8% impozit pe dividend, se ajunge cam pe acolo ...

Bun, iar acum, cu legea așa-zisei austerități fiscale, mai mult de 100 de miliarde de lei vor fi stoarse de la mediul privat, care este, precum observați, în această minunată stare economică și socială.

Atât de austeră este legea, pe care guvernul și-a „asumat” răspunderea, încât statul va reduce doar 16 miliarde de lei din cheltuieli. Nu sunt cifre estimate de mine, ci de Comitetul Economic și Social, în avizul negativ pe care l-a dat legii lui Ciolacu.

Ce să mai spun de populație?

Nici pensiile nu au fost majorate, nici salariile profesorilor nu au fost aduse acolo unde se promitea în vară, nici energia, carburanții și alimentele nu au prețuri echilibrate, nici medicamentele nu s-au ieftinit (prețurile nu au fost nici măcar înghețate la nivelul din plandemie ...), nici ratele de credit nu s-au redus ... Dimpotrivă, s-au dublat…

În rest, conform lui Ciolacu, o ducem din ce în ce mai bine, iar legea „austerității” este, cică, pentru români... Cică nicio taxă sau impozit nu fuseră reduse ... Cică banii de armament inutil și vechi, de vakseenuri - apă de ploaie și nocive, de ajutoare de stat pentru filme pe netflix sau alte „necesități” absolute sunt suficienți și f f bine investiți...

Trai, nineacă, pe banii contribuabilului, care nu poate intra în grevă fiscală, căci este imediat executat silit, că doar nu e bancă, big pharma, companie de energie, societate de asigurări sau oenge progresist neo-marxist...

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Globalizarea poate avea avantajul transformării lumii într-un sat global în care toți suntem interconectați și, teoretic, avem acces la produse și servicii de aceeași calitate, dar poate determina consecințe nocive din multiple perspective

Globalizarea poate avea avantajul transformării lumii într-un sat global în care toți suntem interconectați și, teoretic, avem acces la produse și servicii de aceeași calitate, dar poate determina consecințe nocive din multiple perspective, cum ar fi:

(i) polarizarea economică și socială - un sat global în care o minoritate foarte redusă deține marea majoritate a resurselor și a bogățiilor, imensa majoritate a „sătenilor” neavând ca „bogăție” decât propria forță de muncă, nu este chiar o lume dezirabilă;

(ii) redistribuirea injustă a bogățiilor și resurselor dinspre marea masă a „sătenilor” către un număr redus de privilegiați ai satului global;

(iii) emanația unor monștri economici globali, care nu mai pot fi evitați, pentru că nu mai lasă alternativă (there is no alternative – efectul TINA), prin achizițiile ostile, agresive și chiar asasinatele economice;

(iv) protecționismul de stat, permis în mod „natural” în privința „campionilor” industriali, comerciali și tehnologici care își au sorgintea în statele cu economie puternică și militarizată (SUA, China) ori cu cetățeni care încă au putere mare de cumpărare (Japonia, Canada, Australia, economiile puternice ale UE, cum ar fi Germania, Franța și Olanda), dar interzis statelor cu economii slabe sau în perpetuu curs de dezvoltare.

În urmarea unei concentrări economice autorizată și, ulterior, încununată de succes, rezultă o întreprindere mai mare și mai puternică, un pol de interese economic, social, politic și chiar cultural care creează „gravitație proprie”, ceea ce poate explica efectul Matei* în ceea ce le privește, adică succesul implicit, în ciuda oricărei greșeli, a lipsei de calitate și de merit și a eforturilor concurenților și, respectiv, ale micilor întreprinzători. Unele concentrări economice, în ciuda faptului că sunt, în prealabil, autorizate, se dovedesc ulterior a fi mari eșecuri, din rațiuni sociale și judiciare (concedierile aferente nu sunt acceptate ușor și sunt atacate în justiție, cu efectul negativ de imagine consecutiv) sau chiar culturale (fuziuni transfrontaliere teoretic de succes se dovedesc a fi mari dezastre din cauza incompatibilităților culturale ale salariaților, ale administratorilor și ale stakeholders-ilor). În fine, unele concentrări economice de facto se dovedesc a fi de succes în ciuda faptului că nu fuseseră autorizate inițial, iar unele concentrări economice se realizează fără aprobarea autorităților, sub cuvânt că ar fi exceptate de la proceduri – este cazul concentrărilor din domeniul big pharma și din domeniul big tech care se realizează prin achiziționarea concurenților sau a brandurilor inovatoare, deseori cu intenția de fi închise definitiv.

Globalizarea a antrenat fenomenul asasinatelor economice și „sportul” preluărilor ostile perfectate de așa-numiții „vânători de control”, care sunt extrem de nocive pentru economiile mici și în curs de dezvoltare, mai ales pentru că determină, prin corupție și conflicte de interese, furtul masiv de resurse și captivitatea salariaților, obligați să muncească forțat și pe remunerații de mizerie.

În altă ordine de idei, globalizarea este generatorul dilemei dacă un stat cum este România, ca membru al UE, ar trebui să faciliteze sau nu crearea de campioni economici care să poată concura de la egal la egal cu campionii economici regionali sau globali. Cu condiția ca întreprinzătorii obișnuiți să nu fie afectați din perspectiva independenței economice în raport de campionii economici, sub raportul competiției și al inovației și sub raportul calității și al bunăstării consumatorilor prin prețuri rezonabile și accesibile, se poate accepta că o bună politică economică în domeniul concurenței ar putea facilita crearea de campioni economici.

(extras din referatul final privind teza de doctorat care se va susține la Facultatea de Drept a UB în data de 27 septembrie 2023, teză elaborată de doctorandul Andrei Alecu, sub coordonarea mea)

*Conform lui N. N. Taleb (Lebăda neagră, Editura Publica, 2010) compară acest efect al concentrării economice cu parabola dintr-un verset biblic, pe care îl regăsim în Evanghelia după Matei : cine are, i se va mai da; cui nu are, i se va lua și ceea ce nu are ...

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Obligația de a încasa prin bancă sau digital orice sumă mai mare de 1000 de lei nu doar că pune tone de bani nemeritați în conturile băncilor și ale platformelor de plăți digitale, dar este și anticonstituțională.

Obligația de a încasa prin bancă sau digital orice sumă mai mare de 1000 de lei nu doar că pune tone de bani nemeritați în conturile băncilor și ale platformelor de plăți digitale, dar este și anticonstituțională.

Încalcă principiul libertății economice (art. 45), garanția proprietății (art.44) și obligațoa statului de a lua măsuri de dezvoltare economică și protecție socială de natură a asigura cetățenilor un nivel de trai decent (art.47).

Încalcă și art.16 din Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR, conform căruia însemnele monetare și monedele emise de BNR trebuie primite la plată pentru orice obligație monetară, fără limitări.

De asemenea, încalcă și TFUE. În speța CJUE din ianuarie 2021, Dietrich și Häring contra Hessicher RundFunk, a fost statuat dreptul oricărui cetățean la plăți în numerar fizic și obligația corelativă a unor astfel de încasări.

Cum art.148 alin. 2 din Constituție dispune că Dreptul UE este obligatoriu în dreptul intern, înseamnă că ideea plafonării este neconstituțională.

Art.15, Legea nr.312/2004

Banca Naţională a României elaborează programul de emisiune a bancnotelor şi monedelor, astfel încât să se asigure necesarul de numerar, în strictă concordanţă cu nevoile reale ale circulaţiei băneşti.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea 

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Noua lege a ilicitului lovește în românii din diaspora și în rudele lor de acasă și favorizează spălarea banilor, necesară pentru a-i face cinstiți pe infractori.

Hai să vă spun cine va suferi cel mai mult de pe urma legii care impozitează cu 70% veniturile “din surse neidentificabile”, lege care va intra în vigoare din octombrie, anul acesta.

În primul rând, e vorba de cei care lucrează în străinătate și care trimit bani acasă.

În al doilea rând, vorbim despre rudele lor din țară, care nu au alte surse identificabile de venituri.

Sunt milioane de persoane care anual trimit sau aduc în țară miliarde de euro.

Nu toți acești bani au surse identificabile.

Românii din diaspora pot intra relativ ușor în țară cu numerar fizic – dacă e vorba de maxim 10 mii de euro/persoană/intrare în țară, e la liber. Din acei 10 mii de euro, bani desigur MUNCIȚI, dar primiți la gri/negru, 7 mii de euro se duc la stat.

Ce va face statul „eșuat” cu acești bani? Îi va cheltui pe vakseenuri inutile, pe salariile amantelor de politicieni, pe pensii speciale și pe achiziții publice furate. Din bani publici fac 14 case Dumitru Buzatu, 6 case și zeci de vacanțe exotice Iohannis și 4 case Adrian Năstase. Vor face și mai multe din acest impozit de 70% pe care acum îl aplaudați.

Să vă spun și cine va beneficia de pe urma acestei minunate măsuri de impozitare a veniturilor ilicite.

Cei care au bani iliciți, proveniți din

corupție,

evaziune fiscală,

trafic de droguri, arme sau persoane,

cămătărie,

video chat și

sponsorizări ilegitime (cum ar fi medicii - influenceri ai big pharma).

Prin înțelegeri pe față cu inspectorul de la fisc sau prin iuțeală de mână și nebăgare de seamă, cel care are bani iliciți va plăti 70% pe veniturile din surse neidentificate.

De exemplu, pentru un venit de un milion din surse neidentificabile se va achita suma de 700 de mii impozit. Restul de 300 de mii vor râmâne în conturi, bani gata spălați și plăcut uscați. Pe lângă milionul scos la iveală mai “scapă” prin prestidigitație și alte 10 milioane… Spălați și ăștia…

Este vorba de o spălare de bani legală, adică.

De exemplu, pe 2-3 case de valoare redusă și pe numerarul găsit în portbagaj, Dumitru Buzatu va plăti 70% impozit și vă rămâne cinstit, cu 30% în conturi. Pe cele 14 case și pe milioanele de euro din șpăgi nu va plăti nimic. Va face 2-3 ani de pușcărie și gata – va fi redevenit cetățean onorabil, cu 2-3 sute de milioane de euro bine spălați și minim 11 case bine consolidate din punct de vedere legal.

Cum vă place asta acum?

Vi se mai pare de aplaudat?

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Lecționar - Săptămâna XVII după Rusalii: Duminică la Utrenie- Lc 24, 36-53, iar la Liturghie – 2 Co 6,16-18;7,1;Mt 15, 21-28.

Lecționar - Săptămâna XVII după Rusalii: Duminică la Utrenie - Lc 24, 36-53.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 24 Învierea Domnului. În drum spre Emaus. Iisus li Se arată apostolilor. Înălţarea la cer.

36 Şi pe când vorbeau ei acestea, El a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!“

Mt 28:16-17 Mc 16:14 In 20:19 FA 13:31 1Co 15:5

37 Iar ei, înspăimântându-se şi înfricoşându-se, credeau că văd duh.

Mt 14:26 Mt 28:16-17 Mc 6:49 Mc 16:14 In 20:19 FA 13:31

38 Şi El le-a zis: „De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră?

Mt 28:16-17 Mc 16:14 In 20:19 FA 13:31

39 Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi că duhul nu are carne şi oase aşa cum Mă vedeţi pe Mine că am“.

Mt 28:16-17 Mc 16:14 In 20:19 In 20:20 In 20:27 FA 13:31 1In 1:1

40 Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele.

Mt 28:16-17 Mc 16:14 In 20:19 FA 13:31

41 Şi lor, celor încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: „Aveţi aici ceva de mâncare?“

Mt 28:16-17 Mc 16:14 In 16:22 In 20:19

42 Iar ei I-au dat o bucată de peşte fript şi dintr'un fagure de miere.

Mt 28:16-17 Mc 16:14 In 20:19 In 21:9-10 FA 13:31

43 Şi, luând, a mâncat în faţa lor.

Mt 28:16-17 Mc 16:14 In 20:19 FA 13:31

44 Şi le-a zis: „Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am grăit pe când încă eram împreună cu voi, că toate cele scrise despre Mine în legea lui Moise, în profeţi şi în psalmi trebuie să se plinească“.

Mt 17:22 Mt 20:18 Mc 8:31 Mc 14:49 Lc 9:22 Lc 18:31-33 Lc 24:46 Lc 27:46 In 5:39 FA 3:18 FA 26:22 :

45 Atunci le-a deschis mintea ca să'nţeleagă Scripturile.

Lc 24:27 In 5:39

46 Şi le-a zis că aşa este scris şi că aşa trebuia să pătimească Hristos şi a treia zi să învie din morţi

Is 53:7 Os 6:2 Mt 20:19 Mt 26:54 Lc 24:26 Lc 24:44 In 20:9 FA 17:3

47 şi întru numele Său să se propovăduiască pocăinţa şi iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim.

Is 60:4 Mt 28:19 FA 3:18 FA 5:31 FA 13:38 FA 20:21 1Tim 3:16

48 „Voi sunteţi martorii acestora.

Rut 4:10 In 15:27 FA 1:8 FA 2:32 FA 5:32 FA 13:31

49 Şi iată, Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu e; voi însă rămâneţi în cetate până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus“.

In 14:16 In 15:26 In 16:7 FA 1:4 FA 1:8

50 Şi i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat.

1Co 15:7

51 Şi a fost că'n timp ce-i binecuvânta, S'a depărtat de ei şi S'a înălţat la cer.

Mc 16:19 FA 1:9

52 Iar ei, închinându-I-se, s'au întors în Ierusalim cu bucurie mare.

Mt 28:17 In 14:28 In 16:22 FA 1:12

53 Şi'n toată vremea erau în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.

FA 2:46

Lecționar - Săptămâna XVII după Rusalii: Duminică la Liturghie – 2 Co 6,16-18;7,1;

Noul Testament

Epistola A Doua către Corinteni

Cap. 6 Slujirea împăcării (continuare). Templul Dumnezeului Celui-Viu.

16 sau ce înţelegere este între templul lui Dumnezeu şi idoli? Că noi suntem templu al Dumnezeului Celui-Viu, aşa cum a zis Dumnezeu că întru ei voi locui şi voi umbla şi Eu voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu.

Ies 29:45 Lv 26:12 Ir 32:38 Iz 37:27 1Co 3:16 1Co 6:19 1Co 10:21 Ef 2:21-22 Evr 8:10 Ap 21:3

17 De aceea ieşiţi din mijlocul lor şi osebiţi-vă, zice Domnul, şi de nimic necurat să nu vă atingeţi şi Eu vă voi primi pe voi.

Lv 5:2 Is 52:11 Ir 50:8 Iz 20:34 Iz 20:41 FA 19:9 Ap 18:4

18 Şi vă voi fi vouă Tată şi voi Îmi veţi fi Mie fii şi fiice, zice Domnul Atotţiitorul.

2Rg 7:8 2Rg 7:14 Is 43:6 Ir 31:9 Am 3:13 Am 4:13 Ap 4:8 Ap 11:17 Ap 15:3 Ap 21:22

Lecționar - Săptămâna XVII după Rusalii: Duminică la Liturghie – Mt 15, 21-28.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 15 Spălarea mâinilor. Ce-l spurcă pe om. Vindecarea fiicei canaaneencei. A doua înmulţire a pâinilor.

21 Şi ieşind de acolo, Iisus a plecat în părţile Tirului şi ale Sidonului.

Mc 7:24-30

22 Şi iată, ieşind o femeie canaaneeancă din hotarele acelea, striga, zicând: „Miluieşte-mă, Doamne, Fiul lui David!, fiica mea este rău chinuită de demon“.

Mt 9:27 Mt 20:30-31 Mc 7:24-30 Mc 10:47 Lc 17:13 Lc 18:38-39

23 El însă nu i-a răspuns nici un cuvânt. Şi apropiindu-se ucenicii Săi, Îl rugau, zicând: „Elibereaz-o, că strigă în urma noastră“.

Mc 7:24-30

24 Iar El, răspunzând, a zis: „Nu sunt trimis decât la oile cele pierdute ale casei lui Israel“.

Is 11:12 Is 53:6 Ir 50:6 Iz 34:5 Iz 34:16 Za 11:4 Mt 10:6 Mc 7:24-30 Lc 19:10 Rm 15:8

25 Iar ea, venind, I se închina, zicând: „Doamne, ajută-mă!“

Mc 7:24-30

26 El însă, răspunzând, i-a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s'o arunci câinilor“. b

Mc 7:24-30

27 Iar ea a zis: „Da, Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile ce cad de la masa stăpânilor lor“.

Mc 7:24-30 Lc 16:21

28 Atunci răspunzând Iisus, i-a zis: „O, femeie, mare este credinţa ta; fie ţie precum voieşti!“ Şi s'a tămăduit fiica ei din ceasul acela.

Mt 8:10 Mt 8:13 Mt 9:29 Mt 17:18 Mc 7:24-30

Biblia Ortodoxă

Lecționar - Săptămâna XVII după Rusalii: Sâmbătă:1Co 14, 20-25; Mt 25, 1-13.

Lecționar - Săptămâna XVII după Rusalii: Sâmbătă:1Co 14, 20-25;

Noul Testament

Epistola Întâi către Corinteni

Cap. 14 Limbile şi profeţia. Toate, făcute cu rânduială.

20 Fraţilor, nu fiţi copii în gândire; în răutate, da, fiţi prunci, dar în gândire fiţi desăvârşiţi.

Mc 16:17 Rm 16:19 Ef 4:14 Flp 3:15

21 În lege este scris: Grăi-voi acestui popor în alte limbi şi prin buzele altora, şi nici aşa nu Mă vor asculta, zice Domnul.

Dt 28:49 Is 28:11-12 Mc 16:17

22 Aşa că limbile sunt semn nu pentru cei credincioşi, ci pentru cei necredincioşi; dar profeţia, nu pentru cei necredincioşi, ci pentru cei credincioşi.

Mc 16:17

23 Deci, dacă Biserica toată s'ar aduna laolaltă şi toţi ar vorbi în limbi şi ar intra neştiutori sau necredincioşi, oare nu vor zice că sunteţi nebuni?

Mc 16:17 Fa 2:13

24 Dar dacă toţi ar profetiza şi ar intra un necredincios sau un neştiutor k, el este dovedit de toţi, judecat de toţi,

Mc 16:17 In 16:8

25 cele ascunse ale inimii lui se dau pe faţă şi astfel, căzând el cu faţa la pământ, I se va închina lui Dumnezeu mărturisind că Dumnezeu este într'adevăr întru voi.

Is 45:14 Dn 2:47 Za 8:23 Mt 4:9 Mc 16:17 In 4:19

Lecționar - Săptămâna XVII după Rusalii: Sâmbătă: Mt 25, 1-13.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 25 A doua parte a cuvântării eshatologice: parabola celor zece fecioare; parabola talanţilor; Judecata de Apoi.

1 Atunci asemăna-se-va împărăţia cerurilor cu zece fecioare care, luându-şi candelele, au ieşit întru întâmpinarea mirelui.

Lc 12:35-36

2 Dar cinci dintre ele erau nebune a şi cinci înţelepte.

3 Cele nebune, luându-şi candelele, n'au luat cu ele şi untdelemn.

Is 24:17

4 Iar cele înţelepte, odată cu candelele şi-au luat şi untdelemn în vase.

5 Dar zăbovind mirele, au aţipit toate şi au adormit.

6 Iar la miezul nopţii s'a făcut strigare: Iată, vine mirele!, ieşiţi întru întâmpinarea lui!.

Za 9:9 Lc 12:36 Lc 12:35-36

7 Atunci s'au sculat toate fecioarele acelea şi şi-au împodobit candelele.

Lc 12:35 Lc 12:35-36

8 Iar cele nebune le-au zis celor înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, că nouă ni se sting candelele.

9 Dar cele înţelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi-vă.

10 Deci, plecând ele să cumpere, a venit mirele, iar cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s'a închis.

Mt 7:21 Lc 13:25-27 Ap 19:7 Ap 19:9

11 Mai pe urmă au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne!

Mt 7:21 Lc 6:46 Lc 13:25-27

12 Iar el, răspunzând, le-a zis: Adevăr vă spun, pe voi nu vă ştiu!

Avc 1:13 Mt 7:21 Mt 7:23 Lc 13:25-27

13 Drept aceea, privegheaţi, că nu ştiţi ziua şi nici ceasul în care Fiul Omului va veni.

Mt 24:42 Mc 13:33-35 Lc 12:40 Lc 21:34 Lc 21:36 FA 20:31 1Co 16:13 Evr 13:17 1Ptr 4:7

Biblia Ortodoxă