Echipa de risc AI pe termen lung a OpenAI a fost desființată - Întreaga echipă OpenAI axată pe pericolele existențiale ale IA fie a demisionat, fie a fost absorbită de alte grupuri de cercetare, a confirmat WIRED.

 

"Echipa de risc AI pe termen lung a OpenAI a fost desființată - Întreaga echipă OpenAI axată pe pericolele existențiale ale IA fie a demisionat, fie a fost absorbită de alte grupuri de cercetare, a confirmat WIRED."

"În luna iulie a anului trecut, OpenAI a anunțat formarea unei noi echipe de cercetare care să pregătească apariția unei inteligențe artificiale super-inteligente, capabilă să își păcălească și să își depășească creatorii. Ilya Sutskever, cercetătorul șef al OpenAI și unul dintre cofondatorii companiei, a fost numit coleader al acestei noi echipe. OpenAI a declarat că echipa va primi 20% din puterea sa de calcul.

Acum, "echipa de superaliniere" a OpenAI nu mai există, confirmă compania. Acest lucru vine după plecarea mai multor cercetători implicați, după ce marți s-a aflat că Sutskever părăsește compania și după demisia celuilalt coleadru al echipei. Activitatea grupului va fi absorbită în alte eforturi de cercetare ale OpenAI.

Plecarea lui Sutskever a ținut prima pagină a ziarelor, deoarece, deși l-a ajutat pe directorul general Sam Altman să înființeze OpenAI în 2015 și a stabilit direcția cercetărilor care au dus la ChatGPT, el a fost, de asemenea, unul dintre cei patru membri ai consiliului de administrație care l-au concediat pe Altman în noiembrie. Altman a fost repus în funcția de CEO cinci zile haotice mai târziu, după o revoltă în masă a personalului OpenAI și medierea unui acord prin care Sutskever și alți doi directori ai companiei au părăsit consiliul de administrație.

La câteva ore după ce marți a fost anunțată plecarea lui Sutskever, Jan Leike, fostul cercetător DeepMind care era celălalt colead al echipei de supraaliniere, a postat pe X că a demisionat.

Nici Sutskever și nici Leike nu au răspuns la solicitările de comentarii și nu au comentat public motivul pentru care au părăsit OpenAI. Sutskever a oferit sprijin pentru calea actuală a OpenAI într-o postare pe X. "Traiectoria companiei a fost de-a dreptul miraculoasă și sunt încrezător că OpenAI va construi AGI care este atât sigură, cât și benefică" sub conducerea sa actuală, a scris el.

Dizolvarea echipei de superaliniere a OpenAI se adaugă la dovezile recente ale unei scuturări în interiorul companiei în urma crizei de guvernanță din noiembrie anul trecut. Doi cercetători din echipă, Leopold Aschenbrenner și Pavel Izmailov, au fost concediați pentru că au divulgat secrete ale companiei, a relatat luna trecută The Information. Un alt membru al echipei, William Saunders, a părăsit OpenAI în februarie, potrivit unei postări pe un forum de internet pe numele său.

De asemenea, alți doi cercetători OpenAI care lucrează la politica și guvernanța AI par să fi părăsit recent compania. Cullen O'Keefe și-a părăsit rolul de director de cercetare privind frontierele politicii în aprilie, potrivit LinkedIn. Daniel Kokotajlo, un cercetător OpenAI care a fost coautor al mai multor lucrări despre pericolele unor modele de inteligență artificială mai capabile, "a părăsit OpenAI din cauza pierderii încrederii că se va comporta responsabil în preajma AGI", potrivit unei postări pe un forum de internet pe numele său. Niciunul dintre cercetătorii care se pare că au plecat nu a răspuns la solicitările de comentarii.

OpenAI a refuzat să comenteze plecările lui Sutskever sau ale altor membri ai echipei de superaliniere, sau viitorul activității sale privind riscurile pe termen lung ale IA. Cercetările privind riscurile asociate cu modele mai puternice vor fi conduse acum de John Schulman, care conduce echipa responsabilă cu reglarea fină a modelelor de inteligență artificială după antrenament.

CELE MAI POPULARE

BACKCHANNEL

Am fost sub acoperire ca un secret OnlyFans Chatter. Nu a fost frumos

BRENDAN I. KOERNER

SECURITATE

Bine ați venit la Războaiele Laser

JARED KELLER

AFACERI

Este sfârșitul căutării Google așa cum o știam noi

LAUREN GOODE

GEAR

Odată cu lansarea de către OpenAI a GPT-4o, mai merită ChatGPT Plus?

REECE ROGERS

Echipa de superaliniere nu a fost singura echipă care se gândea la întrebarea cum să țină AI sub control, deși a fost poziționată public ca fiind principala care lucra la cea mai îndepărtată versiune a acestei probleme. În postarea de pe blog care anunța echipa de superaliniere vara trecută se spunea: "În prezent, nu avem o soluție pentru a conduce sau a controla o inteligență artificială potențial superinteligentă și pentru a o împiedica să devină necinstită".

Carta OpenAI o obligă să dezvolte în siguranță așa-numita inteligență generală artificială, sau tehnologie care rivalizează sau depășește oamenii, în condiții de siguranță și în beneficiul umanității. Sutskever și alți lideri de acolo au vorbit adesea despre necesitatea de a proceda cu prudență. Dar OpenAI a fost, de asemenea, timpuriu în ceea ce privește dezvoltarea și lansarea publică a proiectelor experimentale de inteligență artificială pentru public. OpenAI a fost cândva neobișnuit printre laboratoarele de inteligență artificială proeminente pentru entuziasmul cu care liderii de cercetare, precum Sutskever, vorbeau despre crearea de inteligență artificială supraumană și despre potențialul ca o astfel de tehnologie să se întoarcă împotriva umanității. Acest tip de discuții sumbre despre AI a devenit mult mai răspândit anul trecut, după ce ChatGPT a transformat OpenAI în cea mai proeminentă și mai atent urmărită companie tehnologică de pe planetă. Pe măsură ce cercetătorii și factorii de decizie politică s-au luptat cu implicațiile ChatGPT și cu perspectiva unei inteligențe artificiale mult mai capabile, a devenit mai puțin controversată îngrijorarea cu privire la faptul că inteligența artificială poate dăuna oamenilor sau umanității în ansamblu. De atunci, angoasa existențială s-a răcit - și AI nu a făcut încă un alt salt masiv - dar nevoia de reglementare a AI rămâne un subiect fierbinte. Iar săptămâna aceasta, OpenAI a prezentat o nouă versiune a ChatGPT care ar putea schimba din nou relația oamenilor cu tehnologia în moduri noi, puternice și poate problematice. Plecările lui Sutskever și Leike vin la scurt timp după ultima mare dezvăluire a OpenAI - un nou model de AI "multimodal" numit GPT-4o, care permite ChatGPT să vadă lumea și să converseze într-un mod mai natural și mai asemănător cu cel uman. O demonstrație transmisă în direct a arătat că noua versiune a ChatGPT imită emoțiile umane și chiar încearcă să flirteze cu utilizatorii. OpenAI a declarat că va pune noua interfață la dispoziția utilizatorilor plătiți în câteva săptămâni.

Nu există niciun indiciu că plecările recente au vreo legătură cu eforturile OpenAI de a dezvolta o inteligență artificială mai asemănătoare cu cea umană sau de a livra produse. Dar ultimele progrese ridică întrebări etice legate de confidențialitate, manipulare emoțională și riscuri de securitate cibernetică. OpenAI menține un alt grup de cercetare numit echipa Preparedness, care se concentrează pe aceste probleme"

archive

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (interviu LUJU.RO 20 mai 2024) (II) Despre presiunile UE privind prioritatea dreptului european asupra celui romanesc

Despre presiunile UE privind prioritatea dreptului european asupra celui romanesc

 (II)

👉Interviu Luju, 20 mai👈

„Tratatul Uniunii Europene vorbeste despre constructia juridica numita Uniunea Europeana, bazata pe democratia reprezentativa – ceea ce inseamna ca daca eu te-am ales, eu am dreptul sa te trag la raspundere si eventual sa te revoc la urmatoarele alegeri. De asemenea, se bazeaza pe principiul transparentei si pe cel al deciziei cat mai aproape de cetatean.

Exista posibilitati nenumarate ca parlamentarii europeni sa spuna ce fac acolo, sa ia atitudine, sa intervina in relatia dintre UE si parlamentul national. Exista un du-te-vino continuu – uneori si de zeci de ori pe zi – de documente care vin de la Uniunea Europeana, care sunt prezentate parlamentelor nationale, sa-si spuna parerea, daca sunt de acord cu ele sau nu. Bineinteles: noi, opinia publica, nici macar acest lucru nu-l stim, desi el este scris in tratate.

Inca de prin anul 2000, cand visam cu totii la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ne gandeam ce important pentru democratie ar fi ca legea sa fie unitara, iar legea sa fie interpretata in mod just, conform cu art. 1 alin. 3 din Constitutie, care se refera la demnitatea umana si la dreptate.

Din nefericire, a aparut celebrul Mecanism de Cooperare si Verificare, care ar fi trebuit sa dureze trei ani, dar a durat 13, in mod cu totul si cu totul ilegal. Iar acest MCV aproape ca nu a fost facut de oamenii din domeniu. A fost facut de ONG-uri care sunt, de fapt, cvasi-ONG-uri (QUANGO, cum le zic britanicii), pentru ca nu sunt deloc private, ci sunt, de fapt, niste instrumente prin care se realizeaza soft power-ul unor state puternice si razboinice: Statele Unite, Rusia si China.

Am descoperit ca un mecanism de cooperare si verificare care el insusi ar fi trebuit sa asigure compatibilitatea sistemului nostru judiciar cu ADN-ul comun al sistemelor judiciare din Uniunea Europeana, dimpotriva, a facut ca lucrurile sa fie si mai haotice. Intervin la un moment dat si Curtea Constitutionala a Romaniei, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, si mai ales Curtea de Justitie a Uniunii Europene si aduc in discutie niste lucruri in afara Constitutiei si in afara Tratatului Uniunii Europene: suprematia dreptului european nu inseamna o prioritizare a dreptului european fata de Constitutia Romaniei. Ce spune Tratatul Uniunii Europene este ca dreptul UE este prioritar in raport de legile interne, nu in raport de Constitutie. Constitutia este pe o pozitie supraordonata fata de dreptul UE, mai ales cand este vorba despre drepturi si libertati fundamentale.

Nu exista un raport de prioritate intre dreptul Uniunii Europene (tratate, jurisprudenta, regulamente) si Constitutia Romaniei. Ceea ce spun si Constitutia Romaniei, si Tratatul UE este ca exista, intr-adevar, o primordialitate a dreptului UE, dar in raport de legile interne ale statului-membru”.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (interviu LUJU.RO) (I) Despre creditele bancare

Despre creditele bancare

 (I)

„Intr-o prima faza, cand lumea si ulterior si judecatorii (chiar daca un pic mai greu – prin 2010-2011) au descoperit legislatia si jurisprudenta CJUE in materia protectiei consumatorilor. Ajunsesem prin 2015 sa am circa 20 de procese colective, toate castigate si niciunul castigat de banci. In 2015 insa s-a intamplat un fenomen straniu, la care a participat Institutul National al Magistraturii, din nefericire: judecatorii care intrau in astfel de dosare si mai ales liderii lor informali au fost invitati si scoliti la vreo trei seminarii tinute de Banca Nationala a Romaniei si de avocati ai bancilor intr-o vila a bancherilor din Sinaia.

Din momentul acela, s-a schimbat inclusiv atitudinea Curtii Constitutionale, care a ajuns sa intoarca cu fundul in sus tot ceea ce se acumulase pana atunci. Singura bresa care s-a creat la CCR a fost celebra Lege a darii in plata 77/2016, pe care eu am scris-o. Aceasta lege a ajuns, in sfarsit, sa constientizeze problema supraindatorarii debitorului. Nu e ca si cand omul n-ar mai vrea sa-si plateasca datoriile. Ar vrea sa plateasca, dar nu mai are cum, pentru ca venitul lui fie a ramas acelasi, fie a scazut sau a disparut (pentru ca este somer sau a divortat), in timp ce dobanzile au crescut intr-un hal fara de hal.

Singura bresa facuta in domeniul acesta de catre CCR a fost Decizia 613/2016, in care a spus ca Legea darii in plata este pentru echilibrul contractual. Contractul nu este pentru mine un bici pe spinarea mea, iar pentru tine o sursa de imbogatire fara just temei si fara limite. Contractul este un instrument al intereselor partilor. Tu, banca, trebuie sa castigi dobanda, dar si eu trebuie sa castig in primul rand stabilitatea unui contract. Eu in 2006 stiam ca trebuie sa-ti dau tine in fiecare luna 500 de lei, dar ajung in 2011 sa-ti platesc 3.500 de lei, la acelasi salariu.

Culmea este ca aceasta reglementare de-abia acum a ajuns la urechea Uniunii Europene. Intre timp, eu am mai scris niste legi – inclusiv o lege de plafonare a dobanzilor. In octombrie 2023, a fost aprobata in prima lectura in Parlamentul Romaniei o lege care vorbeste de echilibrarea contractului de credit (ca sa nu mai ai supraindatorare) si de plafonarea dobanzilor.

Tot ceea ce s-a intamplat din perspectiva bancilor ne demonstreaza un lucru pe care l-am vazut si in pandemie: judecatorii au fost actori-cheie: mai intai, timp de 3-4 ani, au lasat impresia ca romanul poate sa aiba incredere in sistemul sau judiciar (si lumea chiar era fericita sa vada ca sunt astfel de hotarari), dupa care din nou au trecut de partea celui mai puternic, care le-au spus: 'Tu n-ai nevoie sa stii ce probleme dramatice are omul acasa. Pe tine te intereseaza ca a semnat un contract si si-a asumat sa plateasca nu 500 de lei, ci 3.500 de lei'. Este matrita de care am spus adineaori: judecatorul pune matrita pe aceasta situatie si asta este tot. Nu-l mai intereseaza ce s-a intamplat acolo, cum interpretezi...

Isarescu le-a spus judecatorilor ca n-au de ce sa pronunte judecatori de genul acesta (n.r. in favoarea debitorilor), pentru ca ei nu sunt specialisti in banking. Niciun judecator nu este judecator in banking, in pharma, in industria militara. Noi suntem specialisti in drept. Dreptul, printre altele, nu inseamna numai legea rigida, ci si echitatea, si cutuma, si drepturile omului.

Situatia asta ne demonstreaza ca de fiecare data cand este vorba despre bani (aflati la banci, in principal), se poate influenta mersul justitiei. Din punctul acesta de vedere, eu as fi mai atent de o mie de ori la independenta sistemului judiciar fata de marii actori economici, care reprezinta o putere in stat. Puterea economica ar trebui sa fie a patra putere in stat, reglementata constitutional. Atunci am putea s-o limitam, la fel cum limitam celelalte trei puteri. Deci eu as fi mai preocupat de independenta fata de puterea economica decat de cea fata de puterea politica. Macar puterea politica, din cand in cand, are un protest in strada si o lasa mai moale sau mai intra si in puscarie. In schimb, astia dintotdeauna ies la suprafata. Ei sunt uneori niste infractori de joasa speta. Adica sunt sanctionati cu miliarde de dolari sau de euro de catre instanta, Comisia Europeana sau Comisia Federala de Competitie din SUA. Dar banii aceia nu-i platesc. Banii aceia se regasesc in costul produselor noastre. Milioanele de comisioane pe care le avem in contracte acopera, printre altele, si amenzile penale pe care le platesc corporatiile din banking.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - După 2007, când România a devenit un fel de membru de categoria C a UE, am ajuns “campionii” Uniunii Europene la risc de sărăcie și de excluziune socială, conform Eurostat.

După 2007, când România a devenit un fel de membru de categoria C a UE, am ajuns “campionii” Uniunii Europene la risc de sărăcie și de excluziune socială, conform Eurostat. Dacă media europeană este de 22%, România deține un umil loc întâi la riscul de pauperizare, cu 34%. Fiecare al treilea român este sărac sau este în proces accelerat de sărăcire și ruinare.

E absolut ridicol că puterea actuală se laudă cu cea mai mare creștere economică din UE. Bogăția creată aici de poporul român, cu resursele României, nu este a națiunii, nu este a cetățenilor de rând. Este basculată peste hotare, fără taxare sau impozitare ori este acumulată în conturile celor câțiva miliardari pe care îi are România. Exact ca în feudalism.

Este absolut cinic ca băncile, hiper-market-urile și companiile din energie să deschidă șampania la fiecare miliard suplimentar pe lună, făcut pe frica, suferința și fabricarea nevoilor oamenilor de rând, în condițiile în care lumea noastră sărăcește atât de accelerat și de abrupt.

Este gravisim că în ultimii 3 ani România a înregistrat regrese la toate capitolele democratice, dar în special la capitolul drepturi și libertăți individuale ale omului. Dreptul la o viață decentă este, azi, trivializat. Iar pandemia ne-a arătat cât de ușor se pot inventa motive de excluziune socială, adică de aruncare a omului de rând extra muros, în afara zidurilor cetății, chiar și pe motivul odios al suspiciunii de boală.

Crizele au fost inventate și suprapuse doar pentru a se acutiza inegalitatea economică.

Uniunea Europeana si statele cu economii puternice au contribuit esential la aceasta saracire si lipsa de perspective. Romania este, prin “efortul” conjugat al politicienilor nostri si al birocratilor de la Bruxelles, o tara de desfacere, dez-industrializata, cu infrastructura degradabila in ritm alert si cu o agricultura la nivel de inceput de sec. XX. Economia Romaniei isi bazeaza cresterea pe consum si pe import. Legile si politicile publice sunt facute pentru corporatiile globale si pentru creditorii financiari care activeaza in Romania, iar nu pentru oamenii de rand. De aceea, nu ar trebui sa surprinda exodul celor 5 milioane de cetateni romani in UE, ci sa socheze lipsa de preocupare pentru crearea de locuri de munca, educatie, sanatate si dezvoltare umana, la locurile de bastina a cetatenilor romani.

Opinia publica europeana este invatata sa creada ca Romania este o tara corupta si, in consecinta, cetatenii romani pot avea intentii rele sau comportamente de rea-credinta. Romania nu este mai corupta decat alte tari ale UE, iar cetatenii romani sunt onesti si de buna-credinta, in aceeasi proportie in care sunt onesti si de buna credinta nemtii, olandezii sau italienii. Cu toate acestea, de la stampila nerealista de cetean al unei tari corupte, pana la transformarea in tap ispasitor a “migrantului” roman, nu mai este decat un pas.

Frustrarile cetatenilor europeni din statele cu economie dezvoltata pentru propriul loc de munca pierdut sau pentru statutul social asa-zis uzurpat de “migranti” pot duce la nenorociri ca cea din orasul Hanau, unde a fost ucis cu sange rece Vili, constateanul meu.

Cetatenii romani care muncesc in UE sunt, insa, in marea lor majoritate, oameni cinstiti si muncitori. Contribuie la cresterea permanenta a PIB-ului in UE. Fac munci sau profesii pe care multi localnici le refuza si, socant pentru o Europa a sec. XXI, sunt cazuri din ce in ce mai numeroase de sclavie a romanilor la locul de munca. Dar aceste lucruri nu fac parte din agenda opiniei publice europene, intrucat cetateanul roman este docil, este credincios, este retinut, nu se revolta.

Va asigur, insa, stimati concetateni europeni, ca multi dintre cei care lucreaza acum in UE, in conditii grele sau umilitoare, s-ar intoarce in Romania, cu conditia ca politicile publice sa nu mai fie concentrate pe corporatii si banci, ci pe dezvoltare umana, locala si regionala, generatoare de locuri de munca si speranta de viata decenta.

Mutati-va atentia de pe corporatii globale si banci, pe omul de rand, si veti vedea rapid aceasta inversare a fluxului de “migranți”, inapoi catre tari ca Romania, unde traditiile si familia inca mai conteaza in viata omului de rand.

O asemenea lectie, invatata din experienta romaneasca, ar putea fi aplicata si in cazul migrantilor non-UE. Combaterea saraciei si a inegalitatii economice, prin eforturi sustinute si rezonabile de dezvoltare umana, locala si regionala, ar reduce valul acestor migranti, fara a mai face din valurile migratiei non-UE motive de teama, populism sau rasism in UE.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Iov nu a căzut în drepresie (Reamintire din 2023)

 

Iov nu a căzut în drepresie

Presupun că mai toată lumea cunoaște povestea biblică a lui Iov.

Al doilea cel mai șocant aspect al acestei povești este că Iov este subiectul unui pariu între Dumnezeu și Satan - acesta din urmă l-a provocat pe Dumnezeu cu ideea că orice om, oricât de cucernic, poate fi ispitit de păcat și, deci, își poate pierde credința în Dumnezeu. Iar Iov era un om cucernic. Cel mai cucernic. Avea o avere impresionantă, o familie mare, cu mulți copii, un trai bun și o inimă fără depresii. Până când a venit năpasta care trebuia să îl pună la încercare - Iov și-a pierdut mai întâi averea, apoi copiii, apoi nevasta, apoi prietenii, ajungând să „locuiască”, timp de 40 de ani, la marginea cetății, pe un maldăr de bălegar. Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat, fie numele Domnului lăudat.

Pe primul loc în ordinea șocului psihologic este, însă, gestul nevestei lui Iov de a-l părăsi. Este un simbol al cinismului celor din jur, care sunt temporar iubitori și prietenoși cu cei care le sunt plasă de siguranță, dar care se transformă în câini feroce sau în străini disprețuitori imediat ce omul - plasă de siguranță devine slab, vulnerabil, (aparent) învins. Iov este om - plasă de siguranță pentru alții, dar el însuși nu are plasă de siguranță. Nici măcar cei doi „prieteni” care îl vizitează uneori și îi livrează interminabile discursuri despre virtute nu sunt pârghii pentru ridicarea din tină a lui Iov.

Numai că, spre deosebire de personajul din Castelul, de Kafka, cel care așteaptă fără sens să fie primit de vătafii castelului, Iov nu își pierde credința și nici speranța că această credință îl va mântui. Ceea ce se și întâmplă - pierzând pariul celest, Satan este nevoit să accepte că uneltirile, burta plină, controlul mundan al vieții pământene sunt, toate, insignifiante în fața credinței.

Dar ce mai rămâne azi din credință, când omul este remodelat „progresist” și făcut compost, pentru a servi recoltei de produse predictive? Când omul a devenit o păpușă emoțională, bună doar pentru injectare și burdușire cu anti-depresive?

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Presupunând că duminică ar fi alegeri pentru Parlamentul României, iar o mișcare politică ar propune, pentru democratizarea și responsabilizarea justiției. Cum ați vota?

 

Începând cu 2005, magistratul român s-a transformat treptat într-un tehnocrat, care nu mai judecă după lege și conștiință și nu mai răspunde pentru erori judiciare. România s-a transformat, sub impactul acestui trend, într-o autocrație a procurorilor și a experților provenind din ONG - uri globaliste sau stipendiați de organizații internaționale. Selecția magistraților se face printr-un Institut în care se deprinde tehnica separării magistraților de nevoia de dreptate a justițiabililor și exercițiul privilegiilor de magistrat. Conducerea parchetelor și a Înaltei Curți de Casație și Justiție este numită eminamente politic. La fel, judecătorii Curții Constituționale sunt numiți politic. Nu există, însă, nici măcar răspundere politică a acestei conduceri.

Presupunând că duminică ar fi alegeri pentru Parlamentul României, iar o mișcare politică ar propune, pentru democratizarea și responsabilizarea justiției,

(i) o re-înființare a curților cu jurați, din care să facă parte cetățenii români majori și aflați în deplinătatea facultăților mentale, și care să dea verdictele în cazurile penale grave și în procesele colective,

(ii) o vechime minimă de 10 ani în alte profesii juridice drept condiție de acces la demnitatea de judecător,

(iii) alegerea și revocarea de către popor a conducerii parchetelor naționale, a ÎCCJ și a judecătorilor CCR;

(iv) răspunderea efectivă și rezonabilă pentru erori judiciare grave,

Cum ați vota:

1. Pentru

2. Împotrivă

3. Înlocuirea tehnocraților și a experților cu Inteligența Artificială

4. Altceva

5. Nu ați vota deloc, considerând că nu merită efortul.

Start vot!

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - O noua explozie solara de foarte mare magnitudine

 

Astăzi a mai avut loc o explozie solara încă și mai violenta, catalogata la nivelul X8.7 (s-a produs la ora 12:51 pm ET). Totul e monitorizat, si din statia spatiala SOHO (situata între Soare și Pamint, la 1.5 mil km de noi), fluxului de particule, radiatia, densitatea, spectrul de energie, funcțiile de distribuție.

Totuși, in ciuda fortei acestei noi explozii solare, datorita pozitionarii sale, impactul direct asupra Pamintului, de aceasta data, va fi unul mai redus. Citeva rețele de telecomunicații de înaltă frecventa pot suferi perturbații (exemplu telecomunicații satelitare, GPS, etc).

Sunt fenomene naturale. Impactul lor, uneori, produce urme importante asupra atmosferei terestre, reflectate prin modificări fizico-chimice, prin modificări in densitatea sarcinilor încărcate, prin modificări locale ale cimpurilor magnetice, electrice, etc. Am văzut, efectele secundare de producere și a aurorelor boreala asa extinsa in toată Europa.

Ce trebuie sa facem? Simplu, asa cum suntem expusi atâtor altor fenomene naturale, unele chiar extreme, ce țin de modificări in straturile atmosferice sau la adincime, in Pamint, trebuie sa cunoastem, sa înțelegem și sa știm sa constientizam ca trebuie sa ne adaptam. Sa ne adaptam ca să fim in siguranță. Cind vorbim de clima, de fenomene meteo extreme de fenomene induse de căderea unor corpuri din spațiul extraterestru, cind vorbim de zecile de mii de tone de praf meteoric, care, prin depunere pe ghetari, modifica albedoul și temperatura ghetii, de fenomene care apar spontan sau chiar induse de om, trebuie sa știm cum să ne adaptam. Atit. E gresit sa intervenim asupra naturii (cu exceptia necesitatii vitale pentru dezvoltarea accelerata a vegetatiei, a cresterii tehnice a albedoului suprafetelor construite din marile infrastructuri urbane sau rutiere si a reducerii poluarii exotice din mari si oceane) fara sa fie facute uz de asa metode tehnologice asa barbare, cum se incearca sa se "corijeze" stihiile sau fenomenele meteo care sunt cum sunt. Nu facem nimic decit sa aminam o stare de fapt sau, chiar sa ne facem încă și mai mult rău.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui