Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (interviu LUJU.RO 20 mai 2024) (IV) In ultima vreme, așa-numitul 'discurs care incită la ură' a fost considerat crimă europeană.

 Interviu Luju, 20 mai

(IV)

„In ultima vreme, așa-numitul 'discurs care incită la ură' a fost considerat crimă europeană. Foarte probabil, foarte curand, acest tip de discurs criminalizat va fi dat in competența de anchetă penală a parchetului doamnei Kovesi. Sunt tari – cum este Scotia – care de la 1 aprilie criminalizat acest tip de discurs: un bărbat violator, care se considera femeie, nu poate fi închis într-o închisoare de femei, pentru că va continua să violeze. Dacă și numești J.K. Rowling (autoarea seriei 'Harry Potter'), o sa faci pușcărie pentru asta.

Dreptul și instituțiile Uniunii Europene nu sunt nocive în ele însele. Atunci cand am avut cel mai mult nevoie, eu am folosit in favoarea oamenilor pe care i-am reprezentat dreptul Uniunii Europene si jurisprudenta CJUE. Probabil ca anii aceștia suntem intr-un moment de tulburare, de clarobscur moral, în care cei care reprezintă aceste instituții și-au pierdut busola, dar jurisprudența Curtii de Justitie a Uniunii Europene a fost pusă la baza câștigării de catre mine a proceselor contra bancilor si a acelui proces de ajutor de stat la Tribunalul Uniunii Europene impotriva Comisiei Europene (Oltchim versus CE).

În altă ordine de idei, suveranismul, nationalitatea, independenta nationala, credinta religioasa sunt prevazute in Tratatul Uniunii Europene. N-ai voie ca, din motive ideologice și, mai ales, pentru simplul fapt că o minoritate gălăgioasa de 5% din populație nu vrea să se mai facă religie in scoli, să se mai pună icoane în clasă și să nu se mai facă istorie și georgrafie, să refuzi dreptul a 95 la suta din populație la aceste lucruri, care fac parte din firesc.

O mare parte din vina pentru ceea ce s-a intamplat în pandemie și după ține de populația care manifesta o adevărată apatie. Eu am spus in septembrie 2020: 'Aliați-vă 300.000 de părinți si nu-i permiteți lui Arafat sa vă oblige copiii sa vina cu masti la școală!'. Pentru ca copiii aveau oricum o rata de îmbolnăvire nesemnificativă. In momentul in care am spus chestiunea asta, au iesit 10-15 țațe care au fost mai țipătoare decât toată lumea și i-au convins pe toți ceilalți, prin intimidare și amenințări cu pușcăria (pentru „zădărnicirea combatarii bolilor”), că trebuie sa ne punem toți mastile – inclusiv copiii. De aici, toate aberațiile și tâmpeniile care au curs fluviu - inclusiv celebra zicere a ministrei Învățământului (n.r. Monica Anisie), care a spus 'pepsiglas' in loc de 'plexiglas'.

Vestea bună este că întotdeauna in societate exista niste voci calme, echilibrate, ale ratiunii, care in timp calmează aceste voci minoritare si țipătoare. In cazul nostru: desi au fost voi țipătoare care ne trimiteau la ATI si ne amenintau pe noi, 'antiv...știi', cu pușcăria, că nu lăsăm minune de ser să ne imunizeze poporul, poporul nu s-a prea încrezut în propagandă și a refuzat „imunizarea”. (...)

Aceste voci (n.r. din prima categorie) par sa fie majoritare si intimidante, pentru ca sunt tipatoare, pentru ca deocamdata au in spatele lor niste mass media, niste social media. Insa pe masura ce trece timpul, totul se intoarce împotriva lor. Astazi, cand discutam, a aparut o stire din care rezulta ca Institutul National de Boli Infectioase din Statele Unite (care nu mai este condus acum de Anthony Fauci, pentru ca s-a pensionat – a scapat lumea de el) a participat la cercetare si a finantat studii pentru crearea, prin gain of function, a virusului din laboratorul de la Wuhan. In 2021, Fauci a spus ca el și Institutul nu au făcut așa ceva. In momentul de fata, se pune problema arestarii lui Fauci, pe motiv ca mințit in fața întregii lumi, dar mai ales în fața Congresului SUA.

Va veni vremea plății. Va garantez ca in maximum trei ani, dupa ce o sa se schimbe lucurile la nivel politic, dupa ce o sa treacă nenorocirea de razboi de langa noi, lumea o sa inceapa sa vorbeasca. In momentul de fata, apar din ce in ce mai multe decese considerate drept decese subite. (...) Cea mai simpla explicatie este ca daca s-a intamplat decesul la cinci-sase luni dupa a treia sau a patra doză, iar omul acela era tânăr, înseamnă ca e de la serul de „imunizare”. O spune chiar CJUE, într-o decizie din 2017.

Este suficient să fie trimis la pușcărie pentru crimele din pandemie unul singur dintre „eroii din linia întâi”, pentru că acela va începe să vorbească și vor începe să pice toți”.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (interviu LUJU.RO 20 mai 2024) (III) [...] despre felul in care românii pot si trebuie sa acționeze pentru a tine piept tendințelor autoritariste ale Uniunii Europene – tendințe vizibile mai ales in pandemie, dar nu numai.

 

Interviu Luju, 20 mai

(III)

[...] despre felul in care românii pot si trebuie sa acționeze pentru a tine piept tendințelor autoritariste ale Uniunii Europene – tendințe vizibile mai ales in pandemie, dar nu numai.

Principiul de contrabalansare a centralismului birocraților de la Bruxelles se numește subsidiaritate si se referă la faptul ca doar o mica parte dintre competente țin exclusiv de Comisia Europeana sau sunt partajate intre executivul comunitar si cele ale statelor-membre. In rest, cele mai multe competente sunt apanajul politicii interne. Unele dintre aceste competente exclusive ale țărilor-membre sunt sănătatea publică, educația, familia, protecția consumatorilor, concurența etc.

[...] trei direcții de acțiune pentru ca românii să constrângă UE la respectarea subsidiarității. Prima dintre ele se refera la petiționarea continuă a parlamentarilor – deopotrivă naționali si europarlamentari – pentru a-i face să asculte vocea poporului și, în consecință, sa se opună măsurilor aberante venite de la Bruxelles. A doua direcție ține de implicarea organizațiilor neguvernamentale in viața cetății – mai precis, ONG-urile autentice, iar nu cele care urmăresc interesele statului paralel sau ale unor puteri străine [precum și barourile, organizațiile profesionale și patronale și sindicatele]. În fine, al treilea plan ține de implicarea directă a cetățenilor sau a grupurilor de cetățenii: fie prin procese colective, petiții și inițiative cetățenești, fie chiar prin proteste (necesare uneori în democrație).

[...] cele de mai sus pot viza, printre altele, protecția consumatorilor (în special, protecția debitorilor în raport cu creditorii financiari), încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale (mai ales in pandemie) și invocarea distorsionată a supremației dreptului european asupra celui românesc.

Extras propriu-zis din interviu:

„Ceea ce s-a intamplat in pandemie a fost picatura care a umplut un ocean de pasi mici, facuti din 2007 pana in prezent de Comisia Europeana in sensul pervertirii unui principiu fundamental al organizarii si functionarii Uniunii Europene: principiul subsidiaritatii, care inseamna ca in chestiuni ce tin de actiunea imediata, statele-membre ale UE au competente imediate, concrete, la firul ierbii. UE intervine doar atunci cand statele-membre nu se pot descurca de unele singure in mod multumitor. UE intervine, dă un ajutor, apoi se retrage, lăsând statele-membre sa se descurce in chestiunea respectiva.

Sănătatea publică este in competenta statelor-membre ale Uniunii Europene. N-ar fi trebuit sa existe acel regulament din 2021 referitor la „certificatul verde”. Numai că, prin uzurparea competențelor statelor membre ale UE, Comisia Europeana a comis un act grav de încalcare a tratatelor si a vointei popoarelor care au constituit sau aderat la Uniunea Europeana.

Cei care au comis aceasta ilegalitate nu doar ca n-ar trebui sa se mai gandeasca sa fie in continuare in Comisia Europeana, ci ar trebui sa fie demiși si chiar sanctionati penal.

Există doar două-trei domenii date in competenta exclusiva a executivului Uniunii Europene. Unul dintre domeniile respective este dreptul vamal, altul este politica monetara si financiara (dar numai cea referitoare la zona euro), iar in rest sunt chestiuni ce tin de functionalitatea infrastructurii UE. Iar domeniile in competenta statelor sunt: sanatatea publica, educatia, familia, protectia consumatorilor etc.

Din punctul acesta de vedere, primul lucru pe care il voi face va fi sa atrag atentia, pentru ca oamenii sa fie constienti de ceea ce se intampla si pentru ca oamenii sa ia masuri. Una dintre masuri poate fi inclusiv atacul la CJUE impotriva unor decizii care incalca principiul subsidiaritatii, în baza art. 263 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene, care permite unui individ sau unui grup de indivizi sa formuleze astfel de actiuni contra Comisiei Europene. Există chiar acțiuni în despăgubire care se pot formula direct ți concret împotriva demnitarilor sau a funcționarilor UE, pentru pagube cauzate de deciziile lor ilegale.

Parlamentele naționale, de asemenea, trebuie sa intervină in luarea acestui gen de decizii. Parlamentele nationale si europarlamentarii romani nu mai trebuie sa doarma pe ei, nu mai trebuie sa se transforme in ficusi, in mobilier. Trebuie sa ciuleasca urechile, pentru ca fluxul de astfel de proiecte nebunesti este continuu. In momentul in care un europarlamentar atrage atentia, ar putea sa fie un ecou. Dar daca un parlament national atrage atentia asupra unui gen de reglementare, daca alaturi de Romania iau atitudine alte 10-15 parlamente nationale, garantez ca lucrurile se vor opri – cel putin prin forta opiniei publice.

Un exemplu în acest sens: de doi-trei ani, Organizația Mondiala a Sănătății tot bate cu pumnul in masa pentru a determina lumea sa semneze acel tratat pandemic care ii conferă atribuții discreționare, totalitare, pentru a lua măsuri extrem de dure si imediate, mai dure decat cele din pandemie. Pentru ca au existat „conspirationisti” in tari ca Brazilia, Argentina si – mai nou – Marea Britanie, acest tratat pandemic este pus 'on hold' in momentul de fata și are toate „șansele” să fie abandonat.

Pe de altă parte, în afara de a comunica cu parlamentarii români pentru a lua masuri de barare a tendințelor totalitare ale CE și OMS, voi tine o legătură strânsa cu societatea civilă. Nu cu 'societatea in civil' – adică nu cu ONG-urile care militează pentru alte scopuri, care susțin puteri străine, care sunt finanțate de serviciile secrete din statele respective.

Exista si a treia varianta: protestul este necesar din când în cănd într-o democrație. Sunt ani de zile pana la schimbarea mandatului unui ales european sau național și exista anumite momente in societate in care politicianul trebuie sa fie tras de mânecă, iar acest lucru nu este posibil decât prin proteste.

(va urma)

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Echipa de risc AI pe termen lung a OpenAI a fost desființată - Întreaga echipă OpenAI axată pe pericolele existențiale ale IA fie a demisionat, fie a fost absorbită de alte grupuri de cercetare, a confirmat WIRED.

 

"Echipa de risc AI pe termen lung a OpenAI a fost desființată - Întreaga echipă OpenAI axată pe pericolele existențiale ale IA fie a demisionat, fie a fost absorbită de alte grupuri de cercetare, a confirmat WIRED."

"În luna iulie a anului trecut, OpenAI a anunțat formarea unei noi echipe de cercetare care să pregătească apariția unei inteligențe artificiale super-inteligente, capabilă să își păcălească și să își depășească creatorii. Ilya Sutskever, cercetătorul șef al OpenAI și unul dintre cofondatorii companiei, a fost numit coleader al acestei noi echipe. OpenAI a declarat că echipa va primi 20% din puterea sa de calcul.

Acum, "echipa de superaliniere" a OpenAI nu mai există, confirmă compania. Acest lucru vine după plecarea mai multor cercetători implicați, după ce marți s-a aflat că Sutskever părăsește compania și după demisia celuilalt coleadru al echipei. Activitatea grupului va fi absorbită în alte eforturi de cercetare ale OpenAI.

Plecarea lui Sutskever a ținut prima pagină a ziarelor, deoarece, deși l-a ajutat pe directorul general Sam Altman să înființeze OpenAI în 2015 și a stabilit direcția cercetărilor care au dus la ChatGPT, el a fost, de asemenea, unul dintre cei patru membri ai consiliului de administrație care l-au concediat pe Altman în noiembrie. Altman a fost repus în funcția de CEO cinci zile haotice mai târziu, după o revoltă în masă a personalului OpenAI și medierea unui acord prin care Sutskever și alți doi directori ai companiei au părăsit consiliul de administrație.

La câteva ore după ce marți a fost anunțată plecarea lui Sutskever, Jan Leike, fostul cercetător DeepMind care era celălalt colead al echipei de supraaliniere, a postat pe X că a demisionat.

Nici Sutskever și nici Leike nu au răspuns la solicitările de comentarii și nu au comentat public motivul pentru care au părăsit OpenAI. Sutskever a oferit sprijin pentru calea actuală a OpenAI într-o postare pe X. "Traiectoria companiei a fost de-a dreptul miraculoasă și sunt încrezător că OpenAI va construi AGI care este atât sigură, cât și benefică" sub conducerea sa actuală, a scris el.

Dizolvarea echipei de superaliniere a OpenAI se adaugă la dovezile recente ale unei scuturări în interiorul companiei în urma crizei de guvernanță din noiembrie anul trecut. Doi cercetători din echipă, Leopold Aschenbrenner și Pavel Izmailov, au fost concediați pentru că au divulgat secrete ale companiei, a relatat luna trecută The Information. Un alt membru al echipei, William Saunders, a părăsit OpenAI în februarie, potrivit unei postări pe un forum de internet pe numele său.

De asemenea, alți doi cercetători OpenAI care lucrează la politica și guvernanța AI par să fi părăsit recent compania. Cullen O'Keefe și-a părăsit rolul de director de cercetare privind frontierele politicii în aprilie, potrivit LinkedIn. Daniel Kokotajlo, un cercetător OpenAI care a fost coautor al mai multor lucrări despre pericolele unor modele de inteligență artificială mai capabile, "a părăsit OpenAI din cauza pierderii încrederii că se va comporta responsabil în preajma AGI", potrivit unei postări pe un forum de internet pe numele său. Niciunul dintre cercetătorii care se pare că au plecat nu a răspuns la solicitările de comentarii.

OpenAI a refuzat să comenteze plecările lui Sutskever sau ale altor membri ai echipei de superaliniere, sau viitorul activității sale privind riscurile pe termen lung ale IA. Cercetările privind riscurile asociate cu modele mai puternice vor fi conduse acum de John Schulman, care conduce echipa responsabilă cu reglarea fină a modelelor de inteligență artificială după antrenament.

CELE MAI POPULARE

BACKCHANNEL

Am fost sub acoperire ca un secret OnlyFans Chatter. Nu a fost frumos

BRENDAN I. KOERNER

SECURITATE

Bine ați venit la Războaiele Laser

JARED KELLER

AFACERI

Este sfârșitul căutării Google așa cum o știam noi

LAUREN GOODE

GEAR

Odată cu lansarea de către OpenAI a GPT-4o, mai merită ChatGPT Plus?

REECE ROGERS

Echipa de superaliniere nu a fost singura echipă care se gândea la întrebarea cum să țină AI sub control, deși a fost poziționată public ca fiind principala care lucra la cea mai îndepărtată versiune a acestei probleme. În postarea de pe blog care anunța echipa de superaliniere vara trecută se spunea: "În prezent, nu avem o soluție pentru a conduce sau a controla o inteligență artificială potențial superinteligentă și pentru a o împiedica să devină necinstită".

Carta OpenAI o obligă să dezvolte în siguranță așa-numita inteligență generală artificială, sau tehnologie care rivalizează sau depășește oamenii, în condiții de siguranță și în beneficiul umanității. Sutskever și alți lideri de acolo au vorbit adesea despre necesitatea de a proceda cu prudență. Dar OpenAI a fost, de asemenea, timpuriu în ceea ce privește dezvoltarea și lansarea publică a proiectelor experimentale de inteligență artificială pentru public. OpenAI a fost cândva neobișnuit printre laboratoarele de inteligență artificială proeminente pentru entuziasmul cu care liderii de cercetare, precum Sutskever, vorbeau despre crearea de inteligență artificială supraumană și despre potențialul ca o astfel de tehnologie să se întoarcă împotriva umanității. Acest tip de discuții sumbre despre AI a devenit mult mai răspândit anul trecut, după ce ChatGPT a transformat OpenAI în cea mai proeminentă și mai atent urmărită companie tehnologică de pe planetă. Pe măsură ce cercetătorii și factorii de decizie politică s-au luptat cu implicațiile ChatGPT și cu perspectiva unei inteligențe artificiale mult mai capabile, a devenit mai puțin controversată îngrijorarea cu privire la faptul că inteligența artificială poate dăuna oamenilor sau umanității în ansamblu. De atunci, angoasa existențială s-a răcit - și AI nu a făcut încă un alt salt masiv - dar nevoia de reglementare a AI rămâne un subiect fierbinte. Iar săptămâna aceasta, OpenAI a prezentat o nouă versiune a ChatGPT care ar putea schimba din nou relația oamenilor cu tehnologia în moduri noi, puternice și poate problematice. Plecările lui Sutskever și Leike vin la scurt timp după ultima mare dezvăluire a OpenAI - un nou model de AI "multimodal" numit GPT-4o, care permite ChatGPT să vadă lumea și să converseze într-un mod mai natural și mai asemănător cu cel uman. O demonstrație transmisă în direct a arătat că noua versiune a ChatGPT imită emoțiile umane și chiar încearcă să flirteze cu utilizatorii. OpenAI a declarat că va pune noua interfață la dispoziția utilizatorilor plătiți în câteva săptămâni.

Nu există niciun indiciu că plecările recente au vreo legătură cu eforturile OpenAI de a dezvolta o inteligență artificială mai asemănătoare cu cea umană sau de a livra produse. Dar ultimele progrese ridică întrebări etice legate de confidențialitate, manipulare emoțională și riscuri de securitate cibernetică. OpenAI menține un alt grup de cercetare numit echipa Preparedness, care se concentrează pe aceste probleme"

archive

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (interviu LUJU.RO 20 mai 2024) (II) Despre presiunile UE privind prioritatea dreptului european asupra celui romanesc

Despre presiunile UE privind prioritatea dreptului european asupra celui romanesc

 (II)

👉Interviu Luju, 20 mai👈

„Tratatul Uniunii Europene vorbeste despre constructia juridica numita Uniunea Europeana, bazata pe democratia reprezentativa – ceea ce inseamna ca daca eu te-am ales, eu am dreptul sa te trag la raspundere si eventual sa te revoc la urmatoarele alegeri. De asemenea, se bazeaza pe principiul transparentei si pe cel al deciziei cat mai aproape de cetatean.

Exista posibilitati nenumarate ca parlamentarii europeni sa spuna ce fac acolo, sa ia atitudine, sa intervina in relatia dintre UE si parlamentul national. Exista un du-te-vino continuu – uneori si de zeci de ori pe zi – de documente care vin de la Uniunea Europeana, care sunt prezentate parlamentelor nationale, sa-si spuna parerea, daca sunt de acord cu ele sau nu. Bineinteles: noi, opinia publica, nici macar acest lucru nu-l stim, desi el este scris in tratate.

Inca de prin anul 2000, cand visam cu totii la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ne gandeam ce important pentru democratie ar fi ca legea sa fie unitara, iar legea sa fie interpretata in mod just, conform cu art. 1 alin. 3 din Constitutie, care se refera la demnitatea umana si la dreptate.

Din nefericire, a aparut celebrul Mecanism de Cooperare si Verificare, care ar fi trebuit sa dureze trei ani, dar a durat 13, in mod cu totul si cu totul ilegal. Iar acest MCV aproape ca nu a fost facut de oamenii din domeniu. A fost facut de ONG-uri care sunt, de fapt, cvasi-ONG-uri (QUANGO, cum le zic britanicii), pentru ca nu sunt deloc private, ci sunt, de fapt, niste instrumente prin care se realizeaza soft power-ul unor state puternice si razboinice: Statele Unite, Rusia si China.

Am descoperit ca un mecanism de cooperare si verificare care el insusi ar fi trebuit sa asigure compatibilitatea sistemului nostru judiciar cu ADN-ul comun al sistemelor judiciare din Uniunea Europeana, dimpotriva, a facut ca lucrurile sa fie si mai haotice. Intervin la un moment dat si Curtea Constitutionala a Romaniei, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, si mai ales Curtea de Justitie a Uniunii Europene si aduc in discutie niste lucruri in afara Constitutiei si in afara Tratatului Uniunii Europene: suprematia dreptului european nu inseamna o prioritizare a dreptului european fata de Constitutia Romaniei. Ce spune Tratatul Uniunii Europene este ca dreptul UE este prioritar in raport de legile interne, nu in raport de Constitutie. Constitutia este pe o pozitie supraordonata fata de dreptul UE, mai ales cand este vorba despre drepturi si libertati fundamentale.

Nu exista un raport de prioritate intre dreptul Uniunii Europene (tratate, jurisprudenta, regulamente) si Constitutia Romaniei. Ceea ce spun si Constitutia Romaniei, si Tratatul UE este ca exista, intr-adevar, o primordialitate a dreptului UE, dar in raport de legile interne ale statului-membru”.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - (interviu LUJU.RO) (I) Despre creditele bancare

Despre creditele bancare

 (I)

„Intr-o prima faza, cand lumea si ulterior si judecatorii (chiar daca un pic mai greu – prin 2010-2011) au descoperit legislatia si jurisprudenta CJUE in materia protectiei consumatorilor. Ajunsesem prin 2015 sa am circa 20 de procese colective, toate castigate si niciunul castigat de banci. In 2015 insa s-a intamplat un fenomen straniu, la care a participat Institutul National al Magistraturii, din nefericire: judecatorii care intrau in astfel de dosare si mai ales liderii lor informali au fost invitati si scoliti la vreo trei seminarii tinute de Banca Nationala a Romaniei si de avocati ai bancilor intr-o vila a bancherilor din Sinaia.

Din momentul acela, s-a schimbat inclusiv atitudinea Curtii Constitutionale, care a ajuns sa intoarca cu fundul in sus tot ceea ce se acumulase pana atunci. Singura bresa care s-a creat la CCR a fost celebra Lege a darii in plata 77/2016, pe care eu am scris-o. Aceasta lege a ajuns, in sfarsit, sa constientizeze problema supraindatorarii debitorului. Nu e ca si cand omul n-ar mai vrea sa-si plateasca datoriile. Ar vrea sa plateasca, dar nu mai are cum, pentru ca venitul lui fie a ramas acelasi, fie a scazut sau a disparut (pentru ca este somer sau a divortat), in timp ce dobanzile au crescut intr-un hal fara de hal.

Singura bresa facuta in domeniul acesta de catre CCR a fost Decizia 613/2016, in care a spus ca Legea darii in plata este pentru echilibrul contractual. Contractul nu este pentru mine un bici pe spinarea mea, iar pentru tine o sursa de imbogatire fara just temei si fara limite. Contractul este un instrument al intereselor partilor. Tu, banca, trebuie sa castigi dobanda, dar si eu trebuie sa castig in primul rand stabilitatea unui contract. Eu in 2006 stiam ca trebuie sa-ti dau tine in fiecare luna 500 de lei, dar ajung in 2011 sa-ti platesc 3.500 de lei, la acelasi salariu.

Culmea este ca aceasta reglementare de-abia acum a ajuns la urechea Uniunii Europene. Intre timp, eu am mai scris niste legi – inclusiv o lege de plafonare a dobanzilor. In octombrie 2023, a fost aprobata in prima lectura in Parlamentul Romaniei o lege care vorbeste de echilibrarea contractului de credit (ca sa nu mai ai supraindatorare) si de plafonarea dobanzilor.

Tot ceea ce s-a intamplat din perspectiva bancilor ne demonstreaza un lucru pe care l-am vazut si in pandemie: judecatorii au fost actori-cheie: mai intai, timp de 3-4 ani, au lasat impresia ca romanul poate sa aiba incredere in sistemul sau judiciar (si lumea chiar era fericita sa vada ca sunt astfel de hotarari), dupa care din nou au trecut de partea celui mai puternic, care le-au spus: 'Tu n-ai nevoie sa stii ce probleme dramatice are omul acasa. Pe tine te intereseaza ca a semnat un contract si si-a asumat sa plateasca nu 500 de lei, ci 3.500 de lei'. Este matrita de care am spus adineaori: judecatorul pune matrita pe aceasta situatie si asta este tot. Nu-l mai intereseaza ce s-a intamplat acolo, cum interpretezi...

Isarescu le-a spus judecatorilor ca n-au de ce sa pronunte judecatori de genul acesta (n.r. in favoarea debitorilor), pentru ca ei nu sunt specialisti in banking. Niciun judecator nu este judecator in banking, in pharma, in industria militara. Noi suntem specialisti in drept. Dreptul, printre altele, nu inseamna numai legea rigida, ci si echitatea, si cutuma, si drepturile omului.

Situatia asta ne demonstreaza ca de fiecare data cand este vorba despre bani (aflati la banci, in principal), se poate influenta mersul justitiei. Din punctul acesta de vedere, eu as fi mai atent de o mie de ori la independenta sistemului judiciar fata de marii actori economici, care reprezinta o putere in stat. Puterea economica ar trebui sa fie a patra putere in stat, reglementata constitutional. Atunci am putea s-o limitam, la fel cum limitam celelalte trei puteri. Deci eu as fi mai preocupat de independenta fata de puterea economica decat de cea fata de puterea politica. Macar puterea politica, din cand in cand, are un protest in strada si o lasa mai moale sau mai intra si in puscarie. In schimb, astia dintotdeauna ies la suprafata. Ei sunt uneori niste infractori de joasa speta. Adica sunt sanctionati cu miliarde de dolari sau de euro de catre instanta, Comisia Europeana sau Comisia Federala de Competitie din SUA. Dar banii aceia nu-i platesc. Banii aceia se regasesc in costul produselor noastre. Milioanele de comisioane pe care le avem in contracte acopera, printre altele, si amenzile penale pe care le platesc corporatiile din banking.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - După 2007, când România a devenit un fel de membru de categoria C a UE, am ajuns “campionii” Uniunii Europene la risc de sărăcie și de excluziune socială, conform Eurostat.

După 2007, când România a devenit un fel de membru de categoria C a UE, am ajuns “campionii” Uniunii Europene la risc de sărăcie și de excluziune socială, conform Eurostat. Dacă media europeană este de 22%, România deține un umil loc întâi la riscul de pauperizare, cu 34%. Fiecare al treilea român este sărac sau este în proces accelerat de sărăcire și ruinare.

E absolut ridicol că puterea actuală se laudă cu cea mai mare creștere economică din UE. Bogăția creată aici de poporul român, cu resursele României, nu este a națiunii, nu este a cetățenilor de rând. Este basculată peste hotare, fără taxare sau impozitare ori este acumulată în conturile celor câțiva miliardari pe care îi are România. Exact ca în feudalism.

Este absolut cinic ca băncile, hiper-market-urile și companiile din energie să deschidă șampania la fiecare miliard suplimentar pe lună, făcut pe frica, suferința și fabricarea nevoilor oamenilor de rând, în condițiile în care lumea noastră sărăcește atât de accelerat și de abrupt.

Este gravisim că în ultimii 3 ani România a înregistrat regrese la toate capitolele democratice, dar în special la capitolul drepturi și libertăți individuale ale omului. Dreptul la o viață decentă este, azi, trivializat. Iar pandemia ne-a arătat cât de ușor se pot inventa motive de excluziune socială, adică de aruncare a omului de rând extra muros, în afara zidurilor cetății, chiar și pe motivul odios al suspiciunii de boală.

Crizele au fost inventate și suprapuse doar pentru a se acutiza inegalitatea economică.

Uniunea Europeana si statele cu economii puternice au contribuit esential la aceasta saracire si lipsa de perspective. Romania este, prin “efortul” conjugat al politicienilor nostri si al birocratilor de la Bruxelles, o tara de desfacere, dez-industrializata, cu infrastructura degradabila in ritm alert si cu o agricultura la nivel de inceput de sec. XX. Economia Romaniei isi bazeaza cresterea pe consum si pe import. Legile si politicile publice sunt facute pentru corporatiile globale si pentru creditorii financiari care activeaza in Romania, iar nu pentru oamenii de rand. De aceea, nu ar trebui sa surprinda exodul celor 5 milioane de cetateni romani in UE, ci sa socheze lipsa de preocupare pentru crearea de locuri de munca, educatie, sanatate si dezvoltare umana, la locurile de bastina a cetatenilor romani.

Opinia publica europeana este invatata sa creada ca Romania este o tara corupta si, in consecinta, cetatenii romani pot avea intentii rele sau comportamente de rea-credinta. Romania nu este mai corupta decat alte tari ale UE, iar cetatenii romani sunt onesti si de buna-credinta, in aceeasi proportie in care sunt onesti si de buna credinta nemtii, olandezii sau italienii. Cu toate acestea, de la stampila nerealista de cetean al unei tari corupte, pana la transformarea in tap ispasitor a “migrantului” roman, nu mai este decat un pas.

Frustrarile cetatenilor europeni din statele cu economie dezvoltata pentru propriul loc de munca pierdut sau pentru statutul social asa-zis uzurpat de “migranti” pot duce la nenorociri ca cea din orasul Hanau, unde a fost ucis cu sange rece Vili, constateanul meu.

Cetatenii romani care muncesc in UE sunt, insa, in marea lor majoritate, oameni cinstiti si muncitori. Contribuie la cresterea permanenta a PIB-ului in UE. Fac munci sau profesii pe care multi localnici le refuza si, socant pentru o Europa a sec. XXI, sunt cazuri din ce in ce mai numeroase de sclavie a romanilor la locul de munca. Dar aceste lucruri nu fac parte din agenda opiniei publice europene, intrucat cetateanul roman este docil, este credincios, este retinut, nu se revolta.

Va asigur, insa, stimati concetateni europeni, ca multi dintre cei care lucreaza acum in UE, in conditii grele sau umilitoare, s-ar intoarce in Romania, cu conditia ca politicile publice sa nu mai fie concentrate pe corporatii si banci, ci pe dezvoltare umana, locala si regionala, generatoare de locuri de munca si speranta de viata decenta.

Mutati-va atentia de pe corporatii globale si banci, pe omul de rand, si veti vedea rapid aceasta inversare a fluxului de “migranți”, inapoi catre tari ca Romania, unde traditiile si familia inca mai conteaza in viata omului de rand.

O asemenea lectie, invatata din experienta romaneasca, ar putea fi aplicata si in cazul migrantilor non-UE. Combaterea saraciei si a inegalitatii economice, prin eforturi sustinute si rezonabile de dezvoltare umana, locala si regionala, ar reduce valul acestor migranti, fara a mai face din valurile migratiei non-UE motive de teama, populism sau rasism in UE.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Iov nu a căzut în drepresie (Reamintire din 2023)

 

Iov nu a căzut în drepresie

Presupun că mai toată lumea cunoaște povestea biblică a lui Iov.

Al doilea cel mai șocant aspect al acestei povești este că Iov este subiectul unui pariu între Dumnezeu și Satan - acesta din urmă l-a provocat pe Dumnezeu cu ideea că orice om, oricât de cucernic, poate fi ispitit de păcat și, deci, își poate pierde credința în Dumnezeu. Iar Iov era un om cucernic. Cel mai cucernic. Avea o avere impresionantă, o familie mare, cu mulți copii, un trai bun și o inimă fără depresii. Până când a venit năpasta care trebuia să îl pună la încercare - Iov și-a pierdut mai întâi averea, apoi copiii, apoi nevasta, apoi prietenii, ajungând să „locuiască”, timp de 40 de ani, la marginea cetății, pe un maldăr de bălegar. Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat, fie numele Domnului lăudat.

Pe primul loc în ordinea șocului psihologic este, însă, gestul nevestei lui Iov de a-l părăsi. Este un simbol al cinismului celor din jur, care sunt temporar iubitori și prietenoși cu cei care le sunt plasă de siguranță, dar care se transformă în câini feroce sau în străini disprețuitori imediat ce omul - plasă de siguranță devine slab, vulnerabil, (aparent) învins. Iov este om - plasă de siguranță pentru alții, dar el însuși nu are plasă de siguranță. Nici măcar cei doi „prieteni” care îl vizitează uneori și îi livrează interminabile discursuri despre virtute nu sunt pârghii pentru ridicarea din tină a lui Iov.

Numai că, spre deosebire de personajul din Castelul, de Kafka, cel care așteaptă fără sens să fie primit de vătafii castelului, Iov nu își pierde credința și nici speranța că această credință îl va mântui. Ceea ce se și întâmplă - pierzând pariul celest, Satan este nevoit să accepte că uneltirile, burta plină, controlul mundan al vieții pământene sunt, toate, insignifiante în fața credinței.

Dar ce mai rămâne azi din credință, când omul este remodelat „progresist” și făcut compost, pentru a servi recoltei de produse predictive? Când omul a devenit o păpușă emoțională, bună doar pentru injectare și burdușire cu anti-depresive?

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea