Sfânta Biserica Ortodoxă

duminică, 15 septembrie 2024

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - 𝗔𝗰𝘁𝘂𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝟭𝟱 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲: 𝗖𝗼𝗱 𝗥𝗼𝘀̗𝘂 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗿𝗮̂𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮❟ 𝗽𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗹𝘂𝗻𝗶❟ 𝗹𝗮 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟮:𝟬𝟬❗ 🔴A fost actualizat Codul Roșu pentru râuri din Moldova, cu valabilitate începând din acesta seară, de la ora 18:00, până luni, la ora 12:00. Acesta vizează anumite sectoare de râuri din bazinele hidrografice: Bârlad, Siret și Prut, în județele: Vaslui, Iași și Galați.


𝗔𝗰𝘁𝘂𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝟭𝟱 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲: 𝗖𝗼𝗱 𝗥𝗼𝘀̗𝘂 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗿𝗮̂𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮❟ 𝗽𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗹𝘂𝗻𝗶❟ 𝗹𝗮 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟮:𝟬𝟬

❗
🔴A fost actualizat Codul Roșu pentru râuri din Moldova, cu valabilitate începând din acesta seară, de la ora 18:00, până luni, la ora 12:00.
Acesta vizează anumite sectoare de râuri din bazinele hidrografice: Bârlad, Siret și Prut, în județele: Vaslui, Iași și Galați.
🟠De asemenea, este în vigoare Codul Portocaliu, începând de astăzi, de la ora 12:00, până luni, la ora 18:00, care va afecta râuri din județele: Vaslui, Iași, Botoșani și Galați, în bazinele hidrografice: Bârlad, Siret, Prut și Jijia.
🟡Totodată, Codul Galben va fi activ de astăzi, de la ora 12:00, până mâine, la miezul nopții, pentru râuri din bazinele hidrografice: Bega Veche, Bega, Timiş, Bărzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Siret, Prut și râurile din Dobrogea.
‼️Fenomenele vizate constau în scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri, existând probabilitatea depășirii cotelor de apărare.
În funcţie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu informații.

sâmbătă, 14 septembrie 2024

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - 𝗣𝗲𝗿𝗶𝗰𝗼𝗹 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝘂𝗻𝗱𝗮𝘁̗𝗶𝗶 𝗽𝗲 𝗿𝗮̂𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗺𝗮𝗶 𝗺𝘂𝗹𝘁𝗲 𝗷𝘂𝗱𝗲𝘁̗𝗲❟ 𝗽𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗹𝘂𝗻𝗶❗


𝗣𝗲𝗿𝗶𝗰𝗼𝗹 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝘂𝗻𝗱𝗮𝘁̗𝗶𝗶 𝗽𝗲 𝗿𝗮̂𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗺𝗮𝗶 𝗺𝘂𝗹𝘁𝗲 𝗷𝘂𝗱𝗲𝘁̗𝗲❟ 𝗽𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗹𝘂𝗻𝗶❗
🟧Cod Portocaliu - intervalul 13.09.2024 ora 20:00 – 14.09.2024 ora 24:00
Județele afectate: Suceava, Bacău, Harghita, Neamț, Covasna, Vrancea, Buzău, Prahova, Galați, Botoșani, Iași și Vaslui.
🟨Cod Galben - intervalul 13.09.2024 ora 15:00 – 15.09.2024 ora 12:00
Bazinele hidrografice vizate: Vișeu, Iza, Tur, Someș, Crasna, Barcău, Crișul Repede, Bega, Timiș, Bârzava, Moraviţa, Caraș, Nera, Olt, Argeș, Ialomiţa, Siret și Prut.
‼️Avertizarea Hidrologică Cod Portocaliu vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele: Botoșani, Iași, Vaslui, Neamţ și Bacău.
Recomandăm populației respectarea măsurilor dispuse de autoritățile de la nivel național, județean sau local cu responsabilități ȋn gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații.
În funcţie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - În discursul său de convingere a Parlamentului European pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a pronunțat un clișeu utilizat în filmele americane cu (hiper)eroi: “Nu lăsăm pe nimeni în urmă”


În discursul său de convingere a Parlamentului European pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a pronunțat un clișeu utilizat în filmele americane cu (hiper)eroi: 

💥👉“Nu lăsăm pe nimeni în urmă”.👈💥

💥La un moment dat a zis și că cei ce nu vor prinde trenul nu vor fi așteptați,💥 dar asta nu s-a mai consemnat, că era în contradicție cu clișeul holiudian. 

Statistic, pe date Eurostat, în 2019, aproximativ 92,4 milioane de persoane din Uniunea Europeană (21,1% din populație) erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. 

Notă: cele mai ridicate niveluri de risc de sărăcie și excluziune socială s-au înregistrat în Bulgaria (32,5%) și România (31,2%)…

Excluziune socială înseamnă nimic altceva decât abandon. Cel exclus social este cel lăsat în urmă. Este cel uitat pe peron… 

În primul său mandat, Ursula von der Leyen a lăsat în urmă aproape 100 de milioane de europeni. Ba mai mult, a reușit să adauge, la finalul anului 2023, încă 2,5 milioane de cetățeni abandonați pe peron. 

Dar datele oficiale ale Eurostat nu spun tot adevărul. 

Un recent sondaj la nivel european a relevat o situație mult mai gravă a sărăciei și sărăcirii. Sondajul a fost efectuat de Ipsos Franța, la solicitarea organizației Secour Populaire (ajutor popular). 

Aproape 3 din 10 europeni (29%) spun că se află în prezent într-o situație precară când vine vorba de toate cheltuielile lor.

Aproape 1 din 3 europeni (27%) declară că îi este foame, dar sar peste o masă

Munca nu mai este suficientă: 35% dintre europeni declară că veniturile din muncă nu le permit să-și achite toate cheltuielile.

Mai mult de 1 din 3 europeni (34%) au renunțat deja la tratamentul medical din cauza situației lor financiare.

Mai mult de 1 din 3 europeni (31%) spun că nu pot satisface nevoile de bază ale copiilor. 

Așadar, o treime dintre europeni sunt săraci : fac foamea, sudează datorii de la un salariu la altul, își trimit copiii la școală fără cele necesare, nu se mai tratează medical… 

O treime din cei 460 de milioane de europeni înseamnă cca 180 de milioane de oameni. 

Oare acești oameni s-or simți abandonați în gară, privind trenul cum pleacă în goană la 20 de secunde după ce ei au ajuns gâfâind pe peron, cu copii, cu seniori, cu căței și purcei după ei? 

Oare or fi atât de mulțumiți să vadă că trenul pleacă plin de migranți, vagoane de bani pentru războiul proxy al SUA cu Rusia în Ucraina, continente de bani pentru combaterea fenomenului natural și astronomic al schimbării climei sau pentru “lupta” cu pandemiile visate de Bill Gates? Oare or fi conștienți că au plătit cu falimentul personal și ruina proprie salvarea de la faliment a băncilor, a producătorilor de medicamente și pesticide, a constructorilor de mașini care mint cu softul privitor la emisiile de faz cancerigen NOx, a companiilor big tech care umplu cu zeci de milioane conturile comisarilor europeni? 

Oare or fi mulțumiți să vadă că establishmentul european se concentrează pe dreptul bărbaților de a avorta sau de a snopi în bătaie femei în ringul de box și pe invenția pronumelor potrivite pentru persoanele care nu sunt nici bărbați, nici femei, ci altceva? 

În legătură cu România, că tot vin frigul, facturile triple și medicamentele la prețuri duble și că tot a făcut guvernul Iohannis - Ciucă - Ciolacu treabă excelentă cu pensiile și salariile profesorilor… 

În 2019, România avea, conform INS, o rata a riscului de sărăcie sau excluziune socială de 31,2%, afectând 6 milioane de persoane. În 2023, rata a crescut la 38%, afectând 7,2 milioane de persoane.

Așadar, guvernele lui Iohannis, din 2019 încoace, nu numai că au lăsat pe peronul gării 6 milioane de persoane care așteptau trenul de ani de zile - au mai adăugat un surplus de 1,2 milioane de persoane, cu tot cu copii, seniori, căței și purcei… 

Ironie neagră - statistica din 2023 nu conține sutele de mii de oameni care au sărăcit în 2024, în condițiile în care am fost “salvați” de la plandemie de minunații Șică Orban, Vasilică Câțu, Ciucă “al nostru” (cel cu 4 milioane de euro aruncați pe o carte de poze) și Ciolacu, iar pensionarilor, cu puține excepții, tocmai ce li s-au înghețat sau redus pensiile, după ce au fost 4 ani mințiți că li se vor mări… 

Ce anume a crescut în acești ani? 

Numărul sinecurilor la stat: peste 300 de mii. 

Salariile sinecurilor, pensiile speciale. 

Ajutoarele de stat pentru corporații. 

Profiturile băncilor care au împrumutat statul, aceleași bănci care au fost salvate de stat de la faliment în anii 2009-2014, cu banii noștri. 

Miliardele aruncate de Arafat pe sistemul său de “situații de urgență”, miliarde ajunse în conturile amicilor săi. 

Miliardele aruncate pe vakseenuri. 

Zecile de miliarde aruncate pe armament și tehnică militară, unele învechite, unele rebuturi ale altora, altele donate slugarnic altora. 

Eh, dar câte s-ar mai putea spune…