În România există lupul și oaia
Lupul este politicianul care se naște, crește și se dezvoltă în haită primind obiceiurile și tendințele haitei, iar oaia este cetățeanul cu drept de vot care paște tâmp, visător și plin de speranțe, pajiștile verzi ale României. Pentru oaie, speranța nu moare niciodată deși, lupul îi dovedește cu orice ocazie că în România nu există speranță. Haitele de lupi se întrec între ele și se acuză reciproc de cele mai abominabile atacuri la staulul oilor tihnite și vaccinate, făcând cele mai cutremurătoare prăpăduri. Haitele uită de năravurile lupului școlit de literatura folclorică a nestematelor noastre opere economice și sociale.
Lupul promite oii schimbări fundamentale din 4 în 4 ani, iar oaia merge la vot încântată de abjectele promisiuni. Nu poți să-i ceri prea mult, e doar o oaie. Deși se aude săptămânal de câte o oaie mâncată de lup, oaia continuă să voteze haita, surdă și oarbă.
Se mai ivește câte un lup carpatin care se arată viteaz pe tarlaua orizontului românesc și devine instantaneu șeful incontestabil al haitei, care gurmand fiind, mănâncă lipsit de scrupule câte o oaie la masă și averea acesteia lăsată ei moștenire de către Bunul Dumnezeu. Haita se simte puternică, iar oile cicisbei plini de speranțe. Deși se supără că au ajuns să fie sistematic tunse la zero de lup în locul ciobanului, după elementare promisiuni de schimbare de viziuni în ceea ce privește viața turmei, se liniștește și continuă să pască cuminte și la locul ei.
Haita promite turmei câini ciobănești pe care nu-i vede niciodată, promite asfalt de la staul la pășune și iarbă pentru 1000 de ani. Oaia ajunge în culmea fericirii.
La alegeri de haite, se miră oarecum că pe liste nu sunt lei, sau tigri, sau urși. Aceștia, desigur, nu suportă haita, dar nici haita pe ei. Cine nu e lup, nu are ce căuta în haită. Lupul mai face compromisuri electorale și politice cu hiena și șacalul care sunt buni vânători ai turmei.
Cu toate acestea, oaia votează tot o altă haită cu aceiași lupi, crezând în naivitatea ei că vreunul va primi chipul uman și tendințele domestice ale turmei.
Avva Credo Gălățan