Doamne. Ia-mi vălul de pe ochi
şi voi înţelege minunatele lucruri din legea Ta.
Doamne arată-mi mie cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale!
În urmă cu câteva zile, CJUE a decis că medicilor le revine răspunderea (civilă și penală) pentru efectele nocive ale vaccinului contra covidului.
CJUE a statuat că nici vaccinarea nu era obligatorie (??!), nici injectarea cu nenumărate doze nu se putea face fără prescripție medicală, iar zisa prescripție trebuia să țină cont și de contra-indicații, și de starea pacientului sau a sănătosului care făcea injecția profilactic, preventiv.
În cazuri de malpraxis, medicii care, din exces de zel, credință oarbă în “știință” sau iacobinism sanitar, au pus zeci de milioane de oameni să își inoculeze acel ser inutil și periculos, nu se pot apăra dând vina pe producător sau pe stat.
Cam așa stau lucrurile în totalitarism:unii devin țapi ispășitori sau infractori benevolenți, alții rămân în cont cu sutele de miliarde de euro făcute pe frica, manipularea și naivitatea oamenilor, iar alții se aleg cu ideologii salvatoriste pe vaza cărora se mufează cu deceniile la butoanele puterii, ținând opozanții în “cordoane sanitare” și dizidenții în pușcărie.
Țapii, aici, sunt doctorii, mai precis aceia care s-au pus în slujba unora ca Fauci sau Arafat. Le-am spus asta țapilor în urmă cu aproape 5 ani, printr-o scrisoare deschisă. M-au bannat, ironizat și diabolizat. Iată că eu am avut dreptate, iar nu “specialiștii” de la tv, plătiți cu sute de milioane ca să mintă convingător populația.
Reamintesc că au fost printre acești țapi unii nemernici care mă invitau la ATI (și puneau blesteme științifice și pe familia și neamul meu), ținând neapărat să îmi indice să vin și cu lumânările proprii.
Revin cu detalii doctrinare curând, precum și cu sugestii de procese de malpraxis, because, you know, it’s payback time.
Un prieten m-a rugat sa răspund la o întrebare. Care ar fi cea mai "curata" metoda de prăjire a cartofilor (toxine reduse/ acrilamida): la friteoza cu aer fierbinte, clasic (in ulei) sau la cuptor/microunde?
Sunt cercetari si lucrari stiintifice care analizeaza conținutul de acrilamidă al cartofilor prăjiți. Modul de preparare, înainte de a prăjire este de asemenea esențial!
Studiile arata ca acest compus toxic se formează în cantități mari la friteoza cu aer și cel mai putin la prăjirea clasică, cu ulei, la temperaturi de aproximativ 180 °C. La cuptor/microunde, cantitatea de acrilamida este între cea de la fripteoza și gătirea clasică. Dar, încâ și mai important, conținutul de acrilamidă al cartofilor prăjiți se reduce substanțial în toate cazurile dacă cartofii sunt înmuiați în apa înainte de prăjire aproximativ 10 minute. Astfel, conținutului de acrilamidă al cartofilor prăjiți în ulei (clasic) este de peste zece ori mai mica decât prin prăjirea sub aer fierbinte cu fripteoza! O simplă prespălare nu este suficient și poate creste conținutul de acrilamidă al cartofilor prăjiți chiar si la prăjirea clasică, in ulei, de pina la 15 ori fata de cazul în care cartofii sunt înmuiați 10 minute.
Am cerut Ministrului Educatiei si Cercetarii revizuirea reconsiderarii fizicii ca disciplina pivot pentru invatamintul romanesc, pentru cercetarea fundamentala si aplicativa, pentru industria de virf. Numarul orelor de fizica din planul de invatamint trebuie sa urmeze rigoarea si cerintele de exigenta raportate la tari precum UK, Franta, Elvetia, Germania, etc. Nu sa ne indepartam de ele! Reducerea orelor de fizica este o uriasa eroare care trebuie indreptata de urgenta. In 3 minute nu a fost timp sa trec o istorie a fizicii cu rezultate, cu virfuri, cu importanta, cu obiective. Insa, am predat aceste lucruri insumate, in scris, Ministerului. Apoi, asteptam si audierea ministrului in comisie.
Stimate Domnule ministru,
Fizica este una dintre științele fundamentale care explică fenomenele naturale și contribuie la progresul tehnologic al omenirii. Aceasta stă la baza dezvoltării energiei nucleare, a electronicii și a telecomunicațiilor, a sănătății, a mediului înconjurător, a înțelegerii fenomenelor atmosferice și astronomice, influențând profund viața de zi cu zi. Tradițional, fizica a fost esențială în înțelegerea legilor naturii, de la mișcarea planetelor până la structura atomului. Fizica are un impact major asupra industriei, contribuind la dezvoltarea noilor tehnologii în medicină, transport și energie. De-a lungul istoriei, România a avut o tradiție solidă în educația fizicii, formând generații de specialiști recunoscuți internațional. Astfel, fizica rămâne un domeniu esențial pentru progresul umanității și pentru viitorul științei românești.
În România, cercetătorii au avut contribuții remarcabile în domeniul fizicii, atât teoretice, cât și experimentale. Un exemplu notabil este contribuția lui Ștefan Procopiu, Fizician din Iași, de renume mondial, cunoscut pentru descoperirea momentului magnetic al electronului. Aceasta a fost o descoperire importantă în domeniul fizicii atomice și a contribuit la înțelegerea mai profundă a structurii atomice. Contribuțiile sale au avut un impact major asupra dezvoltării teoriei electromagnetismului. Putem enumera doar câteva alte exemple de fizicieni români care au ridicat prestigiul țării peste hotare fiind promotori ai colaborării internaționale în cercetarea științifică: Horia Hulubei - Unul dintre cei mai mari fizicieni români, cunoscut pentru cercetările sale în domeniul fizicii nucleare și spectroscopiei, având contribuții majore în domeniul razelor X și al tehnologiilor legate de acestea. Nicolae Vasilescu-Karpen - Un pionier în studiul electricității și al termodinamicii, el a descoperit efectul care poartă numele, a fost unul dintre cei care au consolidat reputația României în cercetările științifice aplicate. Ion Agârbiceanu a realizat laserul cu gaz (heliu-neon) cu radiație în lumină roșie, România devenind astfel in anii 60 a patra țară din lume care deținea această tehnologie, la numai doi ani de la raportarea mondială.
De asemenea, România găzduiește unul dintre cele mai avansate centre de cercetare în fizica laserilor, Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cu unul dintre cele mai puternice lasere din lume. România a avut o contribuție semnificativă la cercetările de la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară). Contribuțiile românilor au fost esențiale în proiectul LHC (Large Hadron Collider), cel mai mare accelerator de particule din lume. Multe cercetări din domeniul fizicii particulelor au fost influențate de fizicienii români, care au avut un rol important în dezvoltarea și operarea experimentelor de la CERN.
Fizica este motorul multor infrastructuri mondiale de securitate si pentru industria de vârf, aerospațială. Dar, tehnologiile noi, infrastructura și resursa umană sunt recunoscute chiar și prin numărul orelor alocate încă din scoală, mai ales în ultimii doi ani ai ciclurilor de pregătire de specialitate. Câteva exemple notabile, in acest sens, în țările europene unde se oferă opțiuni flexibile pentru elevi, dar în majoritatea cazurilor, fizica este o disciplină importantă în specializările științifice sau tehnice. Iată o comparație generală între câteva țări:
1. Marea Britanie (UK)
În Marea Britanie, elevii care aleg fizica ca materie de specialitate pentru A-levels (echivalentul bacalaureatului) studiază fizica ca disciplină separată.
Număr de ore: Aproximativ 4-5 ore pe săptămână.
Fizica este predată intens, având un accent pe teoria științifică și experimente. A-levels se întinde pe două ani (Year 12 și Year 13).
2. Elveția
În Elveția, sistemul educațional variază între regiunile de limbă germană, franceză și italiană, dar, în general, elevii pot alege fizica în cadrul specializării științifice sau tehnice în liceu.
Număr de ore: Aproximativ 4-6 ore pe săptămână.
Elevii pot alege cursuri suplimentare în funcție de interesul lor, iar fizica este adesea combinată cu matematica și chimia pentru un profil științific.
3. Austria
În Austria, elevii care aleg profilul științific sau tehnic în liceu (Gymnasium) studiază fizica ca disciplină separată.
Număr de ore: Aproximativ 4-6 ore pe săptămână.
Fizica este studiată în profunzime, cu un accent puternic pe laboratoare și aplicații practice.
4. Spania
În Spania, elevii pot alege fizica în cadrul profilului științific sau tehnologic în ultimii ani de liceu (Bachillerato).
Număr de ore: Aproximativ 4-5 ore pe săptămână.
Este combinată cu chimia, matematica și alte discipline științifice. În anumite cazuri, fizica este predată ca materie separată în funcție de opțiunile alese de elevi.
5. Franța
În Franța, fizica este adesea combinată cu chimia sub denumirea "Fizică-Chimie" (Physique-Chimie).
Număr de ore: Aproape 4-6 ore pe săptămână, în funcție de specializare.
În specializările științifice, elevii au ore separate pentru fizică și chimie, iar numărul total de ore variază în funcție de specializarea aleasă (matematică, științe ale vieții și pământului etc.).
6. Germania
Așa cum am discutat anterior, în Germania, elevii care aleg fizica au 4-6 ore pe săptămână în cadrul specializărilor științifice sau tehnice.
Fizica este învățată separat de chimie și alte științe, iar programele se concentrează pe teoria fizică și aplicarea acesteia.
Așadar, in toate aceste țări care au un sistem de învățământ de calitate excepțională și, ulterior, de o pregătire universitară și de cercetare superioare, fizica este cotata ca o materie importantă în specializările științifice și tehnice, având un număr de ore între 4 și 6 pe săptămână.
În ciuda faptului ca Romania are o tradiție așa importantă cu rezultate istorice notabile la nivel mondial, Fizica a devenit din ce in ce mai mult un domeniu marginalizat, mai ales prin prisma importantei sale in curriculum școlar, prin numărul orelor cuprinse în planul de învățămint prin numărul laboratoarelor experimentale si mai ales prin dotarea laboratoarelor experimentale de fizică.
Deși situația a fost și așa foarte grea până acum, modificările actuale din planurile-cadru propuse pentru învățământul liceal cu frecvență zi vor aduce un prejudiciu încă și mai mare afectând grav nivelul de cunoștințe în domeniul științelor naturii, în particular al fizicii.
Iată, la specializarea matematică-informatică, se propune o reducere a numărului de ore la clasele a XI-a și a XII-a la doar 2 ore pe săptămână în curriculumul de specialitate (CS) fix. Adică planul presupune că am avea mai puțin de jumătate din numărul orelor de fizica prevăzute în țările enumerate mai sus ! În acele țări se arată clar că fizicii, prin cele 4-6 ore săptămânal (și nu 2 ore, cum este propus în România) i se acordă o prioritate în sistemul de învățământ ! De asemenea, se constată și lipsa prezenței disciplinei fizică din curriculumul de specialitate (CS) la clasele a IX-a și a X-a, la filiera tehnologică, toate specializările/calificările profesionale, lucru care nu poate fi acceptat și trebuie urgent rectificat.
Ținând seama de provocările științifice actuale, din medicină, din microelectronică, de clima, industria aerospațială, software și computere de mare putere de calcul, etc Fizica va avea un rol, mereu, de pivot iar cercetarea fundamentală va juca un rol de prim rang în securitatea țării. Pregătirea elevilor este esențială pentru a asigura aceste deziderate, și, din acest motiv, propun o revizuire a acestui cadru cu următoarele pachete și amendamente la planurile-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi:
- pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică: asigurarea unui număr de minim 4 ore pe săptămână în curriculumul de specialitate fix la clasele a XI-a și a XII-a (după modelul planurilor similare din Franța, Germania, UK, Elveția, etc)
- pentru filiera tehnologică, profilul tehnic, toate specializările/calificările profesionale: asigurarea unui număr de minim 4 pe săptămână la clasele a IX-a și a X-a cu o distribuție de 1 oră în trunchiul comun și 3 ore în curriculumul de specialitate și respectiv 3 ore în curriculumul de specialitate în clasele a XI-a și a XII-a
- pentru filiera tehnologică, profilul resurse naturale și protecția mediului toate specializările/calificările profesionale: asigurarea unui număr de minim 4 pe săptămână la clasele a IX-a și a X-a cu o distribuție de 2 ore în trunchiul comun și 2 ore în curriculum de specialitate și respectiv 2 ore în curriculum de specialitate la clasele a XI-a și a XII-a.
Domnule Ministru,
Va rog sa răspundeți la următoarele întrebări :
1. Care este motivul reducerii numărului de ore de fizică din actualul plan cadru și nu s-a ținut seama de importanța domeniului, de performanța la nivel mondial, de rezultatele istorice și de evoluția capacității țării noastre cu repercusiuni pentru toate științele naturii, pentru securitatea acestei țări în acord cu planurile si numărul orelor alocate in celelalte țări europene ?
2. Cum veți crește numărul orelor de laborator, experimentale, de excelență, pentru fizica în școli si licee. Cum veți creste calitatea infrastructurii, a dotării acestor laboratoare ? Fizica si fizicienii din aceasta țară au adus mereu un prestigiu incontestabil prin medaliile olimpice, prin brevete, prin infrastructuri de cercetare originale, prin lucrări științifice și studii de prim rang. Calitatea acestora a depins ombilical de calitatea sistemului de învățământ și, implicit, de laboratoare, de profesori, de numărul de ore alocat studiilor încă din școală, de la cele mai fragede vârste. Din acest motiv revenirea la un plan-cadru pentru fizica pentru rigoare și calitate în sensul creșterii numărului de ore la minim 4 pe săptămână, devine nu mai mult decât o normalitate. Ne recâștigam prestigiul și ne aliniem nivelului de studiu si de pregătire european !
Domnule Ministru,
Am luat act de multiplele observații si luări de poziție critice la modificarea acestui plan cadru, manifestându-și îngrijorarea și temerea pentru problemele generate. Ca de exemplu, Societatea Română de Fizică, organizația profesională reprezentativă a fizicienilor din România, membră a EPS (European Physical Society), Consorțiul Facultăților de Fizică din România (reprezentând facultățile de fizică sau departamentele de fizică de la Universitatea București, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din Craiova) și Secția de Științe Fizice a Academiei Române.
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc,
Silviu-Octavian GURLUI, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord* este o alianță militară defensivă între țările Americii de Nord (SUA și Canada) și țările Europei de Vest, la care a aderat și Turcia. După căderea blocului sovietic și destrămarea Tratatului de la Varșovia (fosta URSS și țările comuniste din Europa Centrală și de Est, inclusiv România), la această organizație au aderat, cu acordul SUA și în ciuda opoziției Rusiei, mai toate țările ex-comuniste ale Europei, minus fosta Yugoslavia. În fine, în urmă cu doi ani au aderat Finlanda și Suedia.
Iar acum, să ne imaginăm această organizație nord-atlantică fără SUA, dar numai cu Canada, UK și țările membre IE, plus Ucraina.
De fapt, nu vă mai imaginați.
SUA vrea oprirea de îndată a acestui război care durează de 11 ani și jumătate, dintre care 3 ani de ostilități directe și continue. Da, e un război de agresiune al Rusiei, dar niciun război nu durează la nesfârșit. Iar acest război nu se poate termina cu “victoria finală” clamată de UE prin cuvinte care amintesc de propaganda hitleristă.
Tot mai multe voci oficiale americane sunt în sensul că SUA vor părăsi organizația, așa cum s-a întâmplat cu OMS și cu Acordul de la Paris. Cel mai pregnant oficial care vehiculează ideea este Elon Musk. De ce? Se pare că UE și SUA nu mai împărtășesc valori democratice comune și nici ideea de pace.
Mai mult de 80% din costurile anuale ale NATO sunt acoperite de SUA, iar UE nu pare a mai vrea asta, aparent de dragul magiei politico-militariste care a profitat de război și de distrugere.
Mai mult de 80% din armament, echipamente și tehnologia militară se cumpără de la SUA. Se pare că UE inventează peste noapte furnizori diferiți, că producție nu poate avea decât peste 5 ani.
Și mai interesant - excedentul comercial al UE în relație cu SUA este de este 350 de miliarde de euro anual. S-au făcut afaceri bune cu SUA timp de peste 80 de ani. Se pare că UE nu mai are nevoie de comerț, pace și bunăstare prin cooperare economică și că preferă războiul comercial cu SUA. Posibil să prefere și un parteneriat cu China.
Să sperăm că evul clovnilor și al împăraților goi din politica europeană se termină curând. Poteca pe care acești degenerați ne forțează să pășim e foarte greșită.
Mercenarii sunt o realitate șocantă a lumii de azi, deși ideea de războinici plătiți vine din negura Evului Mediu.
Mercenariatul post - modern nu este o invenție a României*. Nu este nici invenția Rusiei** sau a SUA***.
Mercenariatul modern e invenția Franței coloniale. Fie pentru a-și păstra imperiul (înainte de 1960), fie pentru a domina fostele colonii africane (după 1960), Franța a creat o adevărată industrie de mercenariat pe lângă așa-numita Legiune străină.
Peste tot în lume, deci și în România, mercenariatul este fie încurajat, fie tolerat de sistem, asta pentru că mercenarii fac treaba cu care sistemul nu vrea să se murdărească. În sistemele slabe sau în statele eșuate (cum este România, din păcate), mercenarii nu doar că circulă pe sub radarul justiției și al legii, dar chiar preiau puterea și ocupă porțiuni imense ale unor tipuri de piețe de servicii. Mă refer, mai ales, la “firmele de pază” și la transporturile periculoase, plus siguranța “teatrelor de război” (cum cinic sau prostește le numea Petrov, alias Băsescu).
Știți care e nenorocirea?
Că mai toată lumea își pune speranțe în mercenari că le va fi făcut treaba.
De exemplu, acum, toți “pro-europenii” speră ca “mercenarii lui Potra” să verse mărturii ale ingerinței statale și ale atentatului la ordinea constituțională care să le permită interzicerea unui candidat la alegerile din mai.
Dar nu uitați că, la un moment dat, o întreagă lume și-a pus speranțele într-un criminal de război, Prigojin, exponentul grupării paramilitare Wagner, că îl va da jos pe Putin și va înfrânge Rusia, chit că Wagner era monstruozitatea care comisese multiple crime de război (cel puțin în accepțiunea presei pro-ucrainene).
La fel, presa noastră “pro-europeană” a aplaudat gruparea Getica în demersurile acesteia de prigonire, amenințare și șantaj ale “dujmanilor” interni, porecliți rusofili și putiniști doar pentru că vorbeau de pace cu trei ani mai devreme decât Trump, Starmer și Macron.
În privința României, pe care Klaus Werner Iohannis a numit-o stat eșuat în exact exercițiul mandatului său de președinte, această instituție medievală, mercenarii, există și prosperă din două motive mari și late:
- serviciile secrete și sistemul judiciar le tolerează de un mare amar de ani, ba chiar le încurajează;
- cele 7 servicii secrete ale României sunt extrem, extrem de necompetente, nefiind apte să combată eficient fenomenul; lovituri de stat sunt oricând posibile în România, de unde și plasarea evaluării noastre ca țară, din perspectiva statului de drept, lângă Zimbabwe și Botswana.
De ce se întâmplă asta?
Pentru că am avut, timp de 35 de ani, “stabilitate” politică, adică lumea a votat mereu majoritar cu partidul - cartel psdpnludmrusr și cu politicienii care au tolerat mercenarii sau, și mai “bine”, au prosperat mulțumită mercenarilor. Mă refer inclusiv la mercenarii din presă…
Mercenarii au ajuns azi să își fabrice propriii candidați manciurieni.
Hai Liberare!
*gruparea Potra, gruparea Getica și cine știe ce alte organizații paramilitare acoperite ca servicii de pază
**gruparea Wagner e cea mai cunoscută
***încă din războaiele din Irak și Afganistan, cea mai bogată armată a lumii și a istoriei a folosit mercenari; acum, DOGE - ul lui Musk încearcă să taie costurile imense ale externalizării serviciilor de către zisa armată către privați
Ca sa inchei capitolul cu gheata si pastrarea alimentelor in conditii dintre cele mai bune. Spuneam ca este cel mai bine ca alimentele (carne, fructe, legume, etc) puse la congelat sa formeze cristale de gheata cit mai fine pentru a nu distruge textura si "suculenta" produselor, dupa dezghetare. Asta se face cu o racire foarte abrupta, la temperaturi foarte joase. Dar ce facem ca in situatii uzuale, congelatoarele din casa nu ajung la temperaturi asa joase si nu au capacitatea de a raci foarte repede, asa cum se face in mod industrial, in situatii particulare?
Exista citeva solutii practice.
1. Punem produsele in pungi si le vidam. Exista masini de vidat, cu pungi speciale, deja la costuri destul de accesibile. Prin vidare, transferul termic devine mai eficient, se reduce procesul de evaporare (control al umiditatii), se limiteaza numarul centrelor de nucleatie (aerul contine particule si impuritati care actioneaza ca centre de cristalizare iar prin vidare se reduce acest numar favorizind formarea cristalelor mici), se modifica usor punctul de inghet (prin modificarea presiunii).
2. Prin utilizarea unor ultrasunete, la frecvente de 40-50 KHz.
Ultrasunetele sunt utilizate în industria alimentară și în cercetare pentru a îmbunătăți procesele de congelare prin accelerarea nucleației cristalelor de gheață și reducerea dimensiunii acestora. Din pacate, din ce stiu, nu sunt congelatoarele "casnice" care sa aiba un asa dispozitiv, desi, costurile n-ar fi exagerat de mari.
La dezghetare, pentru a pastra calitatea produselor, sunt doua solutii mai practice.
A. Dezghețare în frigider (cea mai sigură, dar lentă)
Avantaje: Păstrează calitatea și textura alimentului. Evită riscul dezvoltării bacteriilor, deoarece temperatura rămâne sub 5°C.
Dezavantaje: Este lentă: poate dura 12-24 de ore
B. Dezghețare în apă rece (mai rapidă, dar necesită atenție)
Avantaje: Mult mai rapidă: o bucată de carne de 500g se dezgheață în 30-60 de minute. Păstrează bine textura, dacă este făcută corect.
Dezavantaje: Necesită schimbarea apei la fiecare 30 de minute pentru a menține temperatura sub 5°C. Dacă ambalajul vidat nu este sigilat perfect, apa poate intra și afecta alimentele. Nu este recomandată pentru perioade lungi (peste 2 ore), deoarece temperatura poate deveni periculoasă (>5°C).
NUfolosim apă caldă sau sa dezghețam la temperatura camerei, deoarece acestea cresc riscul de contaminare bacteriană!
Daca se alege solutia de dezghetare la microunde sa nu se foloseasca pungi, ambalaj, diferite plastice, pentru ca e risc de contaminare.
1 martie 2011: S-a stins din viață Nicolae Botnariuc, zoolog și biolog român.
Nicolae Botnariuc (15 martie 1915, Râșcani, Bălți – 1 martie 2011) a fost un zoolog și biolog român, ales ca membru al Academiei Române (corespondent în 1974 și titular în 1990). A fost autor a peste 150 de lucrări științifice, a condus colectivul de elaborare a lucrării Fauna României, ca și prima expediție românească transafricană (1970-1971). A fost membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei.
Membru titular al Academiei Române După absolvirea liceului „Ion Creangă” din Bălți și luarea bacalaureatului în 1936, s-a înscris, mai întâi, la Școala Politehnică din București (1936 - 1938), iar apoi la Facultatea de Științe, Secția de Științe Naturale a Universității din București, unde și-a luat licența în 1942.
În 1941, Nicolae Botnariuc împreună cu Traian Orghidan, studiind crustaceele, au publicat în Buletinul Secției Științifice al Academiei Române prima lor lucrare intitulată Sur une nouvelle espèce du genre Imnadia trouvée en Roumanie et sur les Imnadiidae n. fam.
În cadrul Institutului de Biologie a condus Laboratorul de sistematică și evoluție a animalelor (1949 - 1973) și, ulterior, Laboratorul de ecologie acvatică (1973 - 1983).
DISTINCȚII A fost distins cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a IV-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”. În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce.
OPERA - Nicolae Botnariuc, Evoluționismul în impas?, Editura Academiei Române, 1992 - Nicolae Botnariuc, Genofondul și problemele ocrotirii lui, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989 - Nicolae Botnariuc, Ecologie, Editura Didactică și Pedagogică, 1982 - Nicolae Botnariuc, Biologie generala, Editura Didactică și Pedagogică, 1979 - Nicolae Botnariuc, Concepția și metoda sistemică în biologia generală, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1976 - Nicolae Botnariuc, Principii de biologie generală, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1967 - Nicolae Botnariuc, Organizarea si evoluția materiei vii, Editura Științifică, 1967 - Nicolae Botnariuc, Din istoria biologiei generale, Editura Științifică, 1961 - Nicolae Botnariuc, Viața în deltă, Editura Tineretului, 1960 - Nicolae Botnariuc, Ch. Darwin și teoria sa despre evoluția viețuitoarelor, Editura Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii, 1959 - Nicolae Botnariuc, Din lumea plantelor, Editura Tineretului, 1954 - N. Botnariuc, Tr. Orghidan, Fauna Republicii Populare Române. Crustacea (volumul 4, fascicula 2), Editura Academiei, 1953
