Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Sarcofagul.

Update 16.02.2025 Gaura din primul sarcofag ar fi de 6 metri diametru iar in "pod", in zona dintre sarcofagul de otel și cel de beton, mai mocnește, pe alocuri, focul, ar fi focare sau zone care mocnesc. Urgență este înlăturarea focarelor, amplasarea unor noi senzori de particule si de radiatie acolo în pod dar si in vecinătatea, afara.

Updare 15.02.2025 Totul e OK. Deși primul scut al reactorului de la Cernobil a fost străpuns (e vizibil în pozele ieșite in spațiul public), sarcofagul de beton își face treaba încă foarte bine. Deși, este îmbătrânit și cu carențe de execuție, lucru total explicabil la ce condiții s-a lucrat acolo. Cei care au ridicat acel sarcofag peste reactorul explodat, sunt eroi. Nu știu cum au rezistat și ce consecințe a avut acel infern asupra vieții lor. În orice caz, de urgență, acest scut Nr2 (otel) trebuie reparat. Dacă se scurge apa și mai întra alti poluanți sau alte conditii fizico chimice care apar prin formarea unor curenți de aer, gradient de presiune, temperatura, pe termen lung - NU ESTE UN LUCRU BENEFIC - și se poate eroda și mai mult sarcofagul salvator!

O explozie (cauzata, se pare, de o drona) s-a produs asta noapte la reactorul 4 al fostei centrale nucleare de la Cernobil. Acelasi reactor care a explodat în 1986 și care, atunci, a fost izolat. Urmăresc de dimineață dacă sunt modificări ale nivelului de radiații și condițiile particulare meteorologice. Totul e ok, nu sunt probleme grave, nu sunt depășiri ale fondului natural din vecinatatea celor 4 reactoare dezactivate.

Despre incidentul care ar fi putut cauza urmări catastrofale. Din fericire, avem doua scuturi. Primul, cel din otel de 3 cm, facut in 2016, ar fi putut fi, cel mai probabil, afectat de explozibilul dronei sau ce dispozitiv a fost lansat acolo peste reactor.

Am acordat un interviu la TV Kanal D pentru a prezenta situația actuala de la Cernobil, după lovitura dronei sau a rachetei sau ce a fost, în scutul reactorului 4. Acolo e un ansamblu de doua scuturi, unul făcut in graba, in 1986, supus unei presiuni și deteriorări majore, cu potentiale fisuri, gauri, imperfecțiuni la turnare (beton + armatura otel) și celalalt scut, NOU, realizat în 2016 din otel cu grosimi de 3 cm și panouri speciale cu grosimi de pina la 60 cm în zonele de risc. Toate acestea, azi, în premiera, la ora 19, la Stirile Kanal D!

👉În caz de accident nuclear!👈

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea – Informație brută, concluzie abruptă: Uniunea Europeană, prin decizii luate la vârful piramidei birocratice, mituiește presa, ong – urile militante și formatorii de opinie pentru a-și vopsi în roz gardul, înăuntru fiind, de fapt, leopardul.

Informație brută, concluzie abruptă: Uniunea Europeană, prin decizii luate la vârful piramidei birocratice, mituiește presa, ong – urile militante și formatorii de opinie pentru a-și vopsi în roz gardul, înăuntru fiind, de fapt, leopardul.

Cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European din 7-9 iunie 2024, șefimea Uniunii Europene a plătit pe șestache presa „pozitivă”, main stream, cu suma de 132 de milioane de euro, fără a se ști nici măcar cine și pentru ce a fost plătit.

Poate că nu ați urmărit, dar dezvăluirile americane despre modul în care banii USAID au fost aruncați în rețeaua globală de propagandă a lui Soros (și a familiei Clinton și a familiei Obama) sunt deopotrivă șocante și revelatoare. Toate minciunile din plandemie, precum și cele relative la „lupta” contra schimbării climatice și la războiul din Ucraina, îndesate cu lopata în mentalul colectiv, au fost plătite din fonduri publice, cum ar fi cele derulate prin instituții de genul USAID, fonduri fiind deturnate în favoarea rețelelor mafiotice de sens ale lui Soros sau Bill Gates ori ale familiilor Clinton și Obama. Totul a fost exact ca în ... teoriile conspirației. Tot ce s-a întâmplat rău în lume după 9 septembrie 2001 a fost, măcar în parte, plătit de astfel de instituții și de quango (=quasi ONG), scopul fiind acum clar: manipularea progresist – globalistă, remodelarea lumii după chipul și asemănarea omului nou, figurină de plastilină.

Foarte probabli din rațiuni de supărare că nu au fost invitați la masa îmbelșugată unde s-au tocat cei 132 de milioane de euro, unii ziariști din Bruxelles spun acum că Roberta Metsola și Ursula von der Leyen au canalizat toți acești bani printr-o agenție obscură de publicitate, numită Havas Media France. Procedurile normale de achiziții publice au fost ocolite cu șarm franțuzesc, iar plățile au fost ascunse cu eleganță nemțească. Ce s-a descoperit până acum este că ziarul italian main stream, La Reppublica, a fost direct plătit pentru a publica „acoperiri prietenoase” ale alegerilor și, desigur, ale partidelor main stream, fără ca acest lucru să fie adus la cunoștința publicului în vreun fel. Ironic, Tratatul Uniunii Europene impune, chiar la art. 1, ca deciziile Uniunii să fie mereu transparente și cât mai aproape de popor (iar nu de neo-feudalii economici sau ideologici).

Mie, primul conspiraționist al țării*, mi-este clar că asemenea contracte fără licitație și plăți obscure s-au efectuat și în plandemie, pentru a convinge publicul, mai ales prin inducerea unei panici vecine cu apoplexia, că măsurile dictatoriale ale iacobinismului sanitar din acea perioadă sunt nemaipomenit de „pentru siguranța voastră”. Este tot atât de clar că la fel se procedează acum, cu așa-zisa „luptă” contra schimbărilor climatice și cu suportul „până la victoria finală” al războiului Ucrainei contra Rusiei, deși ambele teme sunt deja obsolete. Green Deal – ul moare încet, dar sigur. La fel, mor și propaganda și fluxul de miliarde către pletora de ong – uri militante, influenceri, fact checkers și wistleblowers. Războiul din Ucraina s-a terminat ieri, după discuția lui Trump cu Putin (despre care Zelensky a fost doar notificat, printr-un telefon scurt de la Trump), UE stând și privind ca o femeie bosumflată care nu este băgată în seamă de nimeni, în ciuda rujului strident cu care s-a decorat. Cu toate acestea, cele două obsesii ale UE continuă să fie pe agenda șefimii UE, exact ca în desenele animate cu coiotul și road runner – marginea prăpastiei a fost demult depășită, dar coiotul încă mai aleargă prin aer, până pică abrupt, ca un nătărău ...

Reamintesc că, în plandemie, guvernul Șică Orban a aruncat 250 de milioane de lei în presa românească main stream pentru a spune de bine despre iraționala și catastrofica politică de sănătate publică a autorităților arahatiene și despre vaccinare, precum și pentru a practica la greu ostracizarea dizidenților.

Deci, USAID, Soros, UE, guvernul României din perioada plandemiei, toate au mințit într-un mod frumos ambalat, pentru a manipula. Cum Dumnezeu să mai ai încredere în așa ceva?

Pentru a nu destrăma ireversibil democrația, plasa de siguranță a poporului în caz de risc de totalitarism, este necesară o fundamentală schimbare, o întoarcere de 180 de grade la ceea ce erau Occidentul și, mai ales, Uniunea Europeană înainte de 1989 – un spațiu al drepturilor individuale prioritare față de „drepturile colective”, al credinței, al libertății economice și de opinie, al bunăstării și al păcii. Sunt șanse bune pentru o asemenea schimbare, căci sunt alegeri curând în Germania, precum și alegeri în mai în România și Polonia. Ceva similar s-ar putea petrece în Franța, unde Macron se mai ține de un fir de păr ... Dacă schimbarea se înfiripă, va fi o chestiune de timp până când Ursula și Roberta vor fi determinate să demisioneze ...

Hai Liberare!

*în septembrie 2020, cu un buget de 12 milioane de lei de la guvernul Orban, un ONG securist, compus din cadre didactice de la SNSPA și politicieni ratați, a făcut un „studiu” privind dez-informarea pe rețelele sociale în timpul plandemiei. Au fost utilizate resursele SNSPA în acest scop. Au fost implicați (probabil, fără voia lor) studenți ai SNSPA. A ieșit un top al „conspiraționiștilor”, pe primul loc fiind pus subsemnatul – motivația de-a dreptul idioată a fost aceea că aveam cel mai mare număr de urmăritori pe feisbuc dintre toți cei “studiați”. Retroactiv, tot ceea ce am spus eu în plandemie s-a dovedit riguros exact. În mod normal, când guvernul României nu va mai fi progresist – neo-marxist, toți acești bani aruncați în buzunare private vor fi ceruți înapoi, cu dobânzi și penalități.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea – Global Gateway, Great Reset (II)

en.wikipedia.org

Global Gateway, Great Reset

(II)

Potrivit prezentării oficiale, Global Gateway tinde la mobilizarea sumei de minim 300 de miliarde de euro în investiții. În stilul de „echipa a Europei” (Team Europe approach), Global Gateway va aduce laolaltă UE, statele sale membre și instituțiile sale financiare și de dezvoltare pentru a mobiliza și sprijini sectorul privat în demersul de a efectua investiții cu impact de remodelare (transformational impact) a lumii a treia, adică, mai politically correct zis, a țărilor în curs de dezvoltare.

Iată cât se poate de clar obiectivul acestui program pe care îl vom finanța noi, cetățenii europeni, din taxele și impozitele noastre. Este nimic altceva decât acel „great reset” promovat cu atâta ardoare la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, încă din timpul plandemiei ...

Tot conform prezentării oficiale, Global Gateway este „strategia europeană de dezvoltare accelerată a conexiunilor inteligente, curate și sigure în sectoarele digitale, energetice sau de transporturi, și pentru întărirea sistemelor de sănătate, educație și cercetare în întreaga lume. Tot din prezentarea oficială rezultă că, (desigur), Global Gateway este pe deplin aliniată cu agenda ONU 2030 și cu obiectivele dezvoltării sustenabile, precum și cu Acordul de la Paris (din care SUA, Argentina precum și alte state s-au retras recent, de unde concluzia că lumea este foarte atașată de utopia și de programele pseudo-științifice ale UE ...).

Aceste enunțuri ridică probleme.

Pentru africani, ideea de sustenabilitate nu poate avea sensul de obsesie a UE. În relațiile cu europenii, care le-au fost stăpâni coloniali timp de 300 de ani, sustenabilitate poate însemna reinstaurarea dependenței de fostele metropole, care acum aleargă disperate după resurse. Nu ar fi rău ca șefimea UE să analizeze mai profund ceea ce se întâmplă în statele din nordul și vestul Africii, care nu mai vor colonialismul de facto al Franței (ceea ce l-a făcut pe Macron, acum un an, să cheme la război alte state africane pentru a pedespsi „lovitura de stat” din Niger – din fericire, nimeni nu l-a luat în serios).

Pe de altă parte, sustenabilitatea nici nu ține de foame și de sete, nici nu furnizează sănătate publică și educație. Nu poți dezvolta statele Africii plantând panouri solare de fabricație chinezească sau eoliene de proveniență americană pe nesfârșitele suprafețe de nisip africani ori în savană. Iar a vorbi de digitalizare în Africa, unde uriașe porțiuni de populație suferă de subnutriție sau de malnutriție, neavând nici măcar electricitate, este ca și când le-ai spune acelor oameni că, dacă nu au nici pâine, nici mămăligă, n-au decât să mănânce cozonac ...

În altă ordine de idei, UE este azi la răscruce, este într-un punct în care orice decizie proastă poate afecta întreaga civilizație europeană. Riscurile cu care azi ne confruntăm sunt majore, unele cu totul neașteptate: agresiunea rusească, supra-producția și dumpingul Chinei, agresivitatea comercială a administrației Trump (care amenință alianța SUA – UE din cadrul NATO, veche de peste 70 de ani) și migrația ilegală, la care trebuie adăugat riscul suprem – posibilitatea ca Inteligența Artificială fie să pice sub controlul unor tirani sau teroriști, fie să scape de sub control uman și să treacă la subjugarea și înlocuirea oamenilor, ca specie dominantă pe Pământ.

Dar (mai) suntem noi, europenii, un model civilizațional?

Ce poate aduce UE bun, ca avantaj competitiv, în războaiele comerciale cu SUA, China, Rusia, India, Brazilia, Arabia Saudită, Iran? Ce poate aduce UE bun popoarelor „lumii a treia”?

Ce are acum UE nu ne face o reclamă bună: planificare de tip sovietic, modelare a economiei după ideologii, inegalitate economică acută, sărăcie în continuă expansiune, capitalism de supraveghere securistic – monopolist, scut “democratic” european (asta în condițiile în care siguranța și ordinea publică sunt la cele mai scăzute niveluri din ultimii 80 de ani), supra-reglementare, cea mai grea povară birocratică din lume și din istorie, nebunia războiului și a înarmării, focus pe chestiuni marginale și obsesii pentru pseudo-știința medicală și climatică. Cu așa ceva, nu ai cum să fii model pentru țări în curs de dezvoltare, nu poți convinge să fii ales în afaceri în dauna SUA, China, Rusia. Sunt unele slăbiciuni care au fost chiar recunoscute de șefimea europeană: Green Deal (apud Donald Tusk), slaba dezvoltare a tehnologiei (apud Mario Draghi), hiper-reglementarea și povara birocratică (apud von der Leyen).

Dar există și o parte plină a paharului. Europa este generatorul și depozitarul unor valori fundamentale ale lumii și ale vieții în civilizație. De asemenea, Europa obișnuia să fie spațiul drepturilor fundamentale ale omului și al libertăților cetățenești.

Ceea ce Europa avea în 1989, când era cel mai mai mare actor comercial al lumii (23% din PIB - ul global atunci) și campionul bunăstării populare și ceea ce UE a abadonat treptat începând cu anul 2001 este exact ceea ce lumea are acum nevoie. Adică: economia de piață, responsabilitatea pentru eșec, democrația consumului și distribuția echitabilă a bogăției, libertatea opiniei și a expresiei, schimbarea democratică, educația, inovația, valorile, drepturile, cultura, credința, pacea. Exact asta este și soluția – întoarcerea la ceea ce a făcut Europa să fie măreață, la acel vis pe care românii l-au avut și la Revoluția din 1989, dar și la momentul aderării la UE, în 2007.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea – Global Gateway, Great Reset (I)

 en.wikipedia.org

Global Gateway, Great Reset

(I)

După marile succese din plandemie și din război, precum și în urmarea unor mari victorii în lupta contra schimbărilor globale, Uniunea Europeană are un plan de investiții în străinătate de peste 300 de miliarde de euro, pentru dezvoltarea unor țări terțe. Mai ales țări ale Africii, mai ales ex-colonii franceze, dar și țări din America de Sud și din Asia de Sud.

Planul se numește … Global Gateway*…

Frumos, înălțător, plin motive de încredere a corporațiilor europene că se vor umple de bani și de eficiență, pe garanțiile oferite de UE, de statele membre UE și de băncile și instituțiile financiare ale UE.

Acum, prima întrebare: de unde bani?

În timp ce își fixează astfel de obiective în favoarea statelor terțe, UE are o scadență de plată în anul 2028. Trebuie să restituie către bănci un împrumut de … 300 de miliarde de euro, bani aruncați pe fereastră în plandemie. Precizez că nu avem încă cifrele implicării în război a UE, adică nu știm câți bani și când UE va trebui să achite băncilor împrumuturile făcute pentru a susține costurile de (alte) cca 300 de miliarde de euro antrenate de susținerea Ucrainei „până la victoria finală”.

La suma de 300 de miliarde de euro care reprezintă datoria UE din plandemie trebuie adăugată ambiția lui von der Leyen de a investi 450 miliarde de euro în înarmarea UE (și, mai nou, în crearea unei armate sau a unei alianțe alternative la NATO, din care UE probabil că va vrea să iasă, în urma războiului comercial și politic cu administrația Trump), precum și cei 800 miliarde de euro anual de care vorbește Draghi în planul său privind „competitivatea” europeană.

România este inexistentă în dezbateri, desigur... Am avut un președinte silențios și niște premieri pricepuți doar la „da, șefu’, așa facem sefu’, cum să nu”. Cu toate acestea, șefimea UE s-a gândit, totuși, la surse de finanțare a acestor ambiții iraționale și utopice.

Iată trei astfel de “surse”:

(i) Comisia Europeană a propus recent taxe pe emisiile/amprenta de carbon și pe importuri de bunuri produse cu tehnologii poluante (precum și pe profiturile multinaționalelor, dar asta e prea „putinistă” ca să fie promovată), surse din care ar fi trebuit acumulate cca 32 de miliarde de euro anual. Problemele ridicate de această „soluție”:

-lupta contra schimbării climatice se duce aplicând taxe pe fumărit și sancționând nesupușii;

-agresivitatea comercială, cu nimic diferită de cea a administrației Trump, care stabilește de asemenea tarife comerciale pe bunurile de import (s-ar putea spune, de fapt, că UE a dat startul acestui război comercial, iar nu Trump);

-încălcarea principiului subsidiarității – UE nu are decât competențe limitate în materie fiscală (taxe vamale, plus o mică parte din tva), adevăratele competențe fiscale fiind la statele membre. Acest motiv a determinat frânarea ideii, Germania fiind statul membru cel mai vehement opozant.

(ii) Uniunea Europeană va schimba prioritățile bugetare: mai puțini bani vor fi alocați agriculturii, adică, mâncării, și coeziunii, adică echității; precizez că Uniunea Europeană cheltuie cca două treimi din banii din bugetele sale multi-anuale pe subvențiile agricole și pe fondurile de coeziune (destinate eliminării treptate a disparităților și inegalităților în dezvoltare între diferitele regiuni ale UE); mai precizez că, de asemenea, Comisia Europeană s-a cam jucat cu ideea punerii laolaltă a unui număr de 500 de diferite fonduri, inclusiv cele de adeziune, într-un singur cont centralizat de lichidități (cash pooling), din care un super – departament financiar ar urma să distribuie bani doar către anumite domenii special desemnate, conform diverselor programe ideologice ale UE, inclusiv Green Deal sau scutul „democratic” european; este clar un tip special de deturnare de fonduri, motiv pentru care ideea încă nu a fost pusă în practică, deși se agită permanent cu titlu de amenințare.

(iii) ...așa că mai rămâne cealaltă „soluție” – statele membre și guvernele naționale ar urma să acopere orice gaură financiară cauzată de măreața șefime și birocrație bruxeleză, trimitând mai mulți bani la Bruxelles: gaura financiară din plandemie, cea cauzată de falimentarul Green Deal, precum și cea cauzată de războiul Americii contra Rusiei prin proxy – ul Ucraina. Adică, să aruncăm și mai multe trilioane de euro tot acolo unde atâtea alte trilioane de euro au fost aruncate pe fereastră, unde se deturnează fonduri publice pentru „convingerea” politicienilor, a antreprenorilor și a cetățenilor (ca să fie mai prietenoși cu Green Deal, că așa își dorea Frans Timmermans), unde se folosesc bani pentru a cenzura opinia dizidentă și opozantă, pe motiv că ar fi dezinformare (sau, mai nou, mal – informare = faptul de a spune un adevăr care nu trebuie spus, căci dăunează ...) și unde se practică revolving door și lobby și șpagă pentru avantajarea corporațiilor sau a statelor terțe (exemplul cel mai la îndemînă fiind Quatargate)... Așa, ca fapt divers, presa din Bruxelles a dezvăluit zilele acestea că UE a folosit sute de milioane pentru a plăti presa pentru știri pozitive despre partidele main stream, progresiste, și știri negative despre opoziție – care e fie extrema dreaptă, fie conspirație, fie negaționism, fie putinism. Cam cum a făcut guvernul Șică Orban în plandemie cu televiziunile și presa scrisă „subvenționată” cu 250 de milioane de lei pentru a spune propagandă pentru restricțiile plandemice și vaccinare...

*În perioada 10-11 februarie 2025 am participat, la Varșovia, în calitate de europarlamentar, vicepreședinte al grupului ECR și președinte al delegației UE – Pacificul de Sud, la reuniunea ministerelor dezvoltării și/sau de externe, precum și a reprezentanților Comisiei Europene și a reprezentanților unor bănci europene, dedicată Global Gateway. Evenimentul a fost organizat de președinția rotativă a UE, exercitată în perioada ianuarie – iunie 2025 de Polonia. Informațiile și comentariile personale din articol sunt ocazionate de acest eveniment.

(va urma o partea a doua a acestui text, mâine, la ora 7)

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea – Dialog cu George Simion despre Europa, Cenzura Digitală și Viitorul Românilor

 

Urmăriți pe canalul de youtube dialogul pe care l-a avut cu George Simion duminică Domnul Profesor Gheorghe Piperea, cu doar o zi înainte de demisia lui Iohannis.

E despre cenzură, despre falimentarul Green Deal (în contextul în care SUA nu mai e parte a Acordului de la Paris privind încălzirea climatică și, în plus, a părăsit din nou OMS), despre noul război comercial al tarifelor și taxelor vamale majorare în care riscă să intre UE, pe fundalul unei acțiuni birocratice care încă se concentrează pe teme marginale, cum ar fi pudra comestibilă de viermi de făină.

Este și despre USAID, pe care Elon Musk a calificat-o drept “instituție criminală”.

Este, desigur, și despre situația politică, economică și socială a cetățenilor români.

Să sperăm că discuția e profetică și pentru demisia lui Ciolacu de săptămâna viitoare.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Cea mai mare onoare care ți se poate întâmpla în viață este sa ajungi Președintele țării tale!

Cea mai mare onoare care ți se poate întâmpla în viață este sa ajungi Președintele țării tale!

Cel mai mare eșec care poți sa îl ai în viață e să pleci detestat aproape de toată lumea din funcția de Președinte!

Domnule Iohannis ne-ai adus ca societate, intr-un punct atât de jos, încât doar Dumnezeu ne mai poate salva!

După dumneata rămân Crin Antonescu, Călin Georgescu, Simion, Ciolacu...și o Românie total needucată!

Intr-o lume cu Putin, Trump, Xi Jiping,..o lume a nebunilor, care nu dau doi bani pe viață, libertate, națiuni mai mici și în care tranzactionarea si forța reprezintă singurele care guvernează planeta, noi avem tot același sistem securist incompetent, corupt si trădător și în care vom fi puși sa alegem între Georgescu și unul care în ultimii 10 ani nu a lucrat nicăieri Antonescu

Ce speranță sa mai avem..

Ne-ati înșelat și trădat domnule Iohannis!

Funcția de Președinte e a poporului, nu a sistemului securist! De aceea dupa 12 februarie veți ajunge la lada de gunoi a istoriei, alături de ceilalți.

Ăsta e singurul lucru pe care îl meritați!

Ce tupeu nesimtit, eu nu am pomenit. Ati citit discursul de retragere al celui mai turist presedinte? Cat tupeu sa ai ?

"În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.

Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României."

Ce mai 😂? Deci si acum in ultima clipa, tupeu cu carul! Deci nu pleaca sa nu isi piarda din drepturi printr-o eventuala suspendare, nu pleaca pentru ca nu il mai vrea nici dracu, nu pleaca pentru ca nu il mai suporta nici umbra lui, ci pleaca ca sa ne salveze pe noi de o eventuala criza si de rusinea internationala.😂

Cat tupeu sa ai, in conditiile in care singura rusine a Romaniei este pata care va ramane in manualele de istorie pentru faptul ca suntem singura tara din lume care am avut 10 ani un presedinte turist, total pe dinafara! Lipsit de empatie, plind de aroganta, obsedat de lux, lipsit de viziune si cu apucaturi dictatoriale. Tot ce a ramas in urma lui este ura si dezbinare. El este cel care a contribuit cel mai mult la dezbinarea societatii romanesti, iar acum vine si face pe salvatorul cu un tupeu incredibil. Asta este cu adevarat rusinea Romaniei.

Si dupa toate astea, vine cu tupeu sa ne spuna ca isi da demisia ca sa ne salveze din criza si de rusine...

N-ai lasat nimic bun in urma, mai! Nimic!!!! Doar haos!

Pana o sa ne revenim...dacă o sa ne mai revenim vreodată la cât rău ai făcut o sa treacă zeci de ani....

Florin U & Adrian V

Avocat Elena Radu - Salvator montan - o profesie prost reglementată

Salvator montan - o profesie prost reglementată

Că te pierzi pe munte sau din cauza unor diverse cauze care nu țin de tine rămâi ”prins” pe undeva, cei de la care mai ai o speranță să te salveze sunt salvatorii montani (cei de la Salvamont Romania).

Mulți nu le înțeleg rolul și bat câmpii aiurea când văd diverse știri despre misiunile celor de la Salvamont. Bat câmpii până li se întâmplă lor, prietenilor, membrilor familiei sau cunoștințelor să fie salvați. Atunci uită de cât băteau câmpii.

Ani de zile, activitatea de salvator montan s-a desfășurat pe bază de voluntariat.

Într-un final, prin 2003, s-a dat o lege (229/2003) prin care s-a modificat un articol din OG 58/1998 prin care s-au organizat servicii publice judeţene "Salvamont" are coordonează activitatea de prevenire a accidentelor montane şi de salvare în munţi a persoanelor accidentate şi supraveghează activitatea de amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane din judeţ.

Consiliile locale pe a căror rază administrativ-teritorială exista părţii de schi organizează, până la data de 30 septembrie 2003, servicii publice locale "Salvamont".

Finanţarea serviciilor publice judeţene şi locale "Salvamont" se asigura din bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale municipiilor, ale oraşelor sau comunelor, după caz.

S-a dat și-un HG 77/2003 care le reglementează activitatea.

Cu toate astea, în privința finanțării activității Salvamont, rămâne fiecare centru să depindă de cât înțeleg consiliile județene sau locale. Situația este diferită de la un județ la altul.

Cei de la Salvamont nu au statutul celor de la ISU sau ambulanță cu care fac echipe comune de intervenții în cazuri grave.

Legiutorul?

I-a luat Parlamentului 10 ani ca să adopte o lege prin care cei de la Salvamont au dreptul să aibă girofaruri pe mașini. Înainte , trebuiau să intervină urgent, dar să se deplaseze cu limita de viteză legală.

Ce mai fac salvamontiștii?

Salvează, de exemplu, ucraineni. Peste 250 dezertori ucraineni au salvat.

Vă întrebați de ce?

Că omul are drept la viață, indiferent de motivele care l-au determinat să ajungă în situații extreme în care să îi fie pusă viața în pericol.

Cea mai lungă operațiune de salvare a durat 133 ore. De sărbători. Când noi ne vedeam de vacanții, salvamontiștii căutau prin munți.

Plata orelor în șir pe care le stau prin munți în căutare?

Salariul de bază. Cei din Maramures mi-au zis că pot să le dea cel mult o indemnizație de hrană de 85 lei/zi. Cei din Sibiu mi-au zis că le pontează maxim 11 ore, indiferent cât stau în misiunea de salvare într-o zi.

Salvamontiștii își fac treaba din pasiune și s-au organizat. Însă, e posibil ca, la un moment dat, pasiunea să nu mai fie suficientă. Că ce să vezi? Tuturor ne trebuie bani ca să putem să trăim.

Ordonanța trenuleț îi afectează.

Îi pasă cuiva? Nu.

Ca totdeauna, în România, trebuie să fie în pericol un mare ștab sau copilul lui ca să înțeleagă ce e cu salvatorii montani. Însă, atunci s-ar putea să îi pară rău că l-a cam durut la bască de Salvamont.

Avocat Elena Radu