Sertarul cu Știri

sâmbătă, 23 decembrie 2023

Apostolul şi Evanghelia de obşte la mai mulţi apostoli: la Utrenie – Lc 10, 1-15, iar la Liturghie – 1 Co 4, 9-16; Mt 9, 36-38; 10, 1-8.

Apostolul şi Evanghelia de obşte la mai mulţi apostoli: la Utrenie – Lc 10, 1-15.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 10 Trimiterea celor şaptezeci. Vai de cetăţile nepocăite! Întoarcerea celor şaptezeci. Bucuria lui Iisus. Parabola samarineanului milostiv. Marta şi Maria.

1 Iar după acestea, Domnul a ales alţi şaptezeci a şi i-a trimis doi câte doi înaintea feţei Sale, în fiecare cetate şi loc unde El Însuşi avea să meargă b.

Mt 10:1 Mc 6:7

2 Şi le spunea: „Secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini; aşadar, rugaţi-L pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.

Mt 9:37-38 In 4:35

3 Mergeţi! Iată, Eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.

Mt 10:16

4 Nu purtaţi pungă, nici traistă, nici încălţăminte; şi nimănui să nu-i daţi bineţe pe cale.

4Rg 4:29 Mt 10:7-14 Mt 10:9-10 Mc 6:8-9 Mc 6:10 Lc 9:3 Lc 22:35

5 Iar în orice casă veţi intra, mai întâi ziceţi: Pace casei acesteia!

Mt 10:7-14 Mt 10:12-13 Mc 6:10 Lc 9:4

6 Şi de va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el; iar de nu, ea se va întoarce la voi.

Mt 10:7-14 Mt 10:12-13 Mc 6:10 Lc 9:4

7 Şi în această casă rămâneţi, mâncând şi bând ceea ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Nu vă mutaţi din casă'n casă.

Nm 18:31 Mt 10:7-14 Mt 10:10 Mc 6:10 Lc 9:4 1Co 9:6-14 1Tim 5:18

8 Şi în oricare cetate veţi intra şi'n care vă vor primi, mâncaţi ceea ce vi se va pune înainte.

Mt 10:7-14 Mc 6:10 1Co 9:4 1Co 10:27

9 Şi vindecaţi-i pe bolnavii din ea, şi spuneţi-le: S'a apropiat de voi împărăţia lui Dumnezeu!

Mt 3:2 Mt 4:17 Mt 10:7 Mt 10:7-14 Mc 6:10 Lc 9:2 Lc 10:11

10 Şi în oricare cetate veţi intra şi'n care nu vă vor primi, ieşiţi în pieţele ei şi ziceţi:

Mt 10:7-14 Mt 10:14-15 Mc 6:10 Lc 9:5 FA 18:6

11 Din cetatea voastră, şi praful care s'a lipit de picioarele noastre vi-l scuturăm vouă. Dar pe aceasta s'o ştiţi: că s'a apropiat împărăţia lui Dumnezeu!

Mt 10:7 Mt 10:7-14 Mt 10:14-15 Mc 6:10 Mc 6:11 Lc 9:5 Lc 10:9 FA 13:51 FA 18:6

12 Vă spun Eu vouă că în ziua aceea mai uşor îi va fi Sodomei decât cetăţii aceleia.

Fc 19:24-25 Mt 10:14-15 Mt 10:15 Mt 11:24 Mc 6:11

13 Vai ţie, Horazine! Vai ţie, Betsaido! Că dacă în Tir şi în Sidon s'ar fi făcut minunile care s'au făcut la voi, de mult s'ar fi pocăit, stând în sac şi'n cenuşă.

Is 23:1 Iz 26:2 Am 1:9-10 Ioil 4:4-8 Za 9:2-4 Mt 11:21-23

14 Dar Tirului şi Sidonului mai uşor le va fi la judecată decât vouă.

Is 23:1 Am 1:9-10 Ioil 4:4-8 Za 9:2-4 Mt 11:21-23

15 Şi tu, Capernaume, nu pân'la cer ai fost înălţat?: Pân'la iad vei fi coborât!

Is 14:12-15 Ir 14:51-53 Mt 11:21-23

Apostolul şi Evanghelia de obşte la mai mulţi apostoli: la Liturghie – 1 Co 4, 9-16;

Noul Testament

Epistola Întâi către Corinteni

Cap. 4 Slujba apostolilor.

9 Căci mi se pare că pe noi, apostolii, Dumnezeu ne-a arătat ca pe cei din urmă oameni, ca pe nişte osândiţi la moarte; fiindcă privelişte f lumii ne-am făcut, şi îngerilor, şi oamenilor.

Ps 43:22 Rm 8:36 2Co 4:11 2Tim 2:9 Evr 10:33

10 Noi suntem nebuni pentru Hristos, dar voi, înţelepţi întru Hristos; noi suntem slabi, dar voi, tari; voi sunteţi ţinuţi în slavă, dar noi în necinste!

1Co 3:18 1Co 15:31

11 Noi până'n ceasul de acum flămânzim şi însetăm, suntem goi şi suntem pălmuiţi şi pribegim

1Co 15:31 2Co 6:4 2Co 11:23-27

12 şi ne ostenim lucrând cu mâinile noastre. Ocărâţi fiind, binecuvântăm; prigoniţi fiind, răbdăm;

Ps 108:28 Mt 5:44 Lc 6:28 Lc 23:34 FA 7:60 FA 18:3 FA 20:34 Rm 12:14 1Co 9:14-15 1Tes 2:9 2Tes 3:8 :

13 defăimaţi fiind, mângâiem. Ca gunoiul lumii am ajuns, lepădătura tuturor pân'acum.

Ps 108:28 Ecc 8:14 Ecc 10:6 Plg 3:45

14 Nu ca să vă ruşinez vă scriu acestea, ci ca să vă dojenesc ca pe nişte copii ai mei iubiţi.

2Co 6:13

15 Că de-aţi avea zeci de mii de învăţători g în Hristos, totuşi nu aveţi mulţi părinţi; că pe voi eu v'am născut întru Hristos Iisus prin Evanghelie.

1Co 9:1 Ga 4:19 Flm 1:10

16 Aşadar, vă rog eu pe voi: călcaţi pe urmele mele h!

1Co 11:1 Flp 3:17 1Tes 1:6 2Tes 3:9 Evr 3:17

Apostolul şi Evanghelia de obşte la mai mulţi apostoli: la Liturghie – Mt 9, 36-38; 10, 1-8.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 9 Vindecarea paraliticului din Capernaum. Chemarea lui Matei. Întrebarea despre post. Învierea fiicei lui Iair şi vindecarea femeii cu scurgere de sânge. Vindecarea a doi orbi şi a unui mut. Secerişul mult, secerători puţini.

36 Şi văzând El mulţimile, I S'a făcut milă de ele, că erau necăjite şi rătăcite ca nişte oi care n'au păstor.

Nm 27:17 3Rg 22:17 2Par 18:16 Is 53:6 Iz 34:5 Za 10:2 Idt 11:19 Mt 14:14 Mt 15:32 Mc 6:34 1Ptr 2:25 :

37 Atunci le-a zis ucenicilor Săi: „Secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini.

Lc 10:2 In 4:35

38 Rugaţi-L deci pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său“.

Lc 10:2 In 4:35

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 10 Numele celor doisprezece apostoli; trimiterea lor la propovăduire. A-L mărturisi pe Hristos în faţa oamenilor.

1 Şi chemându-i pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat lor putere a asupra duhurilor necurate, ca să le scoată şi să tămăduiască toată boala şi toată neputinţa.

Mt 9:35 Mc 1:34 Mc 3:13-19 Mc 6:7 Lc 6:13-16 Lc 7:21 Lc 9:1 Lc 10:1 FA 8:7 FA 16:18

2 Iar numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: Întâi Simon, cel numit Petru, apoi Andrei, fratele lui; Iacob al lui Zevedeu şi Ioan, fratele lui;

Mc 3:13-19 Mc 5:37 Mc 9:2 Mc 10:35 Lc 6:13-16 In 1:42 In 6:8 FA 10:5

3 Filip şi Bartolomeu, Toma şi Matei vameşul, Iacob al lui Alfeu şi Levi ce se zice Tadeu;

Mc 3:13-19 Lc 6:13-16

4 Simon Canaaneanul şi Iuda Iscarioteanul, cel ce L-a şi vândut.

Mt 26:14 Mt 26:25 Mt 27:3 Mc 3:13-19 Mc 14:44 Lc 6:13-16 In 6:64 In 12:4 In 13:11 In 18:2 In 18:5 :

5 Pe aceşti doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le acestea: „În calea păgânilor să nu mergeţi şi'n cetate de Samarineni să nu intraţi b;

Mc 6:7 Lc 9:1 In 4:4

6 ci mai degrabă mergeţi la oile cele pierdute ale casei lui Israel c.

Is 53:6 Ir 50:6 Iz 34:5 Iz 34:16 Mt 15:24

7 Şi mergând, propovăduiţi grăindu-le: S'a apropiat împărăţia cerurilor!

Mt 3:2 Mt 4:17 Lc 9:2 Lc 10:4-11

8 Pe cei bolnavi tămăduiţi-i; pe cei morţi înviaţi-i; pe cei leproşi curăţiţi-i; pe demoni scoateţi-i afară; în dar aţi primit, în dar să daţi.

Lc 9:2 Lc 10:4-11 FA 20:35

Biblia Ortodoxă

Arhimandrit Ilie Cleopa- Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului ( Despre naşterea duhovnicească a creştinului )

Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului
( Despre naşterea duhovnicească a creştinului )
Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh,
nu va putea să intre în Împărăţia lui Dumnezeu (Ioan 3, 5)
Iubiţi credincioşi,
Întrucît cu mila lui Dumnezeu sîntem în ajunul prea luminatului praznic al Naşterii Domnului, ne-am gîndit să vorbim astăzi despre naşterea noastră cea duhovnicească. Fără de aceasta nici un creştin nu poate să se mîntuiască, după cuvîntul Mîntuitorului care zice: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în Împărăţia lui Dumnezeu (Ioan 3, 5). Fiindcă, ce este născut din trup, trup este, şi ce este născut din Duh, Duh este (Ioan 3, 6).
Dar, fraţii mei, cînd şi cum primim noi această duhovnicească naştere prin apă şi prin Duh? Negreşit, această naştere o primim toţi la Sfîntul Botez. Dar ce dobîndim noi creştinii ortodocşi prin această naştere de la Sfîntul Botez? Intîi, prin Sfîntul Botez sîntem iertaţi de păcatul strămoşesc şi ne facem fii ai Bisericii lui Hristos (Efeseni 5, 26). Prin Sfîntul Botez sîntem îmbrăcaţi împreună cu El la o viaţă nouă (Romani 6, 4). Prin Sfîntul Botez primim înaintea Sfîntului Duh înnoire (Tit 3, 5). Prin Sfîntul Botez primim libertatea de a trăi în comuniune cu Dumnezeu, odată ce am fost izbăviţi de păcat şi ne-am făcut robi ai lui Dumnezeu (Romani 6, 22).
Prin Sfîntul Botez ne-am lepădat de satana şi de toate lucrările lui, după rînduiala Sfîntului Botez; ne-am lepădat de omul vechi (Coloseni 3, 9), am făcut mărturisirea dreptei credinţe; ne-am făcut fii după dar ai lui Dumnezeu (Galateni 4, 5); ne-am îmbrăcat cu Hristos (Galateni 3, 27). Ştim cu toţii că există un singur Botez (Efeseni 4, 5). Cel ce botează a doua oară pe cel botezat în numele Preasfintei Treimi, acela a doua oară răstigneşte pe Hristos, după Sfîntul Ioan Damaschin. Au fost cazuri în Biserică, cînd, în vederea iconomiei, s-a primit botezul schismaticilor şi chiar al ereticilor (Canonul 2 al Soborului 6 Ecumenic).
Din cele spuse pînă aici am arătat despre naşterea duhovnicească a creştinului prin Sfîntul Botez şi că în Biserica lui Hristos este un singur Botez. Să vorbim acum şi despre alte naşteri duhovniceşti care sînt înainte şi după Botez, şi în ce condiţii se poate totuşi repeta Botezul.
Naşterile spirituale dinainte şi de după Sfîntul Botez se pot repeta ori de cîte ori este nevoie, spre folosul sufletelor omeneşti. Care sînt aceste naşteri spirituale care se pot repeta? Întîi este naşterea spirituală care se face prin cuvînt, prin care se trezeşte omul la o viaţă nouă în Hristos, spre a părăsi păcatele şi credinţa lui rătăcită. Cu acest botez al cuvîntului, Sfinţii Apostoli, mai înainte de a boteza pe catehumenii din păgîni, şi din iudei, îi trezeau la credinţa cea adevărată în Hristos prin predica cuvîntului lui Dumnezeu.
Aşa vedem că marele Apostol Petru, după pogorîrea Sfîntului Duh, a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, adeverind despre Învierea Domnului şi pogorîrea Lui în iad. Prin această predică au crezut în Hristos în acea zi ca la trei mii de suflete (Fapte 2, 4). Vedeţi că şi aici credinţa a venit prin auz, iar auzul prin cuvîntul lui Dumnezeu? După aceasta a urmat şi Sfîntul Botez al celor ce au fost treziţi la credinţa în Hristos Iisus prin cuvîntul adevărului. Aceasta a fost o naştere duhovnicească înainte de primirea Sfîntului Botez. De această naştere duhovnicească prin auzirea cuvîntului lui Dumnezeu vorbeşte şi Sfîntul Apostol Pavel, zicînd: Căci de aţi avea zeci de mii de învăţători în Hristos, totuşi nu aveţi mulţi părinţi. Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos (I Corinteni 4, 15; 9, 1; Ioan 1, 4).
Dar şi în alt loc Sfîntul Apostol Pavel numeşte copii ai săi pe cei ce i-a născut prin cuvînt, zicînd: O, copiii mei, pentru care sufăr iarăşi durerile naşterii pînă ce Hristos va lua chip în voi (Galateni 4, 19). Mai arată că şi pe Onisim l-a născut prin cuvînt cînd era în temniţă şi în lanţuri şi zicea: Te rog pe tine pentru fiul meu pe care l-am născut fiind în lanţuri, Onisim (Filimon 1, 10). Din aceste mărturii ale Sfintei Scripturi şi din altele pe care nu le mai însemnăm aici pentru scurtime, să cunoaştem că este şi o naştere spirituală prin cuvîntul lui Dumnezeu.
Însă, fraţii mei, să ştim că mai este şi a doua naştere duhovnicească ce se face prin Taina Spovedaniei şi prin canon de pocăinţă, numită şi "al doilea botez", după rînduiala tainelor creştineşti.
Deci prin adevărata spovedanie şi pocăinţă cea cu lacrimi se face o naştere spirituală. Despre aceasta zice Sfîntul Grigorie Teologul: "Lacrimi de pocăinţă vărsîndu-se, este asemenea cu botezul" (Hexaimeron, op. cit., p. 156). De aceea şi Biserica Ortodoxă, avînd mărturiile Sfintei Scripturi şi ale dumnezeieştilor Părinţi, înţelege că "Spovedania curată este al doilea botez" (Molitfelnic, rînduiala Sfintei Spovedanii). Însă să nu uităm că naşterea duhovnicească de la Sfîntul Botez prin apă şi prin Duh nu se mai repetă, iar naşterea prin cuvînt, prin spovedanie şi pocăinţă cu lacrimi o putem face oricînd este nevoie, spre folosul sufletelor omeneşti, spre îndreptarea şi spre luminarea lor. Căci dacă Preabunul şi Preaînduratul Dumnezeu n-ar fi rînduit naşterea duhovnicească prin spovedanie şi pocăinţă, cu adevărat nimeni din noi nu ar putea să se mîntuiască. Căci nici un om nu este fără de păcat înaintea lui Dumnezeu. De aceea toţi avem nevoie de spovedanie şi pocăinţă şi facerea canonului.
Este încă şi altă naştere duhovnicească care tot prin spovedanie şi făgăduinţă de îndreptare se face. Este tunderea în monahism sau călugăria pe care Sfinţii Părinţi o înţeleg ca un al doilea Botez. Ultimul şi cel mai mare botez şi deci naştere duhovnicească este mucenicia, adică botezul sîngelui pe care l-au primit toţi martirii care au fost chinuiţi şi ucişi pentru credinţa cea dreaptă în Hristos. Prin aceste chipuri de naştere duhovnicească arătate pînă aici, şi mai ales prin Botez şi spovedanie Biserica lui Hristos aduce Mirelui ei mare şi nemăsurată mulţime de suflete, care prin darul şi mila lui Dumnezeu dobîndesc mîntuirea şi moştenesc împărăţia lui Dumnezeu.
Acest adevăr îl arată luminat dumnezeiescul părinte Efrem Sirul, zicînd: "Pocăinţa este dar de multă roadă aducător, căci în tot felul aduce lucru îmbunătăţit lui Dumnezeu. Pocăinţa este ţarină mult roditoare care în toată vremea se lucrează. Pom al vieţii este, că pe mulţi care au murit prin păcate îi înviază. Pocăinţa zice păcătoşilor: daţi-mi mie greutatea păcatelor. Aceasta îmi este mie dobîndă pentru faptă. Ai credinţă? Dă-mi dobînda credinţei, adică pocăinţă! Printr-însa se face credinţa ta lucrătoare. A văzut Dumnezeu că pe neamul omenesc îl tulbură vrăjmaşul diavol şi a pus împotriva lui pocăinţa spre curăţie. Acela îndeamnă să păcătuiască, iar pocăinţa este gata să primească pe cel ce păcătuieşte. Vrăjmaşul sileşte pe om să nelegiuiască, iar pocăinţa îl sfătuieşte să se întoarcă. Acela se sileşte să deznădăjduiască pe om, iar aceasta nădejde de mîntuire îi făgăduieşte..."
A zis Isaia Proorocul: Cînd te vei întoarce şi vei suspina, atunci te vei mîntui. Iată îţi aduce ţie mărturie, numai pocăieşte-te. De va suspina cel ce a păcătuit, îndată cu suspinul şi greutatea balaurului a ieşit. Pocăinţa îl povăţuieşte pe om spre mîntuire şi atunci nu numai că vei suspina, ci şi lacrimi vei vărsa cu multă durere. Căci sufletul văzînd ca pe un tată pe Dumnezeu, după o vreme se porneşte către lacrimi. Şi lacrimi varsă pentru două pricini: ca să plece pe Dumnezeu spre iubire ca pe un Părinte şi să se curăţească de răutatea şarpelui.
N-ai auzit ce zice David? Spăla-voi în toate nopţile patul meu. Însă întîi a suspinat şi apoi a lăcrimat. Îţi arăt ţie din firea cea prea mare că întîi se face vînt şi apoi vine ploaia. Întîi tunetul trăsneşte şi apoi norii pică ploaie. Acelaşi prooroc David zice: Ostenit-am întru suspinul meu (Psalm 6, 6). Iar osteneala suspinului este mulţimea lacrimilor de pocăinţă. Osteneala suspinului este durerea inimii. Drept aceea s-a dovedit că şi lacrimile se înmulţesc cînd suspinurile înainte povăţuiesc. Deci nu se cuvine să ne deznădăjduim de mîntuire, fraţilor, avînd maică pocăinţa" (Sfîntul Efrem Sirul, Cuvînt pentru pocăinţă, tomul III, 1823, p. 197- 207).
Iubiţi credincioşi,
Am socotit de cuviinţă să arăt din cuvintele Sfîntului Efrem Sirul cît de mare este Taina Pocăinţei şi a Spovedaniei şi cît de mare mulţime de suflete se apropie de Dumnezeu prin această naştere duhovnicească a adevăratei pocăinţe.
Dumnezeiasca Evanghelie ne spune că şi în cer va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăieşte (Luca 15, 7). Şi dacă pentru unul care se pocăieşte se face atît de mare bucurie în cer, oare cîtă bucurie se face la Dumnezeu pentru nenumărate mulţimi de suflete care se întorc către El din toată inima lor? Ştim şi din altă mărturie a Sfintei Scripturi că Dumnezeu nu voieşte moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu (Iezechiel 18, 22-32).
Deci fericiţi şi de trei ori fericiţi sînt acei oameni care se întorc către Dumnezeu cu adevărată pocăinţă, părăsind păcatele. Că dacă Botezul este spălare de păcate şi sfinţire pentru om (I Corinteni 6, 11), tot aşa şi pocăinţa adevărată este curăţire şi spălare de păcate, care face pe om renăscut şi reînnoit înaintea lui Dumnezeu. Aceasta o spune şi Sfîntul Grigorie Teologul. "Ştiu încă şi al cincilea botez, al lacrimilor, dar este mai ostenicios" (Psalm 6, 6).
Mare este pocăinţa şi lui Dumnezeu foarte iubită, căci voia Lui cu adevărat o face. Aceasta este masa lui Dumnezeu că printr-însa vine mintea oamenilor. Zice şi Mîntuitorul: Mîncarea Mea este să fac voia Tatălui Meu celui din ceruri. Deci pocăinţa este pîinea lui Dumnezeu cea minunată. Iar bucatele cele de multe feluri ale lui Dumnezeu sînt înfrînarea, postul, privegherea, rugăciunea întinsă şi supunerea cu smerenie. Că de aceasta se îndulceşte Dumnezeu mai mult decît de celelalte jertfe. Zice şi Sfîntul Apostol Pavel că lucrarea faptelor bune este "pîinea Stăpînului". În continuare zice: "Drepţii prin mici fapte bune mai mult îmblînzesc pe Dumnezeu decît unii care lucrează multe. Că nu la faptă priveşte Dumnezeu, ci la punerea înainte şi la voinţă. El nu caută la ceea ce se face, ci la osîrdia cu care se săvîrşeşte. Văduva cu bănişorii, pe cei mulţi cu bani de aur i-a biruit". Zice iarăşi Sfîntul Efrem: "Mare topitoare este pocăinţa, fraţilor, căci primeşte aramă şi o schimbă în aur, plumb primeşte şi dă argint". Iarăşi zice: "Mare folos a adus oamenilor pocăinţa, că prin ea pe Dumnezeu Îl facem milostiv. Mare este pocăinţa pe pămînt. Că sufletelor se face scară către cer, ridicîndu-le acolo de unde au căzut prin păcat..." (Sfîntul Efrem Sirul, Cuvînt pentru pocăinţă, tomul III, 1823, p. 197- 207).
Iubiţi credincioşi,
Duminica de astăzi este numită "Duminica dinaintea Naşterii Domnului". Ea are rolul de a ne pregăti duhovniceşte pentru marele praznic al Intrupării Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria, în peştera din Betleem, pentru mîntuirea lumii.
Cea mai bună pregătire a creştinilor şi a noastră pentru întîmpinarea Mîntuitorului este pocăinţa, mărturisirea cu căinţă a păcatelor şi începerea unei vieţi duhovniceşti noi în Iisus Hristos. Iată Mesia vine, Fiul lui Dumnezeu este trimis de Tatăl în lume, fecioara Maria cu bătrînul Iosif caută loc de naştere în Betleem dar nu găseşte. Steaua se pregăteşte să răsară pe cerul lumii. Arhanghelul Gavriil, care a slujit la taina Intrupării, se bucură. Lumea aşteaptă, diavolii se cutremură, iar lumea se pregăteşte sufleteşte să primească pe Pruncul Iisus.
Dar noi, fraţii mei, cum ne pregătim să primim pe Hristos? Vine în lume Domnul păcii, va afla El loc de odihnă în inimile noastre? Oare noi ne-am împăcat prin pocăinţă cu Dumnezeu şi fiecare unul cu altul prin iertare?
Vine la noi Mîntuitorul lumii, să împace popoarele, să liniştească minţile, să spele păcatele şi să mîntuiască sufletele noastre, dar noi oare ne-am pregătit să-L primim pe Hristos? Ne-am mărturisit păcatele la duhovnic? Am plîns pentru ele? Am făcut canonul cuvenit? Ne-am înnoit duhovniceşte prin rugăciune, prin milostenie şi împăcare? Ne-am unit cu Hristos prin Sfînta Împărtăşanie? Sau tot amînăm pocăinţa pînă va veni fără veste vremea sfîrşitului?
Fecioara Maria a găsit loc de naştere Fiului lui Dumnezeu, în peştera din Betleem, că nimeni n-a vrut s-o primească. Oare noi ne-am pregătit să-L găzduim pe Hristos în inimile noastre? Dar El nu intră să se sălăşluiască în inimile pline de ură, de răutate, de mîndrie şi desfrînare. Hristos nu intră în casele unde stăpîneşte beţia, uciderea de copii, desfrîul şi necredinţa. Hristos nu se naşte prin Duhul Sfînt în inimile robite de patimi şi mai ales de duhul mîndriei şi al deznădejdii.
Aşadar, fraţii mei, să ne pregătim că vine Hristos în lume s-o împace şi s-o înnoiască, căci lumea nu mai poate trăi fără El. Vine în casele şi inimile noastre să ne nască din nou, să ne ierte păcatele să ne dăruiască Trupul şi Sîngele Său, să ne prefacă inima împietrită în Biserică vie, în altar de rugăciune şi de jertfă. Deci, nimeni să nu fie trist şi tulburat! Nimeni să nu-I închidă uşa sufletului său. Nimeni să nu mai zacă în beţii şi desfrîu, în nepăsare şi necredinţă. Ci să ne curăţim şi să ne împăcăm, să ne înnoim duhovniceşte şi împăcîndu-ne unii cu alţii, împreună cu îngerii să cîntăm: "Hristos se naşte, slăviţi-L; Hristos din ceruri, întîmpinaţi-L; Hristos pe pămînt, înălţaţi-vă. Cîntaţi Domnului tot pămîntul!" Amin.

Arhimandrit Ilie Cleopa

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Anul 2024 este un an de răscruce. Vom putea continua să fim mințiți și deturnați de elitele – vulpi, care s-au instalat la guvernare prin viclenie, sau vom putea redeveni lei, conduși de elitele – lei, pe baza idealurilor Revoluției din Decembrie 1989. Hai Liberare!

România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Acestea sunt texte primordiale ale Constituției, dacă vă vine să credeți. Figurează chiar în primul său articol.

Auzi ce aberații:

-respectarea Constituției (iar nu a „recomandărilor” UE, OMS, FMI, BM, World Economic Forum și nici a protocoalelor „medicale” arahatiene și nici a „științei” oficiale și nici a superstițiilor sau a tabu-urilor ecoteroriste) este obligatorie;

-demnitatea, drepturile și libertățile, dreptatea, ba chiar și pluralismul politic, sunt valori supreme garantate (totuși, individul nu mai contează în societatea progresului totalitar globalist, mai ales când este vorba de binele mai mare, the greater good, iar pluralismul politic nu e permis decât dacă este vorba de mișcări politice de tip cartel, conforme, stabile, acționând la comandă unică);

-spiritul tradițiilor democratice ale poporului român fixează liniile de demarcație atunci când acțiunea politică, economică sau ideologică derapează de la valorile supreme, garantate de Constituție (în schimb, noi vedem că tradiția, istoria, cultura, trecutul, înțelepciunea seculară venită de la moși – strămoși sunt anihilate prin cultura anulării, cancel culture, prin trezism, woke, și prin corectitudine politică);

-ancora necesară în caz de derivă a bărcii în care ne aruncă pe toți diversele naufragii (crize, războaie sustenabile, stari de urgență perpetue), mai mult sau mai puțin regizate, o reprezintă idealurile Revoluției de la 1989.

Da, chiar aberații.

Cine ar mai crede așa ceva azi, când suntem atât de … progresiști?

Cândva, auto-intitulatul gomandand de la agziune spunea că nu se împiedică el de Constituție când trebuie să se scalde în dezastre regizate, ca un idol fals ce se află, pus fiind de idolatrii săi pe soclu ...

Mie, totuși, mi-au atras din nou atenția textele de mai sus ale Constituției întrucât mâine este ziua când comemorăm morții de la Revoluție.

Multă lume a început să se întrebe dacă a meritat ca România să plătească acel tribut de sânge (și, ulterior, să plătească sute de miliarde, în bani sau active, plus 5 milioane de refugiați economici în UE).

Multă lume chiar regreta perioada lui Ceaușescu, uitând pentru ce s-a luptat atunci, în acel Decembrie agitat și însângerat.

Iată o „izbândă” măreață a celor 34 de ani de conducere a acestei țări de către partidul-cartel care ne-a sufocat și mințit atâta amar de vreme...

Ironic, cei care s-au născut după anul 2000 chiar nu mai fac diferența între libertate, responsabilitate individuală, raționalitate și rost în viață, pe de o parte, și eficiență, comoditate, blocare în colivia de confort și cinismul de a prospera pe baza sărăciei și nenorocirii altora, pe de altă parte.

De fapt, dacă stăm strâmb și judecăm drept, la rece, este clar ca cristalul că ne-am întors pas cu pas în comunism.

Doar că acest comunism este mult mai atroce. Este un comunism cu zâmbetul pe buze, susținut digital, bancar și militar, făcut să fie perpetuu. Este captivitatea păsărilor născute în colivie care au ajuns să considere zborul ca o boală. Este supunerea emoțională, la nivel de subconștient, unde consimtământul fabricat de creatorii totalitarismului digital se confundă cu „libertatea” și „rațiunea”. Este un totalitarism pe care nu îl mai simțim.

Dacă nu vedeți comunismul ubicuu instalat, vă dau, totuși, niște exemple:

-pe vremea comunismului hard, care nu se sfia să se auto-intituleze comunism, aveam un singur partid, o singură radio-televiziune cu program prestabilit, de preamărire a sistemului, două ore pe zi de electricitate și de emisiune tv (din care o oră era dedicată odelo aduse conducătorului iubit și planului national unic de dezvoltare economică și socială); avem azi, aparent, mai multe partide, dar ele sunt doar sucursale ale partidului – cartel; partidele care nu cadrează cu sistemul sunt extremiste, populiste, conspiraționiste, dacopate și, deci, puse la respect în spatele „cordonului sanitar”; mass media main stream este organizată în așa fel încât să ducă exclusiv mesajul sistemului, care este, cică, singurul de încredere (trusted media initiative este cel mai comunist experiment global);

-oamenii sunt separați în cetățeni supuși, care au toate „drepturile și libertățile” (în fapt, niște iluzii), pe de o parte, și deviaționiștii, negaționiștii, conspiraționiștii și extremist-teroriștii, pe de altă parte; culmea sarcasmului, se utilizeaza exact limbajul de lemn sovietic al anilor 50 ai secolului trecut;

-economia este din ce în ce mai acut centralizată de mari întreprinderi transnaționale, iar marile bogății și privilegii se concentrează din ce în ce mai acut la vârful societății neo-feduale, mai abitir decât în communism (unde existau 30 de mii de hiper-bogați și privilegiați și noi, toți ceilalți, egalii în sărăcie);

-Uniunea Europeană devine o Uniune Sovietică;

-delațiunea (wistleblowers) și vânătoarea de dizidenți (fact checkers) sunt nu doar mai extinse și mai încurajate decât în comunism - acum sunt plătite regește, cu bani publici sau privați;

-instituțiile de forță ale statului totalitar (servicii secrete, miliție, jandarmi) sunt mult mai bine plătite și cultivate decât în comunism, ba chiar sunt prioritare față de educație, sănătate, cultură și pensii.

Nu ar fi rău ca azi, la 34 de ani de la revoluție, să ne reamintim cine suntem, totuși. Să remorăm acele idealuri clare, vizibile, concrete. Spre deosebire, „valorile europene” și, mai ales, „valorile și standardele comunității” nu doar că nu au fost niciodată precizate. Ele sunt și deturnate către toate nebuniile totalitare, menite a desprinde omul de tradiție, istorie, națiune, familie și libertate și a-l transforma într-un copac în ghiveci, pe rotile, bun de transportat din loc în loc pentru a consuma cât mai mult plastic și a emana cât mai puțin codoi. Ori într-o figurină de plastilină.

Anul 2024 este un an de răscruce.

Vom putea continua să fim mințiți și deturnați de elitele – vulpi, care s-au instalat la guvernare prin viclenie, sau vom putea redeveni lei, conduși de elitele – lei, pe baza idealurilor Revoluției din Decembrie 1989.

Hai Liberare!

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

vineri, 22 decembrie 2023

Apostolul şi Evanghelia La Naşterea Domnului: la Utrenie – Mt 1, 18-24, iar la Liturghie – Ps 65, 4; Ps 65, 1; Ga 4, 4-7; Mt 2, 1-12.

Apostolul şi Evanghelia La Naşterea Domnului: la Utrenie – Mt 1, 18-24.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 1 Genealogia şi naşterea lui Iisus Hristos

18 Dar d naşterea lui Iisus Hristos, astfel a fost: Fiind Maria, mama Sa, logodită cu Iosif, mai înainte de a fi ei laolaltă ea s'a aflat pe sine având în pântece de la Duhul Sfânt.

Lc 1:27 Lc 1:35 Lc 2:5

19 Iar Iosif, bărbatul ei, drept fiind e şi nevrând s'o dea el în vileag, a vrut s'o lase pe ascuns.

Nm 5:12-31 Dt 24:1

20 Şi cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s'a arătat în vis, grăind: „Iosife, fiul lui David, nu te teme s'o iei pe Maria drept femeia ta f, fiindcă ceea ce s'a zămislit într'însa este de la Duhul Sfânt;

Mt 2:13 Mt 2:19 Lc 1:35

21 ea va naşte Fiu, Căruia tu Îi vei pune numele Iisus, căci El va mântui pe poporul Său de păcatele lor g“.

Ies 49:1 Mt 1:25 Lc 1:31 Lc 1:68 Lc 2:21 FA 4:12 FA 5:31 FA 13:23 FA 13:38

22 Iar acestea toate s'au făcut ca să se plinească ceea ce s'a spus de Domnul prin profetul ce zice:

23 Iată, Fecioara va purta în pântece şi va naşte Fiu şi-L vor chema cu numele de Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu.

Ies 7:14 Ies 8:8 Ies 8:10 Lc 1:31

24 Şi trezindu-se Iosif din somn, a făcut aşa cum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat-o la sine pe femeia sa.

Apostolul şi Evanghelia La Naşterea Domnului: la Liturghie – Ps 65, 4; Ps 65, 1;

Vechiul Testament

Psalmii

CAP 65. PSALMUL 65

Pentru sfârşit: o cântare psalmodică a învierii a.

4 Tot pământul să Ţi se închine şi să-Ţi cânte,

numelui Tău să-i cânte.

1 Cu bucurie strigaţi-I b lui Dumnezeu tot pământul,

Ps 97:4 Ps 99:1

Apostolul şi Evanghelia La Naşterea Domnului: la Liturghie – Ga 4, 4-7;

Noul Testament

Epistola către Galateni

Cap. 4 Robi şi fii (continuare). O alegorie: Agar şi Sarra.

4 dar când a venit plinirea vremii b, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub lege,

Is 7:14 Mc 1:15 Lc 1:31 In 1:14 Rm 1:3 Ef 1:10 Col 2:20 1Tim 2:6 Evr 1:2

5 ca pe cei de sub lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea.

Ioil 3:2 Lc 20:36 Rm 8:15 Ga 3:13 Col 2:20

6 Şi pentru că sunteţi fii, Dumnezeu L-a trimis în inimile noastre pe Duhul Fiului Său care strigă: Avva, Părinte c!

Iz 16:62 Ioil 3:2 Mc 14:36 Lc 20:36 Rm 8:15-16 1Co 3:16 1Tes 4:8 1In 5:10

7 În felul acesta, tu nu mai eşti rob, ci fiu; iar dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor al lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos.

Lc 20:36 Rm 8:17 Ga 3:29

Apostolul şi Evanghelia La Naşterea Domnului: la Liturghie – Mt 2, 1-12.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 2 Magii de la Răsărit. Fuga în Egipt. Irod ucide pruncii. Întoarcerea din Egipt şi aşezarea în Nazaret.

1 Iar dacă'n zilele regelui Irod a S'a născut Iisus în Betleemul Iudeii, iată magii b de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând:

Lc 1:5 Lc 2:4-7 Lc 3:1

2 „Unde este Cel ce S'a născut rege al Iudeilor? c Că'n Răsărit văzutu-I-am steaua şi am venit să I ne închinăm“.

Nm 24:17 Is 60:3 Mt 2:9 Mt 27:11 Mt 27:29 Mt 27:37

3 Şi auzind acestea, regele Irod s'a tulburat, şi tot Ierusalimul împreună cu el.

4 Şi adunând pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului, i-a întrebat: „Unde este să Se nască Hristos?“

5 Iar ei i-au zis: „În Betleemul Iudeii, că aşa este scris prin profetul:

In 7:42

6 Şi tu, Betleeme din pământul lui Iuda, nicicum nu eşti mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi Cârmuitorul Care-l va păstori pe poporul Meu Israel“.

Fc 49:10 2Rg 5:2 1Par 11:2 Mi 5:1 In 7:42 Evr 7:14 Ap 2:27

7 Atunci Irod i-a chemat în taină pe magi şi a aflat limpede de la ei vremea când li se arătase steaua.

8 Şi trimiţându-i la Betleem, le-a zis: „Mergeţi şi cercetaţi cu de-amănuntul despre prunc şi dacă-l veţi afla, daţi-mi şi mie de veste, pentru ca să vin şi eu şi să mă închin lui“.

9 Iar ei, ascultându-l pe rege, au plecat; şi iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi a stat deasupra locului unde era Pruncul.

Mt 2:2

10 Şi văzând ei steaua, s'au bucurat cu bucurie mare foarte.

11 Şi intrând în casă, L-au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Sa; şi căzând la pământ, I s'au închinat; şi deschizându-şi vistieriile, I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă. d

Ies 2:2 Ies 60:6 Ps 71:10 Ps 71:15 Pr 18:16 Mt 4:9 Lc 2:16

12 Dar luând prin vis înştiinţare să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s'au dus în ţara lor.

Mt 2:22

Biblia Ortodoxă

Lecționar - Săptămâna a XXIII-a după Rusalii: Duminică: la Utrenie Mt 28, 16-28, iar la Liturghie – Ef 2, 4-10; Lc 8, 26-39.

Săptămâna a XXIII-a după Rusalii: Duminică: la Utrenie Mt 28, 16-28.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 28 Învierea lui Hristos. Arătările Mântuitorului. Porunca dată ucenicilor.

16 Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le-a poruncit Iisus;

Mt 26:32 Mt 28:7 Mt 28:10 Mc 14:28 Mc 16:14 Lc 24:36-43 1Co 15:5

2 Iar Şi iată, cutremur mare s'a făcut; că îngerul Domnului, pogorându-se din cer şi venind, a prăvălit piatra de la uşă şi şedea deasupra ei.

Mt 27:51 Mt 27:60 Mc 15:46 Mc 16:1-5 Lc 24:1-4 In 20:1 In 20:11-12

3 Iar Şi înfăţişarea lui era ca a fulgerului, iar îmbrăcămintea lui, albă ca zăpada.

Dn 10:6 Mt 17:2 Mc 9:3 Mc 9:29 Mc 16:1-5 Lc 24:1-4 FA 1:10

4 Şi de frica lui s'au cutremurat străjerii şi s'au făcut ca nişte morţi.

5 Iar îngerul, răspunzând, le-a zis femeilor: „Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus Cel răstignit Îl căutaţi:

Mc 16:6-8 Lc 24:5-6

6 nu este aici, căci S'a sculat precum a zis. Veniţi de vedeţi locul unde fusese pus;

Mt 12:40 Mt 16:21 Mt 17:23 Mt 20:19 Mc 8:31 Mc 9:31 Mc 10:34 Mc 16:6-8 Lc 9:22 Lc 18:33 Lc 24:5-6 Lc 24:7 :

7 şi mergând degrabă, spuneţi-le ucenicilor Săi că S'a sculat din morţi; şi iată că va merge mai înainte de voi în Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată, eu v'am spus“.

Mt 26:32 Mt 28:10 Mt 28:16 Mc 14:28 Mc 16:6-8 Lc 24:22 In 21:1-35 FA 10:40 1Co 15:5

8 Şi plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare alergau să-i vestească pe ucenicii Lui.

Mc 16:6-8 Lc 10:22 Lc 24:9 In 20:18

Săptămâna a XXIII-a după Rusalii: Duminică: la Liturghie – Ef 2, 4-10;

Noul Testament

Epistola către Efeseni

Cap. 2 De la moarte la viaţă. Una întru Hristos.

4 Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit

Sir 17:29 Rm 2:4

5 pe noi, cei ce eram morţi prin greşalele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos – prin har sunteţi mântuiţi! –

Sir 17:29 Lc 15:24 Lc 15:32 FA 15:11 Rm 6:13 Ef 2:1 Ef 2:8 Col 2:13 1In 3:14

6 şi împreună cu El ne-a sculat şi ne-a făcut să şedem întru cele cereşti întru Hristos Iisus,

Sir 17:29 Os 6:2 Ef 1:3 Flp 3:20 Col 2:12

7 pentru ca'n veacurile viitoare să arate covârşitoarea bogăţie a harului Său, prin bunătatea Sa faţă de noi întru Hristos Iisus.

Sir 17:29 Ef 1:7 Ef 3:8

8 Căci în har sunteţi mântuiţi prin credinţă; iar aceasta nu-i de la voi: e darul lui Dumnezeu;

In 4:10 FA 15:11 Rm 9:16 Ga 2:16 Ef 2:5 2Tim 1:9 Tit 3:5 Evr 6:4

9 nu din fapte, pentru ca nimeni să nu se laude.

Rm 3:20 Rm 3:28 1Co 1:29 2Tim 1:9 Tit 3:5

10 Fiindcă a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre fapte bune pe care Dumnezeu mai dinainte le-a gătit pentru ca noi să umblăm întru ele f.

Is 29:23 Is 44:21 Col 1:10 Tit 2:14 Tit 3:8

Lecționar - Săptămâna a XXIII-a după Rusalii: Duminică: la Liturghie – Lc 8, 26-39.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 8 Femei slujitoare ale lui Iisus. Parabola semănătorului. Făclia'n sfeşnic. Mama şi fraţii lui Iisus. Potolirea furtunii. Vindecarea demonizatului din ţinutul Gherghesenilor. Vindecarea femeii cu scurgere de sânge; învierea fiicei lui Iair.

26 Şi au ajuns cu corabia în ţinutul Gherghesenilor c, care este în faţa Galileii.

Mt 8:28-34 Mc 5:1-3 Mc 5:1-20

27 Şi ieşind El pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demoni; de multă vreme el cu haină nu se îmbrăca şi în casă nu mai locuia, ci în morminte.

Mt 8:28-34 Mc 5:1-3 Mc 5:1-20

28 Şi văzându-L pe Iisus, a strigat şi a căzut înainte-I şi cu glas mare a zis: „Ce-ai cu mine, Iisuse, Fiul Dumnezeului Celui-Preaînalt? Rogu-te să nu mă chinuieşti...“.

Mt 8:28-34 Mc 1:24 Mc 5:1-20 Mc 5:7 Mc 14:61 Lc 4:33-34

29 Că-i poruncea duhului necurat să iasă din om. Fiindcă de mulţi ani îl stăpânea; şi-l păzeau legat în lanţuri şi'n obezi, dar el, sfărâmând legăturile, era gonit de demon în pustiu.

Mt 8:28-34 Mc 5:1-20 Mc 5:4 Mc 5:8-20

30 Şi l-a întrebat Iisus: „Care-ţi este numele?“ Iar el a zis: „Legiune“. Că demoni mulţi intraseră în el.