Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Duminică:la Utrenie - Lc 24, 12-35, iar la Liturghie - Ef 6, 10 - 17; Lc 13, 10 - 17.

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Duminică:la Utrenie - Lc 24, 12-35

CAPITOLUL 24 Învierea Domnului. În drum spre Emaus. Iisus li Se arată apostolilor. Înălțarea la cer.

12 Iar Petru s'a ridicat și a alergat la mormânt; și aplecându-se, a văzut giulgiurile singure odihnindu-se. Și a plecat, mirându-se în sine de ceea ce se petrecuse.

13 Și iată că'n aceeași zi doi dintre ei mergeau la un sat care era departe de Ierusalim ca la șaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus.

14 Și ei vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea.

15 Și a fost că'n timp ce vorbeau și se întrebau între ei, Iisus Însuși, apropiindu-Se, mergea împreună cu ei.

16 Dar ochii lor erau ținuți ca să nu-L cunoască.

17 Și El le-a zis: „Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbați între voi mergând?“ Iar ei s'au oprit și erau triști.

18 Și răspunzând unul cu numele Cleopa b, I-a zis: „Oare numai tu singur ești străin c în Ierusalim și nu știi cele ce s'au întâmplat în el zilele acestea?“

19 Și El le-a zis: „Care?“ Iar ei I-au răspuns: „Cele despre Iisus Nazarineanul, care era profet puternic în faptă și'n cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor;

20 cum L-au osândit la moarte arhiereii și mai-marii noștri și L-au răstignit.

21 Iar noi nădăjduiam că El este Cel ce avea să izbăvească pe Israel; și totuși astăzi este a treia zi de când s'au petrecut acestea.

22 Ci și niște femei de-ale noastre ne-au înspăimântat; ducându-se de dimineață la mormânt

23 și neaflându-I trupul, au venit zicând că vedenie de îngeri au văzut, care le-au spus că este viu.

24 Iar unii dintre noi s'au dus la mormânt și au găsit așa cum și femeile spuseseră, dar pe El nu L-au văzut“.

25 Și El le-a zis: „O, nepricepuților, și cu inima zăbavnici a crede'n toate câte-au spus profeții!

26 Nu trebuia oare ca Hristos să pătimească acestea și să intre'ntru slava Sa?“

27 Și, începând de la Moise și de la toți profeții, le-a tâlcuit din toate Scripturile cele despre El.

28 Și s'au apropiat de satul unde se duceau, iar El Se făcea că merge mai departe.

29 Dar ei Îl rugau stăruitor, zicând: „Rămâi cu noi, că e spre seară și s'a plecat ziua“. Și a intrat să rămână cu ei.

30 Și a fost că'n timp ce stătea împreună cu ei la masă, luând pâinea a binecuvântat și, frângând, le-a dat.

31 Și s'au deschis ochii lor și L-au cunoscut; dar El li S'a făcut nevăzut.

32 Și au zis unul către altul: „Oare nu ardea'ntru noi inima noastră când ne vorbea pe cale și'n timp ce ne tâlcuia Scripturile?“

33 Și'n ceasul acela sculându-se s'au întors la Ierusalim și I-au găsit adunați pe cei unsprezece și pe cei ce erau împreună cu ei,

34 care ziceau că Domnul cu adevărat a înviat și I s'a arătat lui Simon.

35 Și ei au povestit cele petrecute pe cale și cum a fost El cunoscut de ei întru frângerea pâinii 

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Duminică la Liturghie - Ef 6, 10 - 17;

CAPITOLUL 6 Copii și părinți. Robi și stăpâni. Lupta împotriva răului. Salutări de încheiere.

10 În sfârșit, frații mei, întăriți-vă întru Domnul și'ntru tăria puterii Lui.

11 Îmbrăcați armura c lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului.

12 Căci lupta noastră nu este'mpotriva cărnii și a sângelui d, ci'mpotriva Începătoriilor, împotriva Stăpâniilor, împotriva Stăpânitorilor acestei lumi de'ntuneric, împotriva duhurilor răutății e care sunt în stihiile cerești f.

13 Pentru aceea luați armura lui Dumnezeu: pentru ca'n ziua cea rea să fiți în stare să țineți piept; și după ce veți isprăvi totul, să rămâneți în picioare.

14 Așadar, stați în picioare, avându-vă mijlocul încins cu adevărul și îmbrăcați fiind în platoșa dreptății

15 și cu picioarele încălțate'n starea de a fi gata pregătiți pentru Evanghelia păcii g;

16 mai presus de toate luând pavăza credinței, cu care veți putea stinge toate săgețile înflăcărate h ale Celui-Rău.

17 Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu,

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Duminică:la Liturghie - Lc 13, 10 - 17.

CAPITOLUL 13 Între pocăință și moarte. Parabola smochinului neroditor. Vindecarea în zi de sâmbătă a unei femei gârbove. Parabolele grăuntelui de muștar și aluatului. Poarta cea strâmtă. Irod-vulpea. Deplângerea Ierusalimului.

10 Și învăța Iisus în una din sinagogi sâmbăta.

11 Și iată, o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputință și era gârbovă și nu putea nicidecum să se ridice.

12 Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: „Femeie, dezlegată ești tu de neputința ta!“

13 Și Și-a pus mâinile pe ea, și ea îndată s'a îndreptat și-L slăvea pe Dumnezeu.

14 Dar mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, drept răspuns a zis către mulțime: „Șase zile sunt în care trebuie să se lucreze; așadar, în ele veniți și vă vindecați, dar nu în ziua sâmbetei!...“.

15 Iar Domnul i-a răspuns, zicând: „Fățarnicilor! Fiecare din voi oare nu-și dezleagă sâmbăta boul sau asinul de la iesle și-l duce de-l adapă?

16 Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care, iată, de optsprezece ani a legat-o Satana, oare nu se cuvenea să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua sâmbetei?“

17 Și zicând El acestea, toți cei care-I stăteau împotrivă se rușinau; și toată mulțimea se bucura de toate slăvitele fapte săvârșite de El.

Biblia Ortodoxă

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Sâmbătă:Ga 5, 22-26; 6, 1-2; Lc 10, 19-21

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Sâmbătă:Ga 5, 22-26; 6, 1-2;

Capitolul 5

22. Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa,

23. Blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege.

24. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi cu poftele.

25. Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm.

26. Să nu fim iubitori de mărire deşartă, supărându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne unii pe alţii.

Capitolul 6

1. Fraţilor, chiar de va cădea un om în vreo greşeală, voi cei duhovniceşti îndreptaţi-l, pe unul ca acesta cu duhul blândeţii, luând seama la tine însuţi, ca să nu cazi şi tu în ispită.

2. Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos.

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Sâmbătă: Lc 10, 19-21

Capitolul 10

19. Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma.

20. Dar nu vă bucuraţi de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că numele voastre sunt scrise în ceruri.

21. În acesta ceas, El S-a bucurat în Duhul Sfânt şi a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Aşa, Părinte, căci aşa a fost înaintea Ta, bunăvoinţa Ta.

Biblia Ortodoxă

Dr.Alesandru Dutu - Acum 80 de ani!Miercuri,9 decembrie 1942.A 536-a zi de război!

Acum 80 de ani!Miercuri,9 decembrie 1942.A 536-a zi de război!

• ,,Nimeni nu ne poate cere altceva decât ceea ce consimţim noi a da”. • ,,Am cerut… S-au făcut promisiuni dar nu au fost respectate. • ,,Trupele române aflate sub comandament german sunt supuse unui tratament neomenos”. • ,,Să înceteze cu un minut mai devreme această stare de fapt”. • ,,Dacă nu încetează această atitudine şi aceste fapte, voi avea de examinat situaţia forţelor noastre în cadrul frontului dv.”.

🔸Ion Antonescu atrage atenţia feldmareşalului Erich von Manstein că jertfa armatei române în Campania din Est ,,nu trebuie privită ca o obligaţie fără restricţii”, că ,,nimeni nu ne poate cere altceva decât ceea ce consimţim noi a da, între Germania şi România neexistând până la această dată nici o convenţie, nici politică, nici militară”.

🔸După ce relevă contribuţia armatei române în Campania din 1941 şi din prima partea anului 1942 (la sud de Harkov şi în Crimeea), mareşalul român reproşează Înaltului comandament german neîndeplinirea angajamentelor asumate încă înainte de trimiterea pe front a forţelor româneşti din ,,eşalonul II”:

• ,,Am cerut în schimb numai ca unităţile române să fie dotate la fel ca cele germane şi să fie transportate pe calea ferată până în apropierea frontului, pentru economisirea echipamentului. S-au făcut promisiuni dar nu au fost respectate: trupele româneşti ale Armatei 3 au făcut 500 – 600 km pe jos pentru a ajunge pe front, în timp ce trupele germane au fost duse cu trenul până în liniile cap de cale ferată, ba mai mult, s-a dat ordin marilor unităţi române ca din gările de debarcare să le transporte până la poziţiile de luptă cu puţinele camioane de care dispuneau; drept dotaţie modernă s-a dat Diviziei blindate române 22 care grele germane şi două companii anticar, i s-a refuzat însă Grupul de recunoaştere, iar majoritatea – nu totalitatea – diviziilor române au primit ca unic mijloc de luptă contra carelor o baterie de 6 piese anticar grele cu tracţiune hipomobilă”.

• Mai reproşează nerespectarea promisiuni de a introduce patru divizii germane în rezerva Armatei 3 române şi trei divizii române în zona Rostov, pentru Corpul 6 armată român, şi a promisiuni de a asigura hrana, materialele de fortificaţii, carburanţi, muniţie, materiale necesare instalării în dispozitiv, ceea ce a dus la slăbirea oamenilor şi animalelor ,,până la epuizare”.

• Apoi argumentează responsabilitatea generalului Maximilian von Weichs, comandantul Grupului de armate ,,B” în angajarea trupelor Armatei 3 ,,în condiţiuni cu totul dezavantajoase”: ,,Mi s-a afirmat că frontul afectat Armatei 3 era pe Don, ceea ce ar fi constituit o situaţia favorabilă. Recunoaşterile noastre au constatat că afirmarea nu era deloc exactă, inamicul având în mijlocul frontului armatei un cap de pod larg de 70 km şi adânc de 25 km. Toate observatoarele erau în mâna lui. Am cerut să se lichideze acest cap de pod înainte de intrarea trupelor noastre în sector. Mi s-a promis dar nu s-a făcut nimic. Am cerut atunci ca la intrarea trupelor noastre în linie, să coopereze împreună cu trupele pe care le înlocuiam pentru reducerea capului de pod. Mi s-a promis, dar nu s-a realizat nimic. Din contră, în măsura în care înlocuiam o unitate germană sau italiană, acestea dispăreau fără măcar să prevină şi să spună unde se duc. Trupele noastre nu au găsit nicio organizare, nicio apărare antitanc, nicio reţea de sârmă, nicio baracă şi au trebuit să se instaleze într-o zonă fără păduri, cu foarte puţine sate sau acoperiri naturale, total secătuită de alimente şi furaje de trupele ce ne-au precedat în sector. Ceva mai mult, au fost luate şi depozitele care se găseau făcute în sector, lăsându-ne total numai la discreţia aprovizionărilor, care se aduceau cu caii istoviţi, şi insuficient hrăniţi, de la circa 120 km. Apoi am cerut ca după intrarea în sector, să lichidăm nu numai capul de pod, dar – printr-un efort comun – să ocupăm şi regiunea păduroasă de la nord de Don, care după mine era poziţia cheie şi a apărării întregului front din marele cot al Donului, dar şi propice aducerii în ascuns a unor forţe masive inamice, pentru executarea unui atac în stil mare”.

• Relevă şi modul defectuos în care Armata 3 a fost dispusă de germani în Cotul Donului: ,,Pe un front de 156 km, încât nu putea îndeplini decât o misiune de avanposturi (un batalion pe 4 1/2 km) şi nu a dispus ca rezerve decât de forţe capabile cel mult să oprească mici pătrunderi locale”. Ca urmare, ,,Diviziile 13 şi 14 infanterie, asupra cărora s-a produs efortul atacului inamic, au fost continuu atacate de la intrarea lor în front şi până la începerea ofensivei sovietice” (Divizia 13 a fost atacată de 32 de ori, pierzând 115 ofiţeri şi 3 648 trupă, iar Divizia 14 infanterie de 17 ori, pierzând 98 ofiţeri şi 2 163 trupă).

• Consideră că ,,Reuşita ofensivei ruseşti nu se datorează deci lipsei de eficienţă a armatelor 3 şi 4 române, ci neprevederilor Comandamentului Grupului de armate ,,B”, unei alegeri meşteşugite din partea ruşilor a zonelor de atac şi concentrării masive de forţe în cel mai desăvârşit secret… Nici pregătirea bătăliei, nici conducerea ei nu au putut fi la înălţimea misiunii… Grupul de armate,,B” von Weichs şi generalul Hauffe au subestimat valoarea inamicului şi nu au luat în considerare găsind exagerate toate arătările mele”.

• Protestând faţă de modul în care erau trataţi militarii români pe front de comandamentele şi trupele germane, mareşalul continuă: ,,Am o răspundere politică şi istorică şi am o datorie sacră faţă de ostaşii mei. M-aş dezonora dacă aş lăsa să fie dezonoraţi. Aş fi un laş, dacă aş tolera să se comită laşităţi în contra lor. Sunt informat în ultimul moment că sunt soldaţi de ai mei, care au luptat ca nişte bravi şi care acum sunt împuşcaţi de soldaţii dvs. în încercuirea de la Stalingrad. Sunt informat că sunt ofiţeri şi subofiţeri de ai noştri cărora le sunt smulse revolverele şi armele lor de către soldaţi de ai dv. care au stat mult departe în spatele frontului sau de soldaţi din unităţi de lucrători. De asemenea, mi se raportează că trupele române aflate sub comandament german sunt supuse unui tratament neomenos”.

• Cere ,,să înceteze cu un minut mai devreme această stare de fapt şi în privinţa tratamentului soldatului român şi în privinţa comandamentului lor”, deoarece:

,,Soldatul român nu poate fi comandat decât de ofiţerul şi comandamentul român.

El nu poate fi umilit de un străin, cu atât mai puţin de un camarad de arme, chiar când greşeşte.

El nu poate fi masacrat în atacuri inutile, cum nu au fost masacrate nici diviziile germane nr. 62 şi nr. 294. El nu poate fi pedepsit decât de ofiţerul român.

De bravele noastre unităţi nu poate dispune oricine după bunul său plac, după cum nu poate dispune de ale dv.

Constituţia ţării mele opreşte acest lucru, după cum opreşte pentru dv. Constituţia ţării dv.

Eu sunt dator să vă previn că, dacă nu încetează această atitudine şi aceste fapte, voi avea de examinat situaţia forţelor noastre în cadrul frontului dv.”.

🔸Informat că Iuliu Maniu se interesa de modul în care Maria Antonescu gestiona fondurile Consiliului de Patronaj (1 600 000 000 de lei), Ion Antonescu îi răspunde îndemnându-l să coboare ,,în milocul oraşelor şi satelor pentru a constata tot ce s-a cheltuit şi ce s-a înfăptuit pentru căminele şi cantinele studenţilor, copiilor săraci, muncitorilor, vânzătorilor ambulanţi etc., pentru restaurantele în care oameni săraci, intelectuali şi mici funcţionari se pot hrăni cu 20, 40, 60 şi 120 lei de masă”.

• ,,Veţi vedea, în acelaşi timp – continua mareşalul –, câte spitale au fost dotate, cum sunt întreţinute şi gestionate; câte ateliere s-au înfiinţat pentru a da de lucru femeilor sărace şi soţiilor mobilizaţilor; câte orfelinate, câte ajutoare în bani, lemne şi îmbrăcăminte s-au dat invalizilor, orfanilor şi studenţilor; ce instituţii de proteze şi de reeducare pentru invalizi, orbi s-au făcut şi cu cât a contribuit, acelaşi Consiliu, cu banii proprii şi cu personalul său, pentru biserici şi şcoli; câte şcoli, începute de Dvs. şi lăsate în paragină, au fost terminate, câte s-au construit din nou în suburbane – care până acum erau total lipsite de localuri – câte preventrii şi solarii s-au făcut; câţi copii invalizi şi studenţi, care nu aveau nici cămaşe pe ei şi erau plini de păduchi şi de râie au fost îmbrăcaţi; câte dispensare, băi publice, băi la şcoli primare şi câte cabinete medicale s-au înfiinţat, unde se examinează şi se tratează gratit copii, săracii, refugiaţii şi studenţii”.

🔸 Pe alte fronturi:

• În Noua Guinee, Brigada 21 australiană ocupă Gona şi constată că japonezii au folosit proprii militari ucişi pe post de saci de nisip.

P.S. Postarea se referă numai la contextul epocii! Comentarii fără elogii sau denigrări!

Dr.Alesandru Dutu

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Inceputul unui nou inceput

Dragi austrieci (politicieni, oameni de afaceri, influenceri...): Romania va intra in Schengen si nu pe usa din dos, fara vaicareli, niciodata in genunchi pentru ca veti avea nevoie de noi!

Avem forta sa va anulam ingimfarea si indolenta fata de noi, un popor care v-a primit si v-a servit interesele, cu bratele deschise, cu inima mare, cu tot ce s-a putut. Voi ati demonstrat ca sunteti occidentali? Pacat ca sunteti, geografic, mai la vest decit noi!

Noua, romanilor, ne este rusine de rusinea voastra. Veti avea un recul economic masiv ca reactie la gestul vostru. Este un recul natural pe care oamenii de bun simt se leapada de cei care nu merita respect si nici atentie. Intr-un fel, ne-ati facut un bine: ne-am trezit, iarasi, la valorile noastre, la origini. Asa ne cunoastem, inca mai bine, prietenii!

Mesajul meu nu este pentru oamenii de rind, pentru profesori, doctori, pentru toti cei care munciti acolo, austrieci, pentru cei ce locuiti in Austria, cot la cot cu ai nostri, din Romania aciuiti, fiecare ca vai de capul lui, departe de casa, la studii sau cu un serviciu sau care va ingrijesc familiile bolnave sau pe batrinii lipsiti de puteri. Va intelegeti, va respectati, va ajutati semenii. Stiu. Pentru voi toti, o stiti, va port toata admiratia.

Multi diplomatii romani, europarlamentari, politicieni care ne-au reprezentat interesele, pe bani publici foarte multi, in vest, nu s-au ridicat la valoarea si la prestigiul acestui popor. Parca ne-au abandonat, tacit dar cu mult zgomot de fond. Au avut o prestatie lamentabila fiind dovada unei slabe pregatiri, unei slabe activitati. S-au balacarit pina in ceasul al 12-lea. In ceasul al 13-lea ne-am trezit. Incepe un nou inceput.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Vineri: 2 Tim 1, 1-2, 8-18; Lc 19, 12-28.

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Miercuri: Vineri 2 Tim 1, 1-2, 8-18

Capitolul 2

1. Tu, deci, fiul meu, întăreşte-te în harul care e în Hristos Iisus,

2. Şi cele ce ai auzit de la mine, cu mulţi martori de faţă, acestea le încredinţează la oameni credincioşi, care vor fi destoinici să înveţe şi pe alţii.

8. Adu-ţi aminte de Iisus Hristos, Care a înviat din morţi, din neamul lui David, după Evanghelia mea,

9. Pentru Care sufăr până şi lanţuri ca un făcător de rele, dar cuvântul lui Dumnezeu nu se leagă.

10. De aceea toate le rabd, pentru cei aleşi, ca şi ei să aibă parte de mântuirea care este întru Hristos Iisus şi de slava veşnică.

11. Vrednic de crezare este cuvântul: căci dacă am murit împreună cu El, vom şi învia împreună cu El.

12. Dacă rămânem întru El, vom şi împărăţi împreună cu El; de-L vom tăgădui, şi El ne va tăgădui pe noi.

13. Dacă nu-I suntem credincioşi, El rămâne credincios, căci nu poate să Se tăgăduiască pe Sine însuşi.

14. Aminteşte-le acestea şi îndeamnă stăruitor înaintea lui Dumnezeu să nu se certe pe cuvinte, ceea ce la nimic nu foloseşte, decât la pierzarea ascultătorilor.

15. Sileşte-te să te arăţi încercat, înaintea lui Dumnezeu lucrător cu faţa curată, drept învăţând cuvântul adevărului.

16. Iar de deşartele vorbiri lumeşti fereşte-te, căci ele vor spori nelegiuirea tot mai mult.

17. Cuvântul lor va roade ca o cangrenă. Dintre ei sunt Imeneu şi Filet,

18. Care au rătăcit de la adevăr, zicând că învierea s-a şi petrecut, şi răstoarnă credinţa unora.

Lc 19, 12-28

Capitolul 19

12. Deci a zis: Un om de neam mare s-a dus într-o ţară îndepărtată, ca să-şi ia domnie şi să se întoarcă.

13. Şi chemând zece slugi ale sale, le-a dat zece mine şi a zis către ele: Neguţătoriţi cu ele până ce voi veni!

14. Dar cetăţenii lui îl urau şi au trimis solie în urma lui, zicând: Nu voim ca acesta să domnească peste noi.

15. Şi când s-a întors el, după ce luase domnia, a zis să fie chemate slugile acelea, cărora le dăduse banii, ca să ştie cine ce a neguţătorit.

16. Şi a venit cea dintâi, zicând: Doamne, mina ta a adus câştig zece mine.

17. Şi i-a zis stăpânul: Bine slugă bună, fiindcă întru puţin ai fost credincioasă, să ai stăpânire peste zece cetăţi.

18. Şi a venit a doua, zicând: Mina ta, stăpâne, a mai adus cinci mine.

19. Iar el a zis şi acesteia: Să ai şi tu stăpânire peste cinci cetăţi.

20. A venit şi cealaltă, zicând: Doamne, iată mina ta, pe care am păstrat-o într-un ştergar,

21. Că mă temeam de tine, pentru că eşti om aspru: iei ce nu ai pus şi seceri ce n-ai semănat.

22. Zis-a lui stăpânul: Din cuvintele tale te voi judeca, slugă vicleană. Ai ştiut că sunt om aspru: iau ce nu am pus şi secer ce nu am semănat;

23. Pentru ce deci n-ai dat banul meu schimbătorilor de bani? Şi eu, venind, l-aş fi luat cu dobândă.

24. Şi a zis celor ce stăteau de faţă: Luaţi de la el mina şi daţi-o celui ce are zece mine.

25. Şi ei au zis lui: Doamne, acela are zece mine.

26. Zic vouă: Că oricui are i se va da, iar de la cel ce nu are şi ceea ce are i se va lua.

27. Iar pe acei vrăjmaşi ai mei, care n-au voit să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi tăiaţi-i în faţa mea.

28. Şi zicând acestea, mergea înainte, suindu-Se la Ierusalim.

Biblia Ortodoxă

Avocat Elena Radu - Vad postari si mesaje referitor la faptul ca ar vrea parlamentarii deputati sa voteze legea vaccinarii obligatorii

Vad postari si mesaje referitor la faptul ca ar vrea parlamentarii deputati sa voteze legea vaccinarii obligatorii. 

Am facut investigatii ieri. Momentan nu se afla pe ordinea de zi a comisiei pentru sanatate sau a plenului Camerei Deputatilor - 

PLX 399/2017. 

Deci , proiectul asta de lege este depus din anul 2017, tot din 2017 a ajuns in Camera Deputatilor - camera decizionala, adica daca il voteaza, devine lege. 

Periodic, și în 2017 si in 2020 si in 2021 au vrut sa il voteze. 

A fost o reactie negativa a societatii si au fost cetateni care s-au zbatut, au participat la sedintele comsiei de sanatate, au trimis petitii, au protestat pentru ca acest proiect de lege sa nu fie votat si sa nu devina lege. 

Demersurile si reactia publica a cetatenilor i-au oprit pe deputati sa il supuna la vot si sa il voteze pana acum. 

In 22.02.2021 plenul Camerei Deputatilor a trimis proiectul la comisia pentru sanatate ca sa faca raport suplimentar. 

Pana acum nu aparut nici raportul sumplimentar si nici nu a fost pus, din nou, pe ordinea de zi a plenului Camerei deputatilor ca sa fie supus la vot. 

Insa, fiind proiect care se afla in camera decizionala, in ”bunul mers” al acestei camere a Parlamentului Romaniei, oricand poate fi supus votului.

Ne putem trezi intr-o zi ca cer liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor  suplimentarea ordinii de zi si sa il supuna la vot in doi timpi si trei miscari. 

Nu ar fi pentru prima data. 

Am vazut ca de multe ori pe proiecte de lege sensibile cu care cetatenii nu sunt de acord, parlamentarii asteapta momentul cand vigilenta cetatenilor este scazuta (ba o sarbatoare, ba perioada de vacante. concedii) si supun repede la vot legi pe acre nu le vrem. 

Eu m-am cam saturat sa stam intr-o permanenta stare de alerta ca sa verificam daca ”ne-o mai trag” parlamentarii cu câte o lege pe care o votează, după care să ne zbatem ca cei care au în atribuții sesizarea CCR sa o faca, iar CCR ul sa declare legea neconstitutionala. 

ROMANII NU VOR VACC OBLIGATORIE!

ROMANII VOR SA LI SE PERMITA SA ALEAGA SINGURI DACA VOR SA SE VACC CU UN VACC SAU ALTUL. 

NU AM AVUT PANA ACUM VREO LEGE A VACC OBLIGATORII SI SUNT VACC CU CARE MARE PARTE A POPULATIEI S-A VACC PENTRTU CA ASA A ALES EA. 

TREBUIE SA AVEM IN CONTINUARE DREPTUL SA ALEGEM DACA VREM SA NE VACC SAU NU CU UN VACC. 

Așa că mizeria de proiect de lege PLX nr. 399/2017 trebuie supus odata la vot si RESPINS!

Deputatii trebuie sa tina cont de vointa poporului!

Nu putem sa stam la infinit cu securea deasupra capului ca li s-a mai dat ordine de la niste unii sa mai adopte o lege pe care noi nu o vrem, iar parlamentarii se apucă să execute ordinele. 

Parlamentarii Romaniei trebuie sa se supună vointei poporului roman. 

Cum poporul roman nu vrea nicio vacc obligatorie, sa puna mana sa se conformeze si sa respinga PLX 399/2017

Avocat Elena Radu

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - "Portile" Schengen-ului!

"Portile" Schengen-ului!

Spectacol in Austria cu politicienii mioritici ajunsi acolo. Plinsete si vaiete. Atitia ani n-am auzit nimic. Azi se zvircolesc de durere... Nu, nu e nimic intimplator. Culegem roadele incompetentei majoritatii mesagerilor Romaniei in Europa, de mai multi ani.. Pentru ca nu trebuia sa cerem nimic. Nu noi trebuia sa cerem Schegen ci Europa trebuia sa ne invite, onorabil. Si sa ne multumeasca.

Chem romanii sa ramina demni si sa dea cu flit acelor grupuri, acelor politicieni din acele tari din vest care n-au respect pentru noi si pentru valorile tarii, pentru Romania. Macar sa raminem cu capul sus. Le-am oferit cam tot. Si specialisti de top, si doctori, si profesori, si cercetatori, si...., si resurse naturale, si terenuri si paduri, si industrie, cam tot.

Ne lipseste organizarea si disciplina.

Dar nu trebuie sa jignim, sa fim violenti, sa ne comportam haiduceste cu "aceasta umilinta", cu o tara sau alta. Austria (a se citi mediul politic), etc se comporta asa pentru ca le-am oferit aceasta sansa. Reactia noastra e una singura. Sa trecem la treaba, aici, in tara. Sa trecem la treaba, oriunde ne aflam Şi cu gindul la semenii din tara si sa ne aparam sansele cu tarie. Cu tricolorul sus! Picatura cu picatura.

Romani, treceti acasa si hai sa facem Austria si alte tari sa ne respecte. Ne vor respecta cind vom fi puternici. Avem inca resurse mari si cu inteligenta le putem transforma in VALOARE.

Nu vad o tragedie.

Dar vad o oportunitate sa ne resuscitam!

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui