Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea blackout. Sortați după relevanță Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după dată pentru interogarea blackout. Sortați după relevanță Afișați toate postările

duminică, 28 decembrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Un nou atac cibernetic, la doar o săptămână după cel asupra resurselor de apă din România. Complexul Energetic Oltenia.


Un nou atac cibernetic, la doar o săptămână după cel asupra resurselor de apă din România. De această dată, ținta a fost Complexul Energetic Oltenia. Atacul ar fi avut loc în noaptea de 26 decembrie, iar autoritățile au activat procedurile de reacție și izolare a sistemelor afectate. Oficial se spune că producția nu a fost afectată, dar sistemele informatice interne au fost compromise.

Cele două evenimente – atacul asupra Apelor Române și cel asupra Complexului Energetic Oltenia – nu par întâmplătoare. Au loc într-un interval foarte scurt, vizează infrastructuri critice esențiale (apă și energie) și folosesc mecanisme similare. Mai mult, apar chiar în perioada sărbătorilor, când vigilența este redusă, personalul este limitat, iar timpii de reacție sunt mai mari. Tot mai clar, nu vorbim despre simple atacuri „economice” sau despre hackeri izolați în căutare de bani.

Totul arată mai degrabă ca o campanie de testare a infrastructurii critice, o evaluare a vulnerabilităților, a timpilor de reacție și a capacității reale de răspuns.

România pare tratată ca un teren de sondaj, tocmai din cauza slabei protecții cibernetice structurale.

Întrebările care devin inevitabile:

– Cum este posibil ca rețelele IT să nu fie strict separate de cele operaționale (OT)?

– Unde sunt firewall-urile industriale reale, IDS/IPS-urile dedicate, filtrele de segmentare?

– Există peste tot separare clară IT–OT sau doar „pe hârtie”?

– Avem audit național real pentru sistemele ICS/SCADA?

– Avem echipe de intervenție rapidă de tip „plan roșu cibernetic”?

– Avem redundanță offline funcțională?

– Avem exerciții reale de tip blackout pentru apă, energie, comunicații, aer?

Pentru că exact asta pare să se testeze acum: timpul de reacție, redundanțele, nodurile slabe, capacitatea de izolare, coordonarea între instituții.

Dacă nu învățăm rapid din aceste episoade, este foarte posibil să urmeze și altele. Nu pentru a produce haos imediat, ci pentru a cartografia sistematic infrastructura critică a României.

Securitatea cibernetică nu mai este un subiect tehnic marginal. Este o problemă de siguranță națională.

Iar apa, energia și comunicațiile nu pot fi lăsate să funcționeze pe improvizații și noroc.

Comunicat complex energetic

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

miercuri, 15 octombrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Dacă le închidem, practic tăiem oxigenul sistemului energetic și blocăm țara.


Să fie foarte clar. Dacă ne atingem de termocentralele pe cărbune și le închidem fără să deschidem alte termocentrale pe gaz sau alte hidrocentrale, iar în același timp închidem Unitatea 1 nucleară de la Cernavodă și centrala hidroelectrică Vidraru, suntem, teoretic, în pericol maxim de blackout energetic seara sau la amiaza când e consum mare sau sunt fluctuații mari de consum sau injecție masivă de energie foto+ eoliana.

Nu pentru că nu avem energie — chiar dacă bate vântul din belșug, chiar dacă avem energie de la soare sau o importăm — ci pentru că inertia sistemului energetic este pusă în pericol și va căde frecvența 50 Hz. Energia sincrona, rezerva de energie sincrona, este la limită.
Nu este o opțiune, ci o necesitate: este vital să nu ne atingem, în următorii ani, de centralele pe cărbune!
Nu mai puneți în balanță „green” și termocentrale pe cărbune. Indiferent de eficiența lor energetică, acestea trebuie menținute în funcțiune până avem soluții reale pentru asigurarea inerției sistemului energetic.
Punem filtre de poluare, căutăm soluții pentru ardere mai eficientă, cu randament mai mare, dar nu trebuie să le închidem până nu avem soluții inertiale!
Dacă le închidem, practic tăiem oxigenul sistemului energetic și blocăm țara.

luni, 6 octombrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Situație incredibilă. România poate să intre într-o zonă critică de instabilitate energetică


Situație incredibilă. România poate să intre într-o zonă critică de instabilitate energetică și nu pentru că va scădea producția totală însumată, ci pentru că va cădea resursa sincronă. Bonus de prostie: vom mai plăti și o amendă de 1 miliard de euro pentru că nu respectăm angajamentul din PNRR, care a fost negociat de guvernele anterioare atât de bine, încât vom sfârși așa: sistemul energetic este pus la pământ.

„România se află în negocieri cruciale cu Comisia Europeană pentru a amâna închiderea centralelor pe cărbune” – este un titlu din presa națională. Deci am ajuns în situația excepțională să stăm în genunchi, altfel cade sistemul energetic. Explic mai jos ce se întâmplă.
În cadrul PNRR, "ne-am angajat solemn" să închidem până în 2026 capacități pe cărbune însumând aproximativ 1.400 MW, fără ca până acum să fi pus nimic în loc în termeni de energie sincronă sigură. În același interval, hidrocentrala Vidraru – una dintre cele mai importante surse flexibile și stabile – va fi oprită pentru lucrări tehnice de refacere. În sezonul rece, când consumul atinge valori maxime, aceste două pierderi simultane vor reduce rezerva de putere sincronă sub 700 MW, pragul minim de siguranță pentru sistemul energetic național.
Problema nu este câtă energie putem produce sau importa, ci raportul dintre puterea generată de surse cu inerție reală — hidrocentrale, termocentrale și reactoare nucleare — și puterea produsă de eoliene și panouri fotovoltaice, care nu au masă rotativă sincronă. Cu cât acest raport se micșorează (cu cât este mai mare energia fotovoltaică și eoliană și este mai mică energia produsă prin inerția rotorului centralelor hidro, termo, gaz, cărbune), cu atât stabilitatea rețelei devine mai fragilă în lipsa unor capacități de inerție rapide (baterii specifice pentru stabilizarea frecvenței).
Asta înseamnă că orice avarie la oricare dintre reactoarele nucleare de la Cernavodă, în această iarnă, în condițiile actuale, poate deveni critică.
Dacă una dintre unități s-ar opri brusc în această iarnă, într-un moment de consum maxim, în timp ce cei 1.400 MW pe cărbune sunt deja scoși din sistem, pierdem instantaneu circa 700 MW din puterea sincronă activă.
În lipsa unei rezerve rapide și cu o inerție redusă la nivel național, frecvența ar scădea cu peste 0,5 Hz/s, iar sistemul ar putea intra într-o zonă de instabilitate în lanț – adică exact scenariul de blackout regional pe care operatorii europeni îl încearcă să evite prin reglementări stricte.
Așadar, chiar și fără oprirea Unității 1 pentru retehnologizare, România se află deja într-o situație vulnerabilă în iarna 2025–2026. Ca sa nu ne mai amintim care este costul la populatie /KWh...
Dacă aceste măsuri nu sunt aplicate, iar reactorul Unitatea 1 de la Cernavodă va fi decuplat pentru retehnologizare în 2026, România va rămâne fără nicio capacitate sincronă nouă instalată și va intra într-o fereastră de risc energetic major.
Orice cădere bruscă a Unității 2, în acele condiții, ar putea antrena o pierdere de frecvență de peste 0,5 Hz/s – pragul care declanșează automat protecțiile și decuplările în lanț.
Este o situație inacceptabilă, critică, în care se pune în joc securitatea țării, un dezastru generat de graba de a bifa jaloanele PNRR fără o viziune tehnică de siguranță energetică.
România trebuie să renegocieze urgent aceste angajamente, dar va trebui să plătească penalizări de 1 miliard de euro!!!!, să prelungească sau să amâne pe o perioadă nedeterminată termenele de închidere a capacităților pe cărbune, până la finalizarea noilor unități sincrone pe gaz, și să asigure finalizarea rapidă a proiectelor Iernut, Mintia și Tarnița–Lăpuștești.
Am ajuns, din păcate, într-un moment HORROR, în care stabilitatea energetică a țării este pusă în așa pericol. Este o problemă de securitate națională, nu doar de economie.
În aceste condiții, singura măsură posibilă pentru a evita scenarii de risc este gestionarea extrem de atentă a resurselor interne:
- folosirea hidrocentralelor și centralelor pe gaz la 70–85% din capacitate, pentru a păstra rezerve de urcare rapidă în caz de fluctuații;
- menținerea unei baze sincrone minime de 5–6 GW active permanent;
- limitarea injectării fotovoltaice și eoliene la 60–65% în orele de vârf, pentru a evita scăderea bruscă a inerției sistemului.

marți, 26 august 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Se inchid minele ca sa cumparam scump energia de la vecini!

Cu citeva zile in urma Guvernul PSD PNL USR UDMR a adoptat OUG 42/2025, prin care se stabilește închiderea etapizată a minelor din Valea Jiului – Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan – să fie închise etapizat până în 2032. Pentru această închidere, statul român va cheltui aproape 800 milioane euro până în 2032, bani direcționați exclusiv pentru siguranța subterană, plăți compensatorii și ecologizare. Din această sumă, pentru anul 2025 sunt prevăzute cheltuieli de aproximativ 120 milioane euro!!!

Se invocă deseori poluarea acestor termocentrale ca justificare pentru închidere. Este adevărat că arderea huilei sau lignitului produce emisii de CO₂, gaze de ardere și microparticule. Însă soluția nu era închiderea, ci retehnologizarea. Există deja tehnologii performante de filtrare și captare a particulelor, de reducere a emisiilor de oxizi de sulf și azot, precum și soluții moderne de captare și transformare a dioxidului de carbon. Costurile de implementare sunt mari, dar energia produsă rămâne în sistem, locurile de muncă se păstrează, iar România își consolidează securitatea energetică.România avea și are infrastructură de cercetare și ingineri capabili să dezvolte astfel de soluții, dar în loc să investim în tehnologii de depoluare, am ales să finanțăm doar închidere și ecologizare. Rezultatul este că pierdem deopotrivă resurse, locuri de muncă și capacitate energetică, în loc să transformăm sectorul minier într-unul modern și mai curat.
Dar iata cum stau lucrurile, in profunzime:
Închidere înseamnă pierderea unei resurse strategice, cu rezerve estimate la zeci de milioane de tone, capabile să asigure zeci de ani de securitate energetică. Energia produsă de huilă, chiar dacă redusă ca volum, este energie sincronă, esențială pentru stabilitatea sistemului energetic național. Atunci când ponderea hidro, nuclear și termo scade sub 25–30% din producția totală, sistemul intră într-o zonă de risc. Un dezechilibru brusc – un nor peste un parc fotovoltaic sau oprirea unui parc eolian – poate duce la devieri de frecvență periculoase in sistemul energetic, exact cum s-a întâmplat recent în Spania. În câteva secunde, rețeaua poate ajunge la marginea unui blackout regional sau chiar național.
Evident că nu există un plan strategic pentru a înlocui aceste capacități pierdute. În loc să investim în retehnologizare și tranziție echilibrată, România alege varianta cea mai dureroasă: închiderea, fără alternative mature.
Polonia și Germania nu au procedat astfel – ba chiar și-au menținut sau redeschis exploatări pentru a garanta siguranța rețelei.
Iar cifrele oficiale confirmă dimensiunea problemei:
- Valea Jiului (OUG 42/2025 + OUG 13/2025): buget total aprobat până în 2032 – ~aprox. 800 milioane euro din care pentru acest an sunt prevăzute circa 120 milioane euro.
- Complexul Energetic Oltenia (lignit): prin Planul de decarbonizare, până în 2032 sunt prevăzute cheltuieli de închidere și ecologizare de peste 4 miliarde euro.
Per ansamblu România: dacă adunăm huilă + lignit + cariere, costurile totale pentru decarbonizare și ecologizare se ridică la 10–15 miliarde euro până în 2032–2040.
Toți acești bani sunt plătiți de statul român, fără să producă niciun MWh. În loc să finanțăm retehnologizarea, plătim miliarde doar pentru a închide și a ecologiza.
România avea și are infrastructură de cercetare și ingineri capabili să dezvolte astfel de soluții, dar în loc să investim în tehnologii de depoluare, am ales să finanțăm doar închidere și ecologizare. Rezultatul este că pierdem deopotrivă resurse, locuri de muncă și capacitate energetică, în loc să transformăm sectorul minier într-unul modern și mai curat.
România are nevoie de un plan strategic real.
Menținerea unui minim de capacități convenționale, instalarea de baterii și rețele grid-forming, investiții în hidro cu pompaj și reguli stricte pentru stabilitatea rețelei sunt măsuri urgente.
Fără aceste soluții, închiderea minelor nu înseamnă doar pierderea unui sector industrial, ci și vulnerabilizarea gravă a sistemului energetic național.
AUR va implementa acele măsuri optime pentru retehnologizare, nu pentru închidere. Vom susține soluții de depoluare și modernizare, care să salveze locurile de muncă, resursele strategice și securitatea energetică a României.
Eu garantez cele mai sofisticate soluții de depoluare si de control prin resuscitarea sistemului național de cercetare fundamentală si aplicativa in sectorul energetic si al dinamicii atmosferei terestre. Pentru aer curat si energie ieftina.

joi, 1 mai 2025

Deputy AUR.Professor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - What happened in Spain yesterday? On April 28, 2025, Spain witnessed a major energy event: a nationwide blackout.


My explanation regarding the energy system failure in Spain has been picked up abroad, down to the smallest technical detail, and translated into English.

Although I wasn’t credited, I’m truly glad that people are now properly informed and that the public has access to a complete and rigorous understanding of the situation.

Thank you sincerely—and greetings to the audience in the United States!

I’m happy to offer a few simple explanations for people in Spain and beyond.

Such issues can happen when energy from synchronized sources (thermal, hydro, or nuclear power plants) drops significantly.

At that point, the power system becomes unstable because it lacks sufficient "inertia" – the ability to resist sudden frequency changes.

And when synchronized power is greatly reduced, the total energy volume in the system is lower too. If large fluctuations occur from solar or wind sources – which can easily happen due to increasing atmospheric instability and dense cloud cover – the system can reach a critical state.

If these renewable sources are not part of the new grid-forming generation (which can support and stabilize the network), the risk of sudden shutdowns or blackouts increases.

👉This is also a warning for Romania, where many conventional power plants have already been dismantled.👈

What happened in Spain yesterday? On April 28, 2025, Spain witnessed a major energy event: a nationwide blackout.

What was the cause? A massive overload of the electrical grid due to a huge spike in solar production.
What happened?
At around 11:00 AM, Spain’s solar power production reached a record peak of over 20 GW – a huge amount, rapidly injected into the grid in a very short period of time.
Normally, the electrical grid maintains a fine balance between production and consumption, in order to keep the frequency constant at 50 Hz. But today, the solar peak seriously disrupted this balance.
How did the collapse occur?
1. Solar energy flood:
Solar panels delivered a huge excess of current, dramatically reducing the need for energy from conventional power plants (gas, hydro, nuclear).
2. Turbine acceleration:
-Conventional power plants (especially gas and hydro) are equipped with turbines that rotate synchronously with the grid at 50 Hz.
-When energy demand drops suddenly (because solar energy covers all consumption), these turbines cannot slow down instantly.
-On the contrary: being still mechanically driven by engines or the flow of water, they begin to accelerate spontaneously.
3. Frequency increase:
-This acceleration leads to an increase in the grid frequency above 50 Hz.
-From a small imbalance, the frequency began to climb towards 50.5 Hz, 51 Hz or even more.
4. Confirmation of the phenomenon:
Further analyses showed that immediately after the solar peak, the energy injected into the grid by gas and hydro turbines increased sharply. This behavior confirms the theory of turbine acceleration and frequency increase:
-the turbines, having accumulated mechanical energy and sensing a decrease in load, injected even more energy into the grid, which amplified the imbalance and accelerated the collapse.
5. Activation of protections:
The electrical grid has automatic systems that protect equipment. If the frequency goes outside the safe range (usually 49.5–50.5 Hz), automatic disconnections begin:
-power plants are shut down,
-sections of the grid are cut,
-entire areas are isolated to prevent catastrophic damage.
6. Generalized collapse:
Because the system was unable to compensate for the surplus energy quickly enough, protections were triggered in a cascade, leading to the collapse of the electricity supply in almost all of Spain, Portugal and the south of France.
Why was the system unable to control the frequency?
Although modern grids have:
-Smart inverters (which can regulate the current),
-Fast Frequency Response batteries,
-Automatic generation reduction systems (AGC),
-their capacity was not enough to handle:
-the huge size of the solar peak (20 GW is enormous),
-the speed with which the surplus energy entered the grid,
-the lack of real mechanical inertia (which renewables do not offer).
Simply put:
Electronics can regulate the frequency in small and slow variations. But in a brutal energy shock, like today, only the mechanical mass of the turbines can stabilize the grid, and this has been overcome.
Spain already has a high percentage of renewable energy, which, paradoxically, makes the grid more fragile if there are not enough:
-huge batteries,
-high-capacity hydro pumps,
-fast export lines to France or other countries.
These are problems that we have publicly anticipated, including for Romania, that very violent photo and wind fluctuations can strongly disrupt the grid of conventional sources that have a different rhythm, a different inertia!!!! It is a fragile balance that can be especially supported with huge batteries or high-capacity export lines! Let's learn from such huge problems!!!

marți, 29 aprilie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - ROMÂNIA: ÎNDRĂZNIM SĂ IGNORĂM RISCUL DE BLACKOUT?


Valentin Tănase

ROMÂNIA: ÎNDRĂZNIM SĂ IGNORĂM RISCUL DE BLACKOUT?

În timp ce România accelerează tranziția către energie regenerabilă, riscul de instabilitate a sistemului electric devine tot mai real. Lipsa măsurilor de echilibrare riscă să ducă la scenarii de blackout asemănătoare cu cel din Spania, de ieri!

1. Situația actuală a producției electrice (2025):
În zilele de primăvară–vară cu soare și vânt, PV + eolian pot acoperi 60–70% din cererea națională.
Energia sincronizată (hidro, nuclear, gaz) scade proporțional, uneori sub 40%.
2. Zona critică – de ce este periculos?
●Praguri critice de frecvență:
Normal: 49,8 – 50,2 Hz,
Avertizare: 49,5 – 49,8 Hz sau 50,2 – 50,5 Hz,
Risc sever de blackout: sub 49 Hz sau peste 51 Hz.
●Capacitate sincronizată minimă necesară pentru stabilitate:
Minim 20–25% din totalul producției trebuie să fie surse cu inerție reală (hidro, nuclear, termocentrale).
●Situația România 2025:
Zile de vârf solar și eolian → sursele sincronizate scad sub pragul de 25–30%.
Riscul sistemic apare ori de câte ori energia regenerabilă depășește 70% din total fără compensare (baterii, reglaj rapid, hidro în pompaj).
3. Ce se poate întâmpla? Exemplu numeric:
Dacă în vârf avem:
●4000 MW regenerabil,
●2000 MW convențional,
●un dezechilibru brusc de 500 MW (ex: nor rapid peste sudul țării) provoacă:
Calcul variație de frecvență: Delta f = delta P * f0 / 2 *H*(S sincron)
unde
Delta P = Pm- Pe (500 MW)
Pm - puterea exercitata mecanica asupra rotor turbina
Pe- puterea electrica absorbita de sarcina sistemului
H = constanta de inertie (~ 5 sec)
S sincron = puterea totala a surselor cu rotor (intertiale) = nuclear, hidro, termocentrale (2000 MW)
fo= frecventa de 50 Hz
Delta f = 500 *50 /( 2*5*2000) = 1.25 HZ ( teoretic, echivalent sistem)
În mai puțin de 1 secundă, frecvența ar putea sări de la 50 Hz la peste 51,25 Hz → declanșare automată de protecții, load shedding, risc de blackout regional sau național.
4. Când este riscul cel mai mare?
aprilie-septembrie, orele 11-15, weekenduri si de sarbatori,
zile senine si vint puternic, consum scazut.
5. Concluzie:
●România risca zona critică de risc in viitorul apropiat daca Puterea sincrona scade! (hidro, termo, nuclear)
●Cu regenerabile care domină producția și fără baterii grid-forming instalate la scară națională,
●Fără un reglaj inteligent al producției și sarcinii,
●Orice incident minor (nor, oprire de parc eolian, avarie de transport) poate declanșa căderi de frecvență majore.
Măsuri urgente necesare:
●Instalarea retele electronice cu funcție grid-forming, + baterii, + etc
●Păstrarea minimă a centralelor hidro și termocentrale active în regim de sprijin,
●Reglaje automate de frecvență rapide în rețea,
Adaptarea reglementărilor ANRE și Transelectrica pentru limitarea injectării nesusținute.
Fără echilibru și inerție de siguranță, ne putem apropia de un prag al instabilității sistemice.

luni, 28 aprilie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ce s-a întâmplat astăzi în Spania 28 aprilie 2025?

UPDATE SPANIA, 28 APRILIE 2025: DE LA PREA MULTĂ ENERGIE LA BLACKOUT ÎN CÂTEVA SECUNDE
Unul dintre cele mai elocvente exemple ale vulnerabilității sistemelor energetice moderne s-a petrecut pe 28 aprilie 2025 în Spania. Ce s-a întâmplat? Rețeaua iberică a trecut în doar câteva minute de la supraproducție regenerabilă la colaps regional.
FAZA 1 – SUPRAPRODUCȚIE SOLARĂ ȘI EOLIANĂ
La amiază (12:00–12:30), cerul era senin în sudul Spaniei (Andaluzia, Almería), iar producția fotovoltaică a atins peste 20 GW.
În același interval, energia eoliană a început să crească rapid, înregistrând un vârf cumulativ PV + eolian de peste 30 GW.
Sistemul avea doar 12 GW capacitate sincronizată activă (hidro, gaz, nuclear).
Calcul tehnic – spike de frecvență:
Delta f = delta P * f0 / 2 H*(S sincron)
unde
Delta P = Pm- Pe
Pm - puterea exercitata mecanica asupra rotor turbina
Pe- puterea electrica absorbita de sarcina sistemului
H = constanta de inertie (~ 5 sec)
S sincron = puterea totala a surselor cu rotor (intertiale) = nuclear, hidro, termocentrale
fo= frecventa de 50 Hz
In Spania am avut Ssincron ~ 12 GW. Foarte mic!!!
Un spike de doar 2400 MW (care se poate realiza usor meteorologic, formatiuni noroase, sau cer senin), adica puterea de sarcina Pe se diminueaza fata de Pm, (delta P= 2400 MW) duce la o crestere a frecventei de 1 HZ! Frecvența a urcat spre 51 Hz, depășind limita de siguranță a rețelei continentale.
FAZA 2 – DECOUPLING ȘI CĂDEREA FRECVENȚEI
Sistemul a reacționat automat: la frecvențe ridicate, protecțiile decuplează unele zone pentru a restabili echilibrul.
Astfel, rețeaua din sudul Spaniei a fost decuplată, dar asta a însemnat pierdere bruscă a unei capacități uriașe fotovoltaice.
Ce a urmat?
Colaps instantaneu al producției → frecvența s-a prăbușit spre 49 Hz.
Frecvența a scăzut într-un ritm accelerat, sub pragurile de avarie (49,5 → 49,0 Hz).
Protecțiile de subfrecvență s-au activat automat, provocând:
Decuplări de sarcină în Spania,
Perturbări în Portugalia și sud-vestul Franței.
CONCLUZIE: DE LA STABILITATE LA BLACKOUT ÎN MAI PUȚIN DE 3 MINUTE
> Prea multă energie fotovoltaică și eoliană fără suport sincronizat sau baterii inteligente a destabilizat complet sistemul:
Creștere inițială a frecvenței (51 Hz),
Decuplare de zonă → scădere brutală a generării,
Cădere de frecvență la 49 Hz → protecții → blackout parțial.
Ce învățăm din cazul Spaniei?
Tranziția spre regenerabil trebuie dublată de tehnologii de reglaj (baterii grid-forming, management de frecvență, control automat).
Sistemele fără suficientă inerție reală sau virtuală pot colapsa în secunde.
România se apropie periculos de această configurație: în zilele însorite și cu vânt, regenerabilele depășesc 60%, iar puterea sincronă activă scade sub pragul de siguranță.

 

Ce s-a întâmplat astăzi în Spania? Astăzi, 28 aprilie 2025, Spania a fost martora unui eveniment energetic major: o pană de curent (blackout) la scară națională.

Care a fost cauza? O supraîncărcare masivă a rețelei electrice din cauza unui vârf uriaș de producție solară.
Ce s-a întâmplat?
În jurul orei 11:00, producția de energie solară din Spania a atins un vârf record de peste 20 GW – o cantitate imensă, injectată rapid în rețea într-un interval foarte scurt de timp.
În mod normal, rețeaua electrică menține un echilibru fin între producție și consum, pentru a păstra frecvența constantă la 50 Hz. Însă astăzi, vârful solar a perturbat grav acest echilibru.
Cum s-a produs colapsul?
1. Inundație de energie solară:
Panourile solare au livrat un exces uriaș de curent, reducând dramatic nevoia de energie de la centralele convenționale (gaz, hidro, nuclear).
2. Accelerarea turbinelor:
-Centralele convenționale (în special gaz și hidro) sunt echipate cu turbine care se rotesc sincron cu rețeaua la 50 Hz.
-Când cererea de energie scade brusc (pentru că energia solară acoperă tot consumul), aceste turbine nu pot încetini instantaneu.
-Dimpotrivă: fiind în continuare antrenate mecanic de motoare sau de fluxul de apă, ele încep să accelereze spontan.
3. Creșterea frecvenței:
-Această accelerare duce la creșterea frecvenței rețelei peste 50 Hz.
-De la un mic dezechilibru, frecvența a început să urce spre 50,5 Hz, 51 Hz sau chiar mai mult.
4. Confirmarea fenomenului:
Analizele ulterioare au arătat că imediat după vârful solar, energia injectată în rețea de către turbinele pe gaz și hidro a crescut brusc. Acest comportament confirmă teoria accelerării turbinelor și creșterii frecvenței:
-turbinele, având energie mecanică acumulată și simțind o scădere a sarcinii, au injectat și mai multă energie în rețea, ceea ce a amplificat dezechilibrul și a accelerat colapsul.
5. Activarea protecțiilor:
Rețeaua electrică are sisteme automate care protejează echipamentele. Dacă frecvența iese din intervalul sigur (de obicei 49,5–50,5 Hz), încep deconectările automate:
-se închid centrale,
-se taie secțiuni de rețea,
-se izolează zone întregi pentru a preveni avarii catastrofale.
6. Colapsul generalizat:
Pentru că sistemul nu a reușit să compenseze surplusul de energie suficient de rapid, protecțiile au intrat în acțiune în cascadă, ducând la prăbușirea alimentării electrice pe aproape întreg teritoriul Spaniei, Portugaliei și sudului Franței.
De ce sistemul nu a putut controla frecvența?
Deși rețelele moderne dispun de:
-Invertoare inteligente (care pot regla curentul),
-Baterii de reacție rapidă (Fast Frequency Response),
-Sisteme automate de reducere a producției (AGC),
-capacitatea lor nu a fost suficientă pentru a gestiona:
-mărimea uriașă a vârfului solar (20 GW este enorm),
-viteza cu care surplusul de energie a intrat în rețea,
-lipsa de inerție mecanică reală (pe care regenerabilele nu o oferă).
Mai simplu spus:
Electronica poate regla frecvența pe variații mici și lente. Dar la un șoc brutal de energie, ca astăzi, doar masa mecanică a turbinelor poate stabiliza rețeaua, iar aceasta a fost depășită.
Spania are deja un procent mare de energie regenerabilă, ceea ce, paradoxal, face rețeaua mai fragilă dacă nu există suficiente:
-baterii uriașe,
-pompe hidro de mare capacitate,
-linii de export rapide spre Franța sau alte țări.
Sunt probleme pe care le-am anticipat public inclusiv pentru Romania, ca fluctuatiile foarte violente photo si eoliene pot perturba puternic reteaua surselor conventionale care au alt ritm, alta inertie!!!! E un echilibru fragil care poate fi in special sustinut cu baterii uriase sau linii de export de mare capacitate! Sa invatam din asa probleme uriase!!!