Avocat Elena Radu - Pentru ăia de a DNA și/sau parchetele militare (inclusiv SRI, SIE și serviciul secret al armatei): Când veți face și voi dosare pe bune și nu vă veți ocupa numai de găinării?

 

Pentru ăia de a DNA și/sau parchetele militare (inclusiv SRI, SIE și serviciul secret al armatei): Când veți face și voi dosare pe bune și nu vă veți ocupa numai de găinării? 

Vă dau eu un subiect de cercetat. 

Fapte: 

1) 12.08.2024 – proiect de OUG privind modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică (devenită OUG nr. 101/2024, aprobată prin Legea nr. 245/2024) inițiat de ministrul finanțelor Marcel Boloș. 

Prin acest OUG se modifică legislația privind datoria publică a României în sensul că România se poate împrumuta de la Guverne și/sau entități guvernamentale care reprezintă Guvernele altor țări pentru finanțarea unor contracte/ acorduri de achiziții/ proiecte de interes strategic național, inclusiv de apărare și securitate națională. 

Însă, ea conține și prevederea că ” în DOCUMENTELE JURIDICE aferente acestor finanțări care se încheie bilateral între cele două Guverne și în actele normative de aprobare a acestora prevăzute” sunt prevăzute și ” ALTE OPERAȚIUNI SOLICITATE de către Guvernele care acordă împrumuturi și/sau garanții”. (adică orice se cere). 

În Nota de fundamentare se prevede posibilitatea accesării de fonduri, în condiții avantajoase, prin mecanismul FMF (Foreign Military Financing – Finanțare Militară Externă) pentru finanțarea unor contracte de achiziții în scop militar încheiate cu departamente/agenții coordonate de către Departamentul Apărării din SUA – 14 miliarde USD. 

Proiecte de acte normative

Nota de Fundamentare - OUG nr. 101/21.08.2024

2) 28.08.2024 – proiect de lege pentru realizarea capabilității operaționale de apărare aeriană prevăzută în Concepția de realizare a capacității operaționale de apărare aeriană cu avioane multirol de generația a V-a, în cadrul programului de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35”, Faza I, și unele măsuri privind derularea contractelor Guvern la Guvern specifice Programului Foreign Military Sales (devenit Legea nr. 284/2024) inițiat de MApN. 

Conform expunerii de motive, proiectul de lege prevede achiziția a 32 avioane F-35, în cadrul programului de înzestrare,Avion multirol de generația a V-a, F-35", prin programul de asistență de securitate Foreign Military Sales, al Guvernului Statelor Unite ale Americii - Valoarea estimată la data obținerii aprobării prealabile a Parlamentului a fost de 6,5 miliarde USD, fără TVA.

Pe tema acestui proiect de lege a fost dezbatere publică la data de 16.09.2024. CEREȚI ÎNREGISTRAREA DEZBATERII PUBLICE DE LA Statul Major al Forțelor Aeriene!

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE PROIECTE DE ACTE NORMATIVE AFLATE ÎN PROCEDURĂ DE TRANSPARENŢA DECIZIONALĂ

În cadrul dezbaterii publice am solicitat introducerea unui nou alineat în proiect:

 ”(3) Contractele de tip LOA, acordurile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b), precum și în contractele de împrumut prevăzute la art. 1 alin. (2) nu vor conține clauze care să afecteze dreptul de proprietate al României asupra avioanelor F-35 achiziționate, care să prevadă utilizarea acestora cu o anumită destinație sau care să afecteze dreptul României de a folosi aceste avioane conform propriilor decizii interne în domeniul apărării și securității naționale.”

Mi s-a răspuns de MApN, la data de 08.10.2024 că : 

”Conform legislației incidente domeniul FMS, echipamentele achiziționate pot fi folosite de guvernul cumpărător în conformitate cu destinația solicitată de către acesta la momentul achiziției, în cazul de față pentru asigurarea apărării spațiului aerian național și al Alianței, iar IN SITUAȚIA IN CARE SE INTENȚIONEAZA SCHIMBAREA DESTINAȚIEI ECHIPAMENTELOR, având în vedere nivelul de clasificare a tehnologiilor utilizate în fabricația F-35, ESTE NEVOIE DE OBȚINEREA UNUI ACORD PREALABIL DIN PARTEA GUVERNULUI SUA, fără a afecta însă dreptul de proprietate al României asupra avioanelor F-35 achiziționate.

Referitor la contractul de împrumut prevăzut la art. 1 alin. (2), care AR PUTEA FI FOLOSIT pentru finanțarea programului de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35”, CLAUZELE ACESTUIA AU FOST NEGOCIATE DE CATRE MINISTERUL DE RESORT CU REPREZENTANȚII GUVERNULUI SUA și CONȚIN DOAR CLAUZE CU SPECIFIC FINANCIAR, FARA REFERIRE LA UN PROGRAM ANUME SAU ECHIPAMENTE SPECIFICE.”

Raportat la răspuns, am solicitat retragerea proiectului de lege, dreptul de proprietate al României  asupa avioanelor F-35 fiind afectat. 

3) 16.10.2024 - Biroul pentru Afaceri Publice al Departamentului de Justiție al SUA: ”Compania Raytheon va plăti peste 950 de milioane de dolari în legătură cu prețuri defectuoase, mită străină și scheme de control al exporturilor”: Raytheon Company to Pay Over $950M in Connection with Defective Pricing, Foreign Bribery, and Export Control Schemes , fiind ecunoscute recunoscute astfel scheme de fraudare guvernamentale, încălcări ale legii privind practicile de corupție în străinătate și încălcări ale legii privind controlul exporturilor de arme, de către producătorii de armament care  încheie contracte cu Guvernul SUA și departamentele sale. 

(https://www.justice.gov/archives/opa/media/1373636/dl) 

În aceste condiții, atribuirea de către Guvernul României către Guvernul Statelor Unite a contractelor de tip LOA, nu permite României si nici autorităților publice din România să supravegheze și să aibă cunoștință de eventuale fraude și săvârșirea de infracțiuni care pot apărea în legătură cu contractarea și derularea contractelor de tip LOA, cu consecințe dezastruoase față de bugetul de stat al României și siguranței apărării naționale a României. 

La 21.10.2024, am solicitat stoparea oricăror demersuri și stoparea oricăror inițiative legislative potrivit cărora România ar achiziționa armament, tehnică militară, echipamente de luptă, avioane, etc prin intermediul Guvernului SUA, departamentelor sale, mecanismelor și programelor de finanțare a acestora.

Însă, s-a mers mai departe, proiectul de lege fiind adoptat și depus în Parlament. 

PL-x nr. 636/2024

4) 16.04.2026 – știri : Oficiali americani au informat unii omologi europeni că unele livrări de arme contractate anterior prin programul FMS și nelivrate vor fi probabil întârziate, deoarece războiul din Iran continuă să consume stocuri de arme, au declarat cinci surse familiarizate cu situația.

Exclusive: US to delay weapons deliveries to some European countries due to Iran war, sources say

Așa că decât găinăriile de dosare pe care le faceți, pe mine m-ar interesa mai mult o investigație privind achiziția de avioane, echipamente militare etc : 

1. Cum s-a ajuns la propunerea de modificare a legislației în România ? Care au fost contactele ? 

2. Cine și ce a negociat în contracte ? Cine a negociat, ce a primit România în schimb sau când și dacă va primi efectiv și care este datoria publică generată ? Dacă deja a început să plătească pentru nimic în schimb. 

3. Dacă partea română a fost informată despre amânarea unilaterală a livrărilor  și în caz afirmativ care au fost negocierile privind clauzele financiare ? 

4. Dacă în investigatiile Departamentului de stat al SUA se pomeneste si de mita Rayton  - oficiali români pentru achizitia de Romania de avioane F-35 sau PATRIOT sau dacă există indicii, informari, sesizari pénale ale SRI ; SIE sau serviciului secret al armatei romane in acest sens. 

Astea cercetări, nu găinăriile voastre.

Avocat Elena Radu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Patrimoniul istoric nu înseamnă doar trecut. Înseamnă identitate, memorie și capacitatea unui popor de a-și înțelege rădăcinile. Cu atât mai valoroase sunt proiectele care aduc în atenția publicului contribuția civilizației dacice și legăturile istorice profunde dintre spațiul românesc și Roma.

Patrimoniul istoric nu înseamnă doar trecut. Înseamnă identitate, memorie și capacitatea unui popor de a-și înțelege rădăcinile. Cu atât mai valoroase sunt proiectele care aduc în atenția publicului contribuția civilizației dacice și legăturile istorice profunde dintre spațiul românesc și Roma.

Mă bucur să susțin și să promovez acest demers cultural de excepție, care reunește cercetarea științifică, educația, patrimoniul și tehnologiile moderne de valorificare a istoriei. Felicit organizatorii, cercetătorii și toți cei implicați pentru efortul de a aduce în prim-plan una dintre cele mai importante componente ale identității noastre culturale.

Redau mai jos prezentarea oficială a evenimentului:

„Visioni Daciche” la MoBU 2026: patrimoniul comun dintre Roma și România, prezent în standul oficial al Primăriei Romei.

În perioada 4–7 iunie 2026, Primăria Romei participă la MoBU – International Art Fair of Bucharest, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate artei contemporane din Europa Centrală și de Est. În cadrul standului oficial al Comune di Roma Capitale, publicul va putea descoperi expoziția „Visioni Daciche”, realizată de Asociația Spirit Românesc și finanțată de Roma Capitale – Zètema Progetto Cultura în cadrul Bando Giubileo 2025.

Expoziția propune o incursiune în universul reprezentărilor dacilor din sculptura romană, punând în valoare statuile monumentale de daci, friza Columnei lui Traian și patrimoniul excepțional păstrat în Forul lui Traian și la Mercati di Traiano. Prin fotografii artistice, cercetare istorică și tehnologii digitale, proiectul oferă o perspectivă contemporană asupra unuia dintre cele mai importante capitole ale patrimoniului comun româno-italian.

Un rol central în dezvoltarea proiectului îl are Prof. Dr. Leonard Velcescu, specialist internațional în iconografia dacilor în sculptura romană, care a coordonat activitățile de cercetare și formare desfășurate împreună cu elevii Liceului Artistic „Giulio Carlo Argan” din Roma. Alături de acesta, fotograful Daniele Coralli și inginerul Cristian Gheorghe au contribuit la documentarea și valorificarea patrimoniului prin metode moderne de fotografie și fotogrammetrie 3D.

Vizitatorii standului vor putea descoperi și povestea Lupoaicei Capitoline, simbol al latinității și al legăturii istorice dintre Roma și România. Prezența copiei oferite Bucureștiului în anul 1906 reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale relației speciale dintre cele două popoare și completează dialogul cultural propus de expoziția „Visioni Daciche”.

Un moment deosebit al participării la MoBU 2026 va avea loc pe 5 iunie, la ora 15:00, când în standul Primăriei Romei se va desfășura conferința „Iconografia Dacilor în Forul lui Traian: Identitate culturală comună româno-italiană – Trecut și Prezent”, susținută de Prof. Dr. Leonard Velcescu. Evenimentul va aborda simbolistica reprezentărilor dacilor, Columna lui Traian, relațiile dintre Roma și Dacia și cele mai recente cercetări internaționale dedicate acestui patrimoniu. Vor participa Dana Ioana Mihalache, președinta Asociației Spirit Românesc, și ing. Cristian Gheorghe, specialist în digitizarea patrimoniului cultural.

La inaugurarea standului va fi prezent Prof. Dr. Leonard Velcescu, iar în zilele de 6 și 7 iunie publicul și reprezentanții mass-media îi vor putea întâlni atât pe Leonard Velcescu, cât și pe Dana Ioana Mihalache, coordonatoarea programului „Visioni Daciche”.

Pentru Asociația Spirit Românesc, participarea la MoBU 2026 reprezintă o importantă recunoaștere instituțională și culturală. „Visioni Daciche” nu mai este doar un proiect expozițional, ci un program cultural și educațional permanent, care include cercetare istorică, expoziții, activități educaționale pentru tineri, digitalizare 3D, conferințe internaționale și producția documentarului „Mărturii identitare – Statuile de Daci din Forul lui Traian”.

Mulțumim Primăriei Romei pentru încrederea acordată și pentru alegerea expoziției „Visioni Daciche” ca parte a reprezentării sale oficiale la MoBU 2026. Această prezență confirmă valoarea internațională a proiectului și importanța promovării patrimoniului istoric ca instrument de dialog cultural și cooperare europeană

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Sfinţii Mucenici Luchilian și cei împreună cu el patru prunci Ipatie, Paul, Dionisie, Claudiu şi Paula fecioară (apr. 270-275)

Sfinţii Mucenici Luchilian și cei împreună cu el patru prunci Ipatie, Paul, Dionisie, Claudiu şi Paula fecioară (apr. 270-275)

Troparul Sfinţilor Mucenici, glasul al 4-lea

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru, că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Condacul Sfinţilor Mucenici, glasul al 2-lea

Ceata cea cu numărul de cinci a sfinţilor mucenici cea strălucită, care luminează Biserica lui Hristos, adunându-ne astăzi, să cinstim sfânta prăznuire a pomenirii lor, bucurându-ne; căci ca nişte tari pătimitori şi slugi ale lui Hristos stându-i înainte, neîncetat se roagă pentru noi toţi. 

Acest Sfânt Luchilian a trăit în zilele împăratului Aurelian, mai înainte preot idolesc fiind, bătrân de vârstă şi cărunt, locuind aproape de cetatea Nicomidiei. Deci întorcându-se spre credinţa lui Hristos şi fiind adus înaintea comitelui Silvan, pentru ca să se lepede de Hristos şi să-şi ţină legea cea dintâi, a fost zdrobit la fălci şi bătut cu toiege, şi spânzurat cu capul în jos. După aceea a fost băgat în temniţă, şi a aflat acolo băgaţi trei tineri pentru credinţa cea în Hristos. Apoi iarăşi a ieşit cu dânşii înaintea comitelui şi stând nemişcat în credinţa lui Hristos, a fost băgat într-un cuptor şi ars împreună cu tinerii aceia; dar pogorându-se ploaie de sus, a stins focul şi au ieşit sănătoşi; şi primind hotărârea cea de pierzare împreună cu tinerii a fost adus în Bizanţ din porunca comitelui. Deci tinerilor le-au tăiat capetele, iar pe sfântul l-au spânzurat pe o cruce şi aşa şi-a dat sufletul la Dumnezeu, fiind acolo de faţă şi Sfânta fecioară Paula, care pe cale avea grijă de rănile lui.

Şi dacă s-au săvârşit sfinţii, Sfânta Paula le-a luat moaştele lor, şi a purtat grijă de ele pentru că ea era credincioasă din moşii ei, şi avea şi slujba aceasta de a intra în temniţă, să slujească, să lecuiască şi să hrănească pe cei ce pătimeau pentru Hristos. Deci fiind şi ea prinsă a fost adusă către comit şi nevrând a jertfi idolilor, întâi au dezbrăcat-o şi au bătut-o cu bice, după aceea cu toiege. Şi topindu-se foarte la trup de nevoinţă şi de durerea rănilor, prin arătare de înger s-a făcut sănătoasă, şi luă îndrăzneală la mucenicie. Apoi iarăşi aducându-se înaintea comitelui, a fost din nou mult chinuită în felurite chipuri şi primind hotărârea cea de pierzare şi sosind la Bizanţ după porunca comitelui, şi mergând la locul unde se săvârşiseră Sfântul Luchilian cu tinerii, i s-a tăiat capul, şi aşa a luat cununa muceniciei şi se face praznicul lor în biserica preasfintei lor mucenicii, ce este aproape de Arhanghelul Mihail la Oxia.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cronica unei explozii.

Cronica unei explozii. Este momentul zero al trezirii, al capacității de reacție și de protejare a populației. Suntem vulnerabili. Suntem în pericol. Celor care păziți spațiul aerian al țării: puneți și investiți în instalații laser de prevenție și acțiune fermă și faceți scut, construiți pentru această țară. Investiți în ceva util. 

Este dovada că România nu mai reușește să țină pasul cu ritmul în care evoluează amenințările și tehnologiile moderne. Ani la rând am vorbit despre securitate aproape exclusiv în termenii achizițiilor de avioane, tancuri și echipamente militare clasice. Între timp, lumea s-a schimbat. Amenințările de astăzi sunt rapide, inteligente, ieftine și greu de detectat. Răspunsul nu poate veni doar din tehnologia militară convențională, ci din cercetare, inteligență, senzori, sisteme satelitare, tehnologii optice, laseri, LIDAR, inteligență artificială și platforme integrate de supraveghere și intervenție.

Din păcate, România a investit prea puțin în aceste direcții. Cercetarea este subfinanțată. Institutele și laboratoarele se luptă pentru supraviețuire. Industria națională de apărare pierde competențe și capacități. Universitățile produc tineri excepționali, dar prea puțini sunt integrați în programe strategice naționale. În loc să dezvoltăm aici tehnologii de vârf, am ajuns să depindem de soluțiile altora.

Incidentul de la Galați arată o vulnerabilitate organizatorică și de capacitate fără precedent. Este exact ceea ce nu trebuia să se mai întâmple. Nu putem continua să constatăm și să explicăm după fiecare eveniment că situația este sub control. Rolul unui sistem modern de securitate este să prevină, să detecteze și să neutralizeze amenințările înainte ca acestea să ajungă să pună în pericol populația.

Este momentul zero pentru o schimbare de direcție. Avem nevoie de organizare, disciplină și investiții majore în cercetarea românească. Trebuie să punem tinerii de pe băncile facultăților să lucreze pentru România, să dezvolte tehnologii satelitare, sisteme optice avansate, senzori, platforme de analiză și avertizare, tehnologii laser și LIDAR, soluții autonome de monitorizare și protecție.

Nu este suficient să cumpărăm echipamente. Nu este suficient să importăm tehnologii. Și cu atât mai puțin nu este suficient să cumpărăm ceea ce alții consideră deja depășit sau nepotrivit provocărilor viitorului. O națiune puternică își construiește propriile capacități, propria expertiză și propria autonomie tehnologică.

Ajunge cu improvizația. Ajunge cu amânările. Ajunge cu subfinanțarea cercetării. Siguranța cetățenilor nu poate fi tratată ca o anexă bugetară.

Populația este în pericol atunci când statul nu anticipează, nu investește și nu se adaptează. Galați trebuie să fie ultimul semnal de alarmă ignorat. România are nevoie de tehnologie românească, de cercetare românească și de o viziune strategică pe măsura vremurilor pe care le trăim. Nu peste zece ani. Acum.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

A se vedea si 👉- Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?

A se vedea si 👉 - Devine tot mai cunoscut, inclusiv în comunitatea științifică internațională, faptul că orbita joasă a Pământului (LEO) a ajuns într-un punct critic.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Consumatorul român se confruntă cu facturi tot mai greu de suportat.

În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026, prețul energiei electrice pentru mulți consumatori va crește cu aproximativ 10%, conform notificărilor transmise de furnizori. Pentru un consum de 150 kWh/lună, costul energiei ajunge la aproximativ 263 lei/lună, față de aproximativ 239 lei/lună anterior. Diferența este de aproximativ 24 lei pe lună, respectiv aproape 290 lei pe an.

Am considerat util să comparăm această valoare cu situația din alte state europene pentru același consum. În Franța și Polonia, costurile sunt adesea mai reduse. În Austria și Elveția sunt comparabile, iar în Germania și Marea Britanie sunt de regulă ușor mai ridicate, dar nu cu mult. Însă comparația relevantă nu este doar cea a prețului pe kWh, ci și cea dintre factura lunară și venitul populației.

România dispune de hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale, capacități eoliene și fotovoltaice. Dispune de resurse, de specialiști și de o tradiție industrială importantă în domeniul energetic. Cu toate acestea, consumatorul român se confruntă cu facturi tot mai greu de suportat.

Privind retrospectiv ultimele două decenii, merită să ne punem câteva întrebări. Câte capacități de producție am închis? Câte exploatări miniere am pierdut? Câte locuri de muncă au dispărut? Câte ramuri industriale au fost abandonate? Cât din valoarea adăugată a rămas în România și cât a fost transferată în afara țării? Și ce am câștigat? Că poluarea s-a înzecit! Vorbesc de poluarea aia care nu e măsurată dar e înghițită de atâta populație! Pe principiul ce nu se măsoară nu există! Dar, apropo, pe ce calcule se fac certificatele verzi? Măsoară cineva în România CO2? Cine!? Ah, estimări, din pix. 

Astăzi, o parte importantă din factura fiecărui consumator nu reprezintă doar costul energiei produse efectiv, ci și costuri asociate distribuției, transportului, certificatelor verzi, contribuțiilor și altor mecanisme construite de-a lungul timpului.

Poate că a venit momentul să evaluăm cu luciditate rezultatele acestor strategii. Să analizăm cine sunt câștigătorii și cine sunt perdanții. Să vedem dacă obiectivele asumate au adus mai multă competitivitate, mai multă independență energetică și facturi mai accesibile pentru populație.

Pentru că, privind situația de astăzi, românii au rămas cu costurile, în timp ce beneficiile au fost distribuite în altă parte.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - în cadrul conferinței de presă, am adus în atenția publică mai multe teme majore care afectează direct agricultura românească, economia, infrastructura strategică, cercetarea și siguranța patrimoniului național.

 

Astăzi, în cadrul conferinței de presă, am adus în atenția publică mai multe teme majore care afectează direct agricultura românească, economia, infrastructura strategică, cercetarea și siguranța patrimoniului național.

Primul subiect a vizat sprijinul pentru apicultori și legea votată în Parlament privind acordarea unui ajutor de 15 euro/familie de albine, inițiativă legislativă AUR. În spatele acestei măsuri se află însă o realitate mult mai dură. Apicultorii români sunt sufocați de importurile masive de miere extrem de ieftină venită din Ucraina și China, unde prețurile ajung adesea la jumătate sau chiar la o treime față de costurile reale ale producătorilor români pe kilogram de miere. În aceste condiții, producătorul local nu mai poate concura corect pe piață, iar munca apicultorilor români este pusă într-un real pericol economic.

Dar problema este mult mai profundă decât simpla concurență economică. Familiile de albine suferă masiv din cauza poluanților din atmosferă. Nu discutăm doar despre pesticide, ci și despre numeroși alți compuși toxici proveniți din industrie, trafic rutier, arderi necontrolate sau transport continental al poluanților din alte state europene. România nu are încă o infrastructură reală de prevenire a valurilor de poluare atmosferică, de identificare rapidă a poluanților și a moleculelor toxice pentru albine. Aceste substanțe perturbă orientarea insectelor, afectează sistemele biologice extrem de sensibile și duc la situații dramatice în care albinele nu mai reușesc să ajungă la stupi, murind adesea de epuizare după ce sunt dezorientate de mirosurile și toxinele din aer. Dispariția albinelor nu este doar o problemă pentru apicultori. Este o problemă de siguranță alimentară, biodiversitate și securitate agricolă pentru România.

Al doilea subiect a fost noua lege a salarizării, un nou exemplu de improvizație administrativă făcută în grabă pentru bifarea unui jalon european. Din nou vedem o abordare pompieristică, fără dialog real, fără studii de impact solide și fără consultare autentică a categoriilor profesionale afectate. Nemulțumirile cresc la nivel național, iar sindicatele deja protestează sau anunță forme de mobilizare în sănătate, educație, cultură, administrație publică și alte domenii. Profesorii semnalează dezechilibre majore și lipsa predictibilității salariale. Personalul medical avertizează asupra discriminărilor și pierderii unor drepturi. Angajații din administrație reclamă haosul generat de noile grile și lipsa unei viziuni coerente. Lista categoriilor sociale afectate este lungă, iar reacțiile din întreaga țară arată clar că România nu poate continua cu reforme făcute pe genunchi, doar pentru a trimite rapid documente la Bruxelles și a bifa formal anumite condiționalități.

Am abordat apoi situația autostrăzilor A7 și A8, două proiecte vitale pentru Moldova și pentru dezvoltarea strategică a întregii regiuni. În ultimele luni am atras în mod repetat atenția asupra riscului real de pierdere a unor granturi importante din PNRR, în special pe anumite loturi și segmente unde întârzierile administrative și tehnice sunt deja evidente. Mai grav, apar primele semnale privind posibilitatea mutării unor fonduri dedicate Moldovei către alte proiecte sau către autostrăzi din vestul țării. Este inacceptabil ca regiunea Moldovei să piardă din nou șansa dezvoltării din cauza incapacității administrative și a lipsei de reacție a Guvernului.

Am subliniat că A7 și A8 nu sunt simple proiecte de infrastructură. Ele reprezintă coloana vertebrală economică a Moldovei, o componentă strategică pentru mobilitate, securitate și dezvoltare industrială. În același timp, apar și primele semne privind posibilitatea finanțării unor componente din A8 prin programul SAFE, inclusiv în zona Iașiului. Este un semnal extrem de important care arată că există interes european pentru aceste proiecte, dar România trebuie să fie capabilă să livreze documentații, contracte și execuție la timp. Moldova nu mai poate fi tratată ca o regiune de mâna a doua.

Un punct central al conferinței l-a reprezentat situația de la Salina Praid, la un an de la dezastru. Poziția mea a fost clară încă de la început: prevenția și cercetarea trebuiau ascultate. Cercetători, măsurători de precizie, monitorizări satelitare și investigații geotehnice arătau cu mult timp înainte de anul 2025 că existau probleme serioase în zonă.

Conform unei analize InSAR realizate pentru perioada 2021–2025, se observă o modificare a profilului de adâncime a solului din zona salinei cu aproximativ 150 mm, cu o scădere vizibilă, monotonă, de la an la an, de aproximativ 30 mm/an. Practic, terenul transmitea de ani de zile semnale clare privind existența unor procese lente, progresive, de deformare și instabilitate. Solul se deplasase deja de mai mulți ani cu câțiva centimetri, iar evoluția fenomenului era evidentă pentru cei care analizau datele științifice. Din păcate, avertismentele nu au fost tratate cu seriozitatea necesară. Referințe pentru analiza InSAR: www.terrasigna.com⁠, TERRASIGNA Space Research and Technology

Am prezentat și poziția exprimată recent în cadrul conferinței organizate de AUR la Parlament, unde au participat cercetători, specialiști în geologie, teledetecție, măsurători satelitare și monitorizare geofizică. Mesajul a fost unul foarte clar: România trebuie să înțeleagă că ignorarea cercetării costă enorm. Costă economic, social și strategic. În acest context, AUR solicită constituirea unei comisii parlamentare dedicate cazului Salina Praid, pentru a analiza responsabilitățile, avertismentele ignorate, modul în care au fost gestionate instituțional riscurile și ce măsuri trebuie luate pentru ca asemenea dezastre să nu se mai repete.

Am adus în discuție și situația îngrijorătoare din zona Palatul Culturii și a Statuia lui Ștefan cel Mare. Se observă o înclinare a statuii spre latura sudică, către Palat. Temerea noastră este că nu discutăm doar despre o simplă problemă locală a soclului, ci despre posibilitatea existenței unor probleme mai extinse legate de terenul de fundare și de comportamentul solului din întreaga zonă. Tocmai de aceea solicităm extinderea urgentă a investigațiilor geotehnice și structurale. Problema de fond nu este neapărat soclul, acesta putând fi corectat relativ rapid, ci cauza care a dus la această înclinare. Dacă există procese lente de tasare, infiltrații sau alte fenomene subterane, ele trebuie identificate rapid și tratate profesionist.

Ca și în cazul Salina Praid, lecția este aceeași: prevenția costă incomparabil mai puțin decât ignorarea semnalelor de avertizare. România trebuie să înceapă să își asculte cercetătorii, specialiștii și datele științifice înainte ca problemele să devină ireversibile. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poziționare publică privind potențialele riscuri asociate reactoarelor nucleare de tip SMR (Small Modular Reactors) și problema deșeurilor radioactive rezultate.

 

Astăzi, în Parlamentul României, am avut o poziționare publică privind potențialele riscuri asociate reactoarelor nucleare de tip SMR (Small Modular Reactors) și problema deșeurilor radioactive rezultate.

Trebuie spus foarte clar: multe dintre datele prezentate astăzi reprezintă estimări și modele teoretice, întrucât niciun reactor SMR terestru comercial nu este încă funcțional la scară largă în Europa sau SUA. Tocmai de aceea, prudența și cercetarea serioasă trebuie să primeze.

În forma actuală a tehnologiei, există studii care arată că aceste reactoare pot produce cantități mult mai mari de deșeuri radioactive raportat la aceeași energie electrică produsă, comparativ cu reactoarele nucleare convenționale mari, precum cele de la Cernavodă. În anumite scenarii teoretice, volumele unor categorii de reziduuri radioactive pot ajunge chiar până la de 35 ori mai mari.

Mai mult, unele dintre aceste deșeuri pot necesita perioade extrem de lungi de depozitare și control — zeci de ani sau chiar peste 100 de ani — până la reducerea nivelului de radioactivitate. Există estimări conform cărora anumite materiale radioactive rezultate în urma funcționării SMR-urilor ar putea avea timpi de înjumătățire semnificativ mai mari decât cei întâlniți în reactoarele convenționale actuale.

Problema tehnică este una complexă. Reactoarele mici pierd mai mulți neutroni spre exteriorul miezului și necesită structuri suplimentare de reflecție și protecție: pereți speciali, reflectori neutronici, componente din aliaje rezistente și structuri interne care, în timp, devin ele însele surse importante de deșeuri radioactive. Rezultatul: volume suplimentare foarte mari de materiale contaminate. Unde vor fi depozitate? Cine va suporta costurile de conservare și monitorizare pe termen foarte lung?

De asemenea, anumite substanțe utilizate în sistemele de răcire și diferite procese chimice asociate pot fi extrem de agresive chimic, corozive și dificil de gestionat. Unele componente trebuie înlocuite mai rapid, ceea ce poate genera și mai multe deșeuri radioactive secundare și costuri uriașe de tratare și depozitare.

În concluzie, dacă astfel de reactoare vor fi dezvoltate fără o analiză foarte riguroasă, riscăm ca anumite zone din țară să devină regiuni de depozitare permanentă a unor cantități foarte mari de deșeuri radioactive. Iar costurile reale, pe termen lung, încă nu sunt cunoscute suficient de bine.

Aceste tehnologii au fost gândite în special pentru zone izolate sau aplicații speciale: submarine, portavioane, regiuni extreme unde nu există alte soluții energetice convenționale de mare capacitate.

Consider că înainte de implementări grăbite, România trebuie să obțină finanțări masive pentru cercetare nucleară serioasă, din SUA, UE și alte programe internaționale. Să dezvoltăm infrastructură de cercetare, laboratoare, echipamente moderne, să formăm o nouă generație de cercetători români în domeniul nuclear și să păstrăm acești tineri în țară. Abia apoi, peste 10–15 ani, după validări clare și rezultate concrete, putem discuta lucid despre eventuale implementări.

Până atunci, consider că România trebuie să continue dezvoltarea reactoarelor convenționale de la Cernavodă, pe tehnologia CANDU — una dintre cele mai sigure și verificate tehnologii nucleare existente astăzi. Finalizarea noilor unități ar putea aduce încă aproximativ 1,5 GW în sistemul energetic național, suficient pentru reducerea importurilor și consolidarea securității energetice a României. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui