Lecționar - Apostolul şi Evanghelia la Morţi

Apostolul şi Evanghelia la Morţi

Luni: Ps 31, 12; Ps 31, 1; Rm 14, 5-9; In 5, 17-24.

Marţi: Ps 24, 14; Ps 64, 4; 1 Co 15, 39-45; In 5, 24-30,

Miercuri: Ps 31, 12; Ps 31, 1; 2 Co 5, 1-10; In 6, 35-39.

Joi: Ps 63, 10; Ps 63, 1; 1 Co 15, 20-28; In 6, 40-44.

Vineri: Ps 31, 12; Ps 31, 1; 1 Co 15, 47-57; In 6, 48-54.

Sâmbătă: Ps 24, 14; Ps 64, 4; 1 Tes 4, 13-17; In 5, 24-30.

Lecționar - Apostolul şi Evanghelia la Morţi - Miercuri: Ps 31, 12; Ps 31, 1; 2 Co 5, 1-10; In 6, 35-39.

Lecționar - Apostolul şi Evanghelia la Morţi - Miercuri: Ps 31, 12; Ps 31, 1;

PSALMUL 31 Un psalm al lui David; privitor la pricepere.

2.Fericit e omul caruia Domnul nu-i va socoti pacatul

si'n gura caruia nu este viclesug.

Iz 36:29, 2Co 5:19, Rm 4:7-8, Ap 14:5

1.Fericiti cei carora li s'au trecut cu vederea faradelegile

si ale caror pacate li s'au acoperit.

Ps 84:2, Iz 36:29, Rm 4:7-8

Lecționar - Apostolul şi Evanghelia la Morţi - Miercuri: 2 Co 5, 1-10; 

Noul Testament

Epistola A Doua către Corinteni

Cap. 5 A trăi prin credinţă (continuare). Slujirea împăcării.

1 Fiindcă noi ştim că dacă acest cort – locuinţa noastră pământească a – se va desface, avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, veşnică în ceruri.

Iov 4:19 2Co 4:7 2Ptr 1:14 Evr 9:11

2 Că'ntru aceasta şi suspinăm, întru dorul de a ne îmbrăca pe deasupra cu locuinţa noastră cea din cer,

Rm 8:23

3 astfel încât, după ce vom fi fost îmbrăcaţi cu ea, să nu fim găsiţi goi b.

Is 61:10 Rm 8:23 Ap 16:15

4 Că noi, cei ce suntem în cortul acesta, suspinăm îngreuiaţi, de vreme ce dorim nu să ne scoatem haina, ci pe deasupra să ne îmbrăcăm cu cealaltă, pentru ca ceea ce este muritor să fie înghiţit de viaţă c.

Sol 9:15 Rm 8:23 1Co 15:53-54

5 Iar Cel ce ne-a făcut spre aceasta este Dumnezeu, Carele ne-a dat nouă arvuna Duhului.

Rm 8:16 Rm 8:23 2Co 1:22 Ef 1:13-14

6 Aşadar, întotdeauna plini de încredere şi ştiind noi că petrecând în trup suntem departe de Domnul,

Ps 38:13 Evr 11:13-16

7 căci umblăm prin credinţă, nu prin vedere...,

Ps 38:13 In 20:29 Rm 8:24-25 1Co 13:12 1Ptr 1:8

8 avem încredere, şi mai degrabă vrem să plecăm din trup şi să petrecem lângă Domnul.

Ps 38:13 Flp 1:23

9 De aceea ne şi străduim ca, fie că petrecem în trup, fie că plecăm din el, să-I fim bineplăcuţi Lui.

Col 1:10 1Tes 4:1

10 Pentru că noi toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să primească după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău.

Iov 34:11 Ecc 12:14 Mt 16:27 FA 17:31 Rm 2:6 Rm 2:16 Rm 14:10 Ef 6:8

Lecționar - Apostolul şi Evanghelia la Morţi - Miercuri: In 6, 35-39.

Noul Testament

Evanghelia după Ioan

Cap. 6 Săturarea celor cinci mii. Iisus umblă pe mare. Iisus, Pâinea vieţii: credinţa; Pâinea vieţii: Euharistia. Cuvintele vieţii veşnice.

35 Şi Iisus le-a zis: „Eu sunt Pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce crede în Mine niciodată nu va înseta.

Sir 24:21 In 4:14 In 6:48 In 6:51 In 6:58

36 Dar Eu v'am spus că M'aţi şi văzut, şi nu credeţi.

In 6:64 In 20:29

37 Tot ce-Mi dă mie Tatăl, va veni la Mine; şi pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară;

Mt 11:28 Mt 17:2 Mt 17:7 Mt 17:24

38 pentru că M'am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M'a trimis.

Mt 26:39 Mc 14:36 Lc 22:42 In 3:13 In 4:34 In 5:30 In 8:28-29

39 Iar voia Celui ce M'a trimis, aceasta este: să nu-l pierd pe nici unul din cei pe care Mi-a dat, ci să-l înviez în ziua de apoi.

In 6:44 In 6:54 In 11:24

Biblia Ortodoxă

Apostolul şi Evanghelia Lecționar Săptămâna a XXV-a după Rusalii

Apostolul şi Evanghelia Lecționar Săptămâna a XIV-a după Rusalii

Luni: 2 Tes 1, 1-10; Lc 12, 13-15, 22-31.

Marţi: 2 Tes 1, 10-12; 2, 1-2; Lc 12, 42-48.

Miercuri: 2 Tes 2, 1-12; Lc 12, 49-59.

Joi: 2 Tes 2, 13-17; 3, 1-5; Lc 13, 1-9.

Vineri: 2 Tes 3, 16-18; Lc 13, 31-35.

Sâmbătă: Ga 1, 3-10; Lc 9, 37-43.

Duminică: la Utrenie – Mc 16, 9-20, iar la Liturghie – Ef 4, 1-7; Lc 10, 25-37.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Conferința Dreptul Afacerilor pentru anul 2024 (II)

 Conferința Dreptul Afacerilor pentru anul 2024 (II)

În centrul dezbaterilor Conferinței Dreptul Afacerilor pentru 2024 din 16-17 mai 2024 de la Facultatea de Drept din București, Aula Magna, vor fi întreprinderea în dificultate și consumatorul supra-îndatorat, adică cei doi actori ai dramei traiului în modul supraviețuire. 

Temele secțiunilor și atelierelor practice se vor concentra pe 4 dintre domeniile cele mai vizate și afectate de acest trend, respectiv: insolvența, protecția consumatorilor, fiscalitatea și obligațiile generate de „viața” juridică online. 

1. Dificultățile întreprinderii, care pot degenera în insolvență sau chiar faliment, pot fi preîntâmpinate și combătute, atât prin mijloace judiciare, cât și prin mijloace extrajudiciare. 

Dezbaterile Conferinței se vor axa pe prevenția insolvenței. 

Instrumente legale sau contractuale teoretic utilizabile în acest scop (dar mai puțin aplicate în practică) sunt: 

(i) responsabilitatea managerilor, privită din perspectiva obligației de fidelitate, ca bonus pater familias (criteriu în funcție de care se aplică și mecanismul exonerării de răspundere prin business judgement rule), precum și separația de patrimonii, controlul și supravegherea prin administratori independenți non-executivi, răspunderea pentru pagube și pentru insolvență și asigurarea de răspundere;

(ii) mecanismele societare, bancare sau fiscale de prevenție a dificultăților întreprinderii, cum ar fi alerta prin cenzori sau auditori, avertizarea timpurie, expunerile bancare maximale pe un debitor sau grup de debitori și garanțiile. 

De asemenea, se vor analiza perspectivele de salvare a întreprinderii prin reversibilitatea falimentului sau prin ajutorul de stat. 

2. Protecția consumatorilor este, de asemenea, un mecanism de prevenție a dificultăților întreprinderii comerciantului care practică volume mari de vânzări prin contracte tipizate. 

Respectul regulilor edictate cu scopul protecției drepturilor și intereselor consumatorilor este un adevărat tratament preventiv, de imunizare, pentru comerciant, întrucât un consumator rezilient și informat este un debitor care își achită datoriile la timp. 

Obligația de informare și, mai ales, obligația de avertizare asupra riscurilor, este o măsură auto-protectivă pentru comerciant. 

Un debitor (dez)neinformat este un un risc de neplată care, multiplicat cu numărul consumatorilor de același tip, ar putea determina reacții în lanț care să ducă la pierderea lichidității comerciantului și, deci, la insolvență. 

În plus, consecințele încălcării acestei obligații pot duce la pierderea încrederii și, deci, la abandon, urmat de revoltă și chiar de luptă judiciară (exit, voice, loyalty). Odată intrat pe această pantă, comerciantul va fi supus unui tir de acuzații, revolte și dispute judiciare care îl vor afecta și sancționa moral (name, shame & blame). 

Există, totuși, o serie de instrumente legale și judiciare de asanare sau de corectare a acestor consecințe – cunoașterea acestora este crucială pentru comercianți și consultanții lor. 

Proiectul noii Directive a creditelor de consum (adoptată în primă lectură în toamna lui 2023, urmând a fi edictată în 2024) introduce în legislație avertismentul „banii costă bani”, dar și ideea fundamentală că dobânzile pot fi plafonate. Noua Directivă confirmă normativ că supra-îndatorarea consumatorilor este riscantă în primul rând pentru bănci, motiv pentru care creditarea iresponsabilă sau prădătoare trebuie combătută.    

Desigur, protecția consumatorilor este o bună modalitate de a preveni prejudicierea sau supra-îndatorarea consumatorilor, o modalitate de reducere sau ștergere a poverii datoriilor lor excesive sau reziduale, precum și o modalitate de asanare a bilanțurilor contabile ale creditorilor. 

3. Sub imperativul combaterii evaziunii fiscale și a spălării banilor (teme, de altfel, legitime și de interes public), legiuitorul și executivul fiscal au adoptat un stil foarte invaziv și ofensiv de fiscalitate. 

În acest nou stil de politică fiscală se înscriu digitalizarea sistemului de facturare și punerea acestuia la dispoziția și sub controlul și supravegherea permanentă și ubicuă a fiscului și a serviciilor secrete, limitarea sau, treptat, anihilarea plăților în numerar fizic, ridicarea la rang de suspect a oricărei persoane fizice care nu poate dovedi caracterul licit al dobândirii unor averi sau venituri și abandonarea în favoarea fiscului a principiului caracterului colectiv și concursual al procedurilor de insolvență, prin permisiunea acordată fiscului de a continua sau demara o executarea silită individuală contra unui debitor insolvent (în timp ce restul creditorilor sunt nevoiți să aștepte la masa credală, în speranț acoperirii creanțelor contra debitorului). 

Recent, Statul român a impus un nou sistem de facturare, digitalizat, intitulat e-factura, care redefinește termenul uzual de „factură” prin raportare la un sistem online impus de fisc și controlat de serviciile secrete. 

Evident, sunt în discuție compatibilitatea noului sistem de facturi digitalizate în favoarea fiscului cu Directiva TVA din 2006, dar și cu principiul constituțional al libertății comerțului, cu secretul comercial și cu libertatea circulației mărfurilor. Unele afaceri, precum operațiunile de factoring și de colectare a creanțelor comerciale, vor fi profund afectate și chiar supuse extincției. 

4. Ultima secțiune a Conferinței este centrată în jurul ideii că persoana care a primit acces la o platformă online sau rețea de socializare este „dotată” în mod automat cu o serie de obligații, inclusiv patrimoniale, pe care în mod natural și normal nu le-ar accepta, dar cu care trebuie să supraviețuiască. 

Utilizatorii sunt afectați în drepturile și libertățile lor, subordonate „valorilor și standardelor comunității” într-un mod care, într-o societate umană organizată ca un stat clasic, democratic, ar fi total inacceptabil. 

Mediul online crează automat raporturi juridice în baza unor instrumente a-juridice și care depășesc sfera contractualului sau chiar a delictualului, situându-se într-un teritoriu necunoscut și periculos, al ne-contractului. Proprietatea în online este „capătată” prin uzucapiune sau ocupațiune. Pur și simplu, „produsele predictive” sunt „asamblate” din fracțiuni ale personalității noastre, colectate de giganții internetului sub forma surplusului comportamental. Noi suntem „produsele predictive”, obiectul estimărilor comportamentului contractual, de achiziție. 

Programul complet al Conferinței și lectorii vor fi făcute cunoscute pe măsură ce se deinitivează. În primul comentariu este pus programul provizoriu.

Secțiuni:

1. Prevenția insolvenței și salvgardarea întreprinderii în dificultate

(i) Alerta și avertizarea timpurie

(ii) Responsabilitate managerială și participarea acționarilor la acoperirea pierderilor societății

(iii) Efectul de panopticum judiciar. Obligația de transparență și secretul comercial al debitorului

(iv) Protecția tribunalului și privilegiul fiscului în procedurile de insolvență

(v) Falimentul (i)reversibil și ajutorul de stat

2. Protecția consumatorilor ca instrument de imunizare a mediului de afaceri la șocuri și riscuri sistemice

(i) Rebuturile contractuale și consimțământul fabricat

(ii) Sancțiunile pentru încălcarea legislației protecției consumatorilor - efectul de disuasiune și de persuasiune

(iii) Acțiunile colective în despăgubire

(iv) Prezumțiile de răspundere și clauzele de nerăspundere pentru produsele cu defecte

(v) Noua directivă a creditelor de consum

3. Fiscalitatea ofensivă și digitalizarea ca panaceu

(i) Plăți obligatorii fără numerar fizic și digitalizare – impactul asupra proprietății și asupra libertății economice

(ii) Digitalizarea comerțului și a fiscalității

(iii) Monede digitale, monede locale

(iv) Fiscalitatea intruzivă, austeritatea fiscală și prezumția caracterului (i)licit al dobândirii averii

(v) Cum să (fii împiedicat să) execuți silit statul sau fiscul

4. Drepturi, libertăți și obligații online

(i) Proprietatea intelectuală asupra conținutului online și „produsele predictive”

(ii) Valorile și standardele comunității versus libertatea de conștiință și libertatea comerțului

(iii) Obligațiile implicite în mediul on line. Ne - contractele

(iv) Protecția datelor cu caracter personal și sistemul digital de plăți

Ateliere practice

1. Planuri de restructurare: creditorii „neafectați” de plan și restructurările impuse în contra votului negativ al creditorilor

2. Instrumente (extra)judiciare de prevenție a supra-îndatorării persoanelor fizice; creditarea iresponsabilă/prădătoare versus darea în plată cu efect de reducere sau de ștergere a poverii datoriilor

3. E – factură și e – transport

4. Contractele „inteligente” și contractele în format digital/pe suport informatic/cu semnătură electronică; chestiuni practice relative la executarea silită a contractelor de acest tip care au caracter executoriu în ele însele

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Conferința Dreptul Afacerilor pentru anul 2024 (I)

 

Conferința Dreptul Afacerilor pentru anul 2024

(I)

Perioada pe care o traversăm este deosebit de riscantă pentru echilibrul judiciar și pacea socială.

Crizele succesive și chiar suprapuse au determinat apariția unei stări de tensiune și conflict social, tipică turbulențelor periculoase.

Sub impactul acestor crize, vehiculul social este pus pe „modul supraviețuire”, motiv pentru care încrederea în oameni, instituții și viitor este la cote de avarii.

În vremuri de crize multiple, succesive sau suprapuse, oamenii și instituțiile reacționează sub imperiul instinctului primar al fricii induse de crize și imprevizibilitate. Comportamentul social, inclusiv cel economic și juridic, se împarte, practic automat, în două tipuri de (inter)acțiune: supunere sau luptă.

Majoritatea cetățenilor și a entităților juridice comerciale aleg supunerea, izolarea (sau măcar „distanțarea socială”) și limitarea interacțiunii sociale și economice, de unde un recul al consumului și al circulației juridice a valorilor, care are aptitudinea de a antrena un șocant regres civilizațional și democratic. Cu toate aceste, o minoritate, mai mult sau mai puțin vocală, alege să lupte, cu riscul excluziunii sociale și al aruncării dizidenților extra muros, adică peste zidurile cetății.

Din acest gen de comportament atavic al majorității, deseori determinat prin crize regizate, a rezultat o serie nefastă de reacții legislative, administrative și judiciare greșite, nocive și chiar cvasi – totalitare.

În modul supraviețuire (survival mode), lumea se împarte în victime, dușmani și salvatori, oamenii sunt obligați să aleagă tabăra, iar drepturile și libertățile individuale devin secundare și suferă limitări sau „înghețări”, în favoarea drepturilor colective.

Din punct de vedere economic și social, plăcinta globală, deja limitată ca întindere pe motiv de recul al consumului, se împarte inegalitar. Un raport recent al Oxfam arată că primii bogați ai lumii, care reprezintă 1% din populație, dețin 50% din activele și resursele lumii. Polarizarea economică, generatoare a unei neo-medievale polarizări sociale, se menține și în cazul celor 99% din populație, întrucât există peste 5 miliarde de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei, deci nu au deloc avere (cinic denumita „populație NINJA” – no income, no job or assets).

Impactul acestei acute polarizări este enorm în comerț – tot mai multe întreprinderi de talie medie și mai toate întreprinderile mici sărăcesc sau falimentează, cu consecința pierderii anuale de zeci de milioane de locuri de muncă. De aici ruina unei largi pături de consumatori, ajunși oricum în stare de supra-îndatorare, ca urmare a crizelor precedente (criza bancară, criza imigranților, criza datoriilor suverane). Criza sanitară, suprapusă ori urmată de criza alimentară, energetică, geo-politic-militară sau climatică nu au făcut decât să agraveze dificultățile întreprinderilor și starea de supra-îndatorare sau de ruină (insolvabilitate) a consumatorilor.

Economia de piată și idealul societății de consum sunt, azi, puse la îndoială sau chiar considerate idei greșite, ceea ce este grav.

Jurisprudența nu a ținut pasul nici cu această evoluție anomică, dezechilbrată, nici cu modificările legislației, care vin în adevărate valuri inflaționiste. Fie pentru că procedurile sunt prea complicate, fie pentru că personalul nu este suficient de numeros și suplu, s-a ajuns în situația în care sistemul judiciar este evitat, din neîncredere, din rațiuni de timp pierdut sau de costuri ridicate ori, pur și simplu, pentru că a devenit inutil.

Nu mai contează foarte mult:

- nici jurisdictio, adică atributul judecătorului de a spune dreptul: puternicii zilei își fac propriul drept și propriile cutume,

- nici imperio, adică puterea de a impune soluția; nu se poate realiza niciun drept patrimonial contra unui debitor ruinat, care este, de fapt, un debitor – lipsă, iar datoriile unei întreprinderi falite se șterg ca urmare a închiderii falimentului scuzabil; statul este arareori obligat la plată sau executat silit pentru datoriile pe care le are față de cetățeni sau comercianți – chiar și când, cu rare ocazii, se obțin titluri executorii contra statului, executarea silită este o iluzie și un injust calvar judiciar suplimentar.

Iar aceste lucruri sunt grave.

În altă ordine de idei, statul s-a transformat într-un fel de părinte tiranic, dar aparent grijuliu care, în schimbul supunerii, infantilizează populația și întreprinderile mici și mijlocii. Fie cu biciul sancțiunii, fie cu morcovul recompensei, statul îl determină pe simplul particular sau pe antreprenor să ia decizii iraționale, contrare intereselor sale pe termen lung și opuse democrației și economiei de piață. Pentru a finanța această cvasi-totalitară formulă de influențare și manipulare (nudge, în limbajul economiei comportamentale), statul s-a împrumutat masiv și a cheltuit inutil și irațional venituri bugetare colectate incoerent de la contribuabili. De aici, presiunea constantă pe buget, care a determinat „natural” apariția unui gen foarte ofensiv de fiscalitate, precum și a unei agresive „austerități” fiscale orientată contra micului contribuabil, dar cu omisiunea voită a marilor contribuabili (practicanți ai „optimizării fiscale”).

În fine, economia naturală, clasică, a migrat tot mai mult în online, fenomen ce a nu a avut nimic natural (fiind impus prin legislație, contracte inatacabile în spațiul judiciar național suveran și jurisprudențe ultra-favorabile), dar care a creat entități economice colosale. Forța economică imensă a acestor entități conferă capacitate nelimitată de influență legală și judiciară, precum și „dreptul” de a stăpâni trendurile și markerii culturali. Nu mai există alternativă la aceste entități (efectul TINA – there is no alternative), iar cetățenii, antreprenorii și justițiabilii, în general, sunt nevoiți să se supună ori să se alinieze acestei noi lumi, digitale, condusă pe „principiul” fabricării consimțământului și al canalizării voinței, sub imperiul unor „legi”, „judecători”, anchetatori și acuzatori publici proprii, instrumente care le ignoră sau le înlocuiesc pe cele clasice, statale, suverane și constituționale.

Acesta este fundalul pe care se desenează a 15-a ediție a Conferinței Dreptul Afacerilor pentru 2024, organizată de Facultatea de Drept a Universității din București și de SCA Piperea și asociații organizează, în perioada 16-17 mai 2024, în Aula Magna, care va avea ca temă Dreptul afacerilor în survival mode.

Notă: a se urmări și postarea de peste o oră.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Creștinism și libertate - Statul de drept/domnia legii - Pacea și prosperitatea - Libertatea de circulație, de expresie și economică - Suveranitatea națională

Pentru că mâine voi fi în Italia, în localitatea Lodi (de lângă Milano), pentru o întâlnire cu românii de acolo*, las aici câteva dintre ideile pe care le voi expune.

1. Creștinism și libertate

Încă din a doua frază din preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană se afirmă ritos:

“INSPIRÂNDU-SE din moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile şi inalienabile ale persoanei, precum şi libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept… “

Așadar, din această moștenire, culturală și religioasă, iar nu din altceva, s-au dezvoltat

- valorile universale, precum și

- libertatea, democrația, egalitea și statul de drept.

A nega creștinismul și moștenirea culturală europeană, potrivit curentului regresist cancel culture, înseamnă a nega fundamentele UE.

De asemenea, de notat că aceste valori universal = drepturile inviolabile și inalienabile ape persoanei, inclusiv demnitatea, libertatea de conștiință și de expresie.

Creștinismul, azi, sub impactul birocrației de la Bruxelles, nu numai că a fost abandonat - acum este ostracizat, este considerat „offensive”.

2. Statul de drept/domnia legii

În fraza a 4 – a a preambului la Tratatul UE, se reține:

“CONFIRMÎND ataşamentul lor la principiile libertăţii, democraţiei şi respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi al statului de drept…”

Potrivit art. 6 alin.3 – drepturile fundamentale ale omului, stabilite prin CEDO, sunt principii generale ale Dreptului UE.

Statul de drept este domnia legii. Cu toate acestea, birocrația UE a ajuns să impună domnia PRIN lege. Este lege orice consideră această birocrație nealeasă de nimeni că este legea, iar nu ceea ce votează reprezentanții poporului sau ceea ce este dezbătut cu poporul.

Legea decisă de elitele nealese se impune cu cea mai mare severitate.

Dar numai față de cei din rând.

Pentru cei mari și hiper-privilegiați, legea nu se se mai aplică. Este cazul suspiciunilor de corupție asupra Ursulei von der Leyen sau cazul alimentelor cu dublu standard ori cazul corporațiilor financiare sau farmaceutice. Cel mai grav: cazul indulgențelor și privilegiilor acordate Ucrainei.

3. Pacea și prosperitatea

Potrivit art. 3 alin.1 din TUE:

“Uniunea urmăreşte să promoveze pacea, valorile sale şi bunăstarea popoarelor sale…”

Deci UE nu ar trebui să promoveze războiul „sustenabil”, nici valorile altora și nici sărăcirea popoarelor UE, în favoarea altora.

De notat că, în 2019, în UE existau peste 130 de milioane de oameni la sau sub pragul sărăciei … Cu siguranță, azi, numărul e mult mai mare. Doar au trecut peste noi o plandemie, o criză alimentară, una energetică și un război și se regizează o criză climatică (mai scumpă decât toate celelalte la un loc).

4. Libertatea de circulație, de expresie și economică

Potrivit art. 3 alin. 2 din Tratatul UE,

“Uniunea oferă cetăţenilor săi un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulaţie a persoanelor – prin refuzul austriac și olandez al românilor și bulgarilor în Schengen, ne-am lămurit. Iar plandemia ne-a arătat ce preț real are libertatea …”

S-a văzut cât preț pun pe libertatea NOASTRĂ circulație în spațiul Schengen austriecii și olandezii…

Libertatea economică e doar o iluzie. Abundența de reglementări și monopulul acordat/tolerat corporațiilor sunt negări evidente ale acestei libertăți.

Ce să mai vorbim de libertatea de expresie și conștiință … La momentul actual, agresivitatea cu care este limitată, pe motivul inventat al dezinformării, depășește totalitarismul communist de dinainte de 1989. Gravitatea suplimentară este data de faptul că cetățenii europeni din Vest nu mai pot sesiza totalitarismul acolo unde îl întâlnesc, și nici minciuna de stat sau de la nivel de administrație publică locală.

5. Suveranitatea națională

Potrivit art. 4 alin.1-2 din Tratatul UE,

“[…] orice competenţă care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparţine statelor membre.

Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum şi identitatea lor naţională, inerentă structurilor lor fundamentale politice şi constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte autonomia locală şi regională. Aceasta respectă funcţiile esenţiale ale statului şi, în special, pe cele care au ca obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale, menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii naţionale. În special, securitatea naţională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru”.

Așadar, chiar Tratatul recunoaște suveranitatea și identitatea națională.

Mai mult chiar, UE nu are dreptul decât foarte limitat de a interfera cu competențele statale.

A se vedea, în acest sens, art. 4 alin.3 din Tratat, conform căruia:

“În temeiul principiului subsidiarităţii, în domeniile care nu sunt de competenţa sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă şi în măsura în care obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional şi local, dar datorită dimensiunilor şi efectelor acţiunii preconizate pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii”.

*întâlnirea va avea loc la Teatrul din Lodi, la ora 12

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Avocat Elena Radu - Pentru toti, din toate domeniile

 

sursă poză

Pentru toti, din toate domeniile

Cautati strategiile nationale adoptate in domeniul vostru si vedeti cum ne impacteaza ca tara pe termen mediu si lung.

Uitandu-ma pe niste strategii, vad ca s-au implementat niste strategii UE, gandite global care ne cam baga in groapa.

In cazul unei noi crize, indiferent de ce o fi ea si inchiderea granitelor cum s-a intamplat in anul 2020, Romania si cetatenii ei vom fi in pom si pomul in aer.

Am vazut deja cum a fost in 2020 cand toate statele si-au inchis granitele si ne-am trezit ca nu prea aveam de niciunele.

Prin strategiile astea nationale care nu au facut altceva decat sa implementeze ce au gandit altii, si producatorii aia nationali pe care ii mai avem prin diverse domenii vor cam disparea in urmatorii ani.

M-am uitat pe strategiile privind agricultura. Fata de ce au introdus pe acolo, 2 lei praf in ochi pe care li l-au oferit acum fermierilor ca sa le inchida gura, cel mult o sa ii ajute sa mai supravietuiasca cateva luni.

De ce?

Pentru ca i-au facut dependenti de subventii.

Toate strategiile nationale din toate domeniile trebuie reanalizate, abrogate si refacute, pornind de la cel mai rau scenariu: toate tarile isi inchid granitele, astfel incat atunci daca asta se intampla, sa putem produce la nivel national suficient pentru consumul intern si sa nu mai fim dependenti de altii.

Gasiti aici toate strategiile nationale care s-au adoptat din 2020 incoace. Analizati strategiile care se aplica domeniului vostru: legislatie.just.ro

Lucrurile nu sunt atat de simple pe cat par si nici nu se pot rezolva extrem de simplu.

O sa scriu o postare referitor la agricultori, aratandu-va ca ceea ce au implementat pana acum la nivel national au pus agricultura romaneasca in cap, iar intr-o situatie de criza alimentara vom fi in pom si pomul in aer, cu toate terenurile agricole pe care le avem noi in Romania.

E o problema de securitate nationala a Romaniei, nu de lupte intre clanurile politice.

Dincolo de interesele politice si financiare ale politicienilor este timpul sa ne apucam sa analizam si sa ne protejam ca tara si popor.

Avocat Elena Radu