Conferința Dreptul Afacerilor pentru anul 2024
(I)
Perioada pe care o traversăm este deosebit de riscantă pentru echilibrul judiciar și pacea socială.
Crizele succesive și chiar suprapuse au determinat apariția unei stări de tensiune și conflict social, tipică turbulențelor periculoase.
Sub impactul acestor crize, vehiculul social este pus pe „modul supraviețuire”, motiv pentru care încrederea în oameni, instituții și viitor este la cote de avarii.
În vremuri de crize multiple, succesive sau suprapuse, oamenii și instituțiile reacționează sub imperiul instinctului primar al fricii induse de crize și imprevizibilitate. Comportamentul social, inclusiv cel economic și juridic, se împarte, practic automat, în două tipuri de (inter)acțiune: supunere sau luptă.
Majoritatea cetățenilor și a entităților juridice comerciale aleg supunerea, izolarea (sau măcar „distanțarea socială”) și limitarea interacțiunii sociale și economice, de unde un recul al consumului și al circulației juridice a valorilor, care are aptitudinea de a antrena un șocant regres civilizațional și democratic. Cu toate aceste, o minoritate, mai mult sau mai puțin vocală, alege să lupte, cu riscul excluziunii sociale și al aruncării dizidenților extra muros, adică peste zidurile cetății.
Din acest gen de comportament atavic al majorității, deseori determinat prin crize regizate, a rezultat o serie nefastă de reacții legislative, administrative și judiciare greșite, nocive și chiar cvasi – totalitare.
În modul supraviețuire (survival mode), lumea se împarte în victime, dușmani și salvatori, oamenii sunt obligați să aleagă tabăra, iar drepturile și libertățile individuale devin secundare și suferă limitări sau „înghețări”, în favoarea drepturilor colective.
Din punct de vedere economic și social, plăcinta globală, deja limitată ca întindere pe motiv de recul al consumului, se împarte inegalitar. Un raport recent al Oxfam arată că primii bogați ai lumii, care reprezintă 1% din populație, dețin 50% din activele și resursele lumii. Polarizarea economică, generatoare a unei neo-medievale polarizări sociale, se menține și în cazul celor 99% din populație, întrucât există peste 5 miliarde de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei, deci nu au deloc avere (cinic denumita „populație NINJA” – no income, no job or assets).
Impactul acestei acute polarizări este enorm în comerț – tot mai multe întreprinderi de talie medie și mai toate întreprinderile mici sărăcesc sau falimentează, cu consecința pierderii anuale de zeci de milioane de locuri de muncă. De aici ruina unei largi pături de consumatori, ajunși oricum în stare de supra-îndatorare, ca urmare a crizelor precedente (criza bancară, criza imigranților, criza datoriilor suverane). Criza sanitară, suprapusă ori urmată de criza alimentară, energetică, geo-politic-militară sau climatică nu au făcut decât să agraveze dificultățile întreprinderilor și starea de supra-îndatorare sau de ruină (insolvabilitate) a consumatorilor.
Economia de piată și idealul societății de consum sunt, azi, puse la îndoială sau chiar considerate idei greșite, ceea ce este grav.
Jurisprudența nu a ținut pasul nici cu această evoluție anomică, dezechilbrată, nici cu modificările legislației, care vin în adevărate valuri inflaționiste. Fie pentru că procedurile sunt prea complicate, fie pentru că personalul nu este suficient de numeros și suplu, s-a ajuns în situația în care sistemul judiciar este evitat, din neîncredere, din rațiuni de timp pierdut sau de costuri ridicate ori, pur și simplu, pentru că a devenit inutil.
Nu mai contează foarte mult:
- nici jurisdictio, adică atributul judecătorului de a spune dreptul: puternicii zilei își fac propriul drept și propriile cutume,
- nici imperio, adică puterea de a impune soluția; nu se poate realiza niciun drept patrimonial contra unui debitor ruinat, care este, de fapt, un debitor – lipsă, iar datoriile unei întreprinderi falite se șterg ca urmare a închiderii falimentului scuzabil; statul este arareori obligat la plată sau executat silit pentru datoriile pe care le are față de cetățeni sau comercianți – chiar și când, cu rare ocazii, se obțin titluri executorii contra statului, executarea silită este o iluzie și un injust calvar judiciar suplimentar.
Iar aceste lucruri sunt grave.
În altă ordine de idei, statul s-a transformat într-un fel de părinte tiranic, dar aparent grijuliu care, în schimbul supunerii, infantilizează populația și întreprinderile mici și mijlocii. Fie cu biciul sancțiunii, fie cu morcovul recompensei, statul îl determină pe simplul particular sau pe antreprenor să ia decizii iraționale, contrare intereselor sale pe termen lung și opuse democrației și economiei de piață. Pentru a finanța această cvasi-totalitară formulă de influențare și manipulare (nudge, în limbajul economiei comportamentale), statul s-a împrumutat masiv și a cheltuit inutil și irațional venituri bugetare colectate incoerent de la contribuabili. De aici, presiunea constantă pe buget, care a determinat „natural” apariția unui gen foarte ofensiv de fiscalitate, precum și a unei agresive „austerități” fiscale orientată contra micului contribuabil, dar cu omisiunea voită a marilor contribuabili (practicanți ai „optimizării fiscale”).
În fine, economia naturală, clasică, a migrat tot mai mult în online, fenomen ce a nu a avut nimic natural (fiind impus prin legislație, contracte inatacabile în spațiul judiciar național suveran și jurisprudențe ultra-favorabile), dar care a creat entități economice colosale. Forța economică imensă a acestor entități conferă capacitate nelimitată de influență legală și judiciară, precum și „dreptul” de a stăpâni trendurile și markerii culturali. Nu mai există alternativă la aceste entități (efectul TINA – there is no alternative), iar cetățenii, antreprenorii și justițiabilii, în general, sunt nevoiți să se supună ori să se alinieze acestei noi lumi, digitale, condusă pe „principiul” fabricării consimțământului și al canalizării voinței, sub imperiul unor „legi”, „judecători”, anchetatori și acuzatori publici proprii, instrumente care le ignoră sau le înlocuiesc pe cele clasice, statale, suverane și constituționale.
Acesta este fundalul pe care se desenează a 15-a ediție a Conferinței Dreptul Afacerilor pentru 2024, organizată de Facultatea de Drept a Universității din București și de SCA Piperea și asociații organizează, în perioada 16-17 mai 2024, în Aula Magna, care va avea ca temă Dreptul afacerilor în survival mode.
