Lecționar - Săptămâna XVIII după Rusalii: Miercuri:Ef 5, 25-33;Lc 4, 1-15.

Lecționar - Săptămâna XVIII după Rusalii: Miercuri:Ef 5, 25-33;

Noul Testament

Epistola către Efeseni

Cap. 5 Dreptar pentru viaţa cea nouă (continuare). Umblaţi ca fii ai luminii! Datoriile soţilor şi soţiilor.

25 Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre aşa cum şi Hristos a iubit Biserica şi pe Sine S'a dat pentru ea

Ecc 9:9 1Co 7:3 Ef 1:22 Ef 5:28 Col 1:18 Col 3:19 Evr 10:10 Evr 13:12 1Ptr 3:7

26 ca s'o sfinţească, curăţind-o prin baie de apă întru cuvânt f,

Tit 3:5 Evr 10:10 Evr 13:12

27 ca s'o înfăţişeze Sieşi Biserică slăvită, fără să aibă pată sau creţuri sau altceva de acest fel, ci să fie sfântă şi fără prihană.

Lv 21:6 Cant 4:7 2Co 11:2 Ef 1:4 Col 1:22

28 Aşa sunt datori bărbaţii să-şi iubească femeile, ca pe propriile lor trupuri. Cel ce-şi iubeşte femeia, pe sine se iubeşte.

Ef 5:25

29 Că nimeni vreodată nu şi-a urât trupul; dimpotrivă, fiecare îl hrăneşte şi-l încălzeşte, precum şi Hristos Biserica;

30 pentru că noi suntem mădulare ale trupului Său, din carnea Lui şi din oasele Lui.

Rm 12:5 1Co 6:15 1Co 12:27 Ef 1:22-23 Col 1:18

31 Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi cei doi vor fi un trup.

Fc 2:24 Mt 19:5 Mc 10:7-8 1Co 6:16

32 Taina aceasta mare este; iar eu zic, în Hristos şi în Biserică g.

33 Dar şi'n ceea ce vă priveşte, fiecare din voi să-şi iubească femeia ca pe sine însuşi, iar femeia spre bărbat să se'nfioare h.

Lecționar - Săptămâna XVIII după Rusalii: Miercuri:Lc 4, 1-15.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 4 Postul şi ispitirea lui Iisus. Începutul predicii Sale în Galileea. Alungarea lui Iisus din patria Sa. Iisus începe să predice în Capernaum. Vindecarea unui demonizat. Vindecarea soacrei lui Petru şi a altor bolnavi.

1 Iar Iisus, plin de Duhul Sfânt, S'a întors de la Iordan; şi a fost dus de duhul în pustie

Jd 13:25 3Rg 18:12 Mt 4:1-4 Mc 1:12-13

2 timp de patruzeci de zile, ispitit fiind de diavolul. Şi în acele zile El n'a mâncat nimic; şi când ele s'au încheiat, El a flămânzit.

Ies 34:28 3Rg 19:8 Mt 4:1-4 Mc 1:12-13 Evr 4:15

3 Şi I-a zis diavolul: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, zi-i acestei pietre să se facă pâine“.

Mt 4:1-4 Mt 27:40 Mc 1:12-13 Lc 22:70

4 Şi i-a răspuns Iisus: „Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul lui Dumnezeu“.

Dt 8:3 Sol 16:26 Mt 4:1-4 Mc 1:12-13

5 Şi suindu-L diavolul pe un munte înalt, I-a arătat într'o clipă toate împărăţiile lumii.

Iz 4:12 Mt 4:8-10 Mc 1:12-13

6 Şi I-a zis diavolul: „Ţie îţi voi da toată stăpânirea aceasta şi slava lor, căci mie mi-a fost dată şi eu o dau cui vreau a.

Mt 4:8-10 Mt 28:18 Mc 1:12-13

7 Aşadar, dacă te vei închina înainte-mi, a ta va fi toată“.

Mt 4:8-10 Mc 1:12-13

8 Şi, răspunzând, Iisus i-a zis: „Mergi înapoia Mea, Satano, că scris este: Domnului Dumnezeului tău să I te închini şi numai Lui să-I slujeşti“.

Dt 6:13 Dt 10:20 Ios 24:14 Mt 4:8-10 Mc 1:12-13

9 Şi L-a dus în Ierusalim şi L-a aşezat pe aripa templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te de aici jos,

Iz 8:3 Mt 4:5 Mt 4:6-7 Mt 27:40 Mc 1:12-13 Lc 22:70

10 că scris este: îngerilor săi va porunci pentru tine, ca să te păzească;

Ps 90:11-12 Mt 4:6-7 Mc 1:12-13

11 şi ei te vor ridica pe mâini, ca nu cumva piciorul tău să ţi-l izbeşti de piatră“.

Ps 90:11-12 Mt 4:6-7 Mc 1:12-13

12 Şi, răspunzând, Iisus i-a zis: „S'a spus: Să nu-L ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău“.

Dt 6:16 Mt 4:7 Mt 4:6-7 Mc 1:12-13 1Co 10:9

13 Şi diavolul, sfârşind toată ispita, s'a îndepărtat de la El, până la o vreme.

Mc 1:12-13 Evr 4:15

14 Şi S'a întors Iisus cu puterea Duhului în Galileea; şi vestea despre El a ieşit în tot ţinutul dimprejur.

Mt 4:12 Mt 4:23 Mc 1:14-15 In 4:43

15 Şi învăţa în sinagogile lor, slăvit fiind de toţi.

Mt 4:23 Mc 1:14-15

Biblia Ortodoxă

Lecționar - Săptămâna XVIII după Rusalii: Marți:Ef 5, 20-25;Lc 3, 23-38;4,1.

 

Lecționar - Săptămâna XVIII după Rusalii: Marți:Ef 5, 20-25;

Noul Testament

Epistola către Efeseni

Cap. 5 Dreptar pentru viaţa cea nouă (continuare). Umblaţi ca fii ai luminii! Datoriile soţilor şi soţiilor.

20 întotdeauna pentru toate mulţumind lui Dumnezeu şi Tatăl în numele Domnului nostru Iisus Hristos,

Is 63:7 Col 3:17

21 supunându-vă unul altuia întru frica lui Hristos.

1Ptr 5:5

22 Femeile să li se supună bărbaţilor lor precum Domnului;

Fc 3:16 Col 3:18 Tit 2:5 1Ptr 3:1

23 pentru că bărbatul îi este cap femeii, aşa cum şi Hristos îi este cap Bisericii, El, Mântuitorul trupului.

1Co 11:3 Ef 1:22

24 Dar aşa cum Biserica I se supune lui Hristos, tot astfel şi femeile să le fie'ntru toate bărbaţilor lor.

25 Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre aşa cum şi Hristos a iubit Biserica şi pe Sine S'a dat pentru ea

Ecc 9:9 1Co 7:3 Ef 1:22 Ef 5:28 Col 1:18 Col 3:19 Evr 10:10 Evr 13:12 1Ptr 3:7

Lecționar - Săptămâna XVIII după Rusalii: Marți:Lc 3, 23-38;4,1.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 3 Predica lui Ioan Botezătorul; mărturia sa despre Hristos. Botezul Domnului. Genealogia lui Iisus.

23 Şi Însuşi Iisus era ca de treizeci de ani când a început, El fiind, după cum se presupunea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli b,

Mt 1:1-17 Mt 13:55 Mc 6:3 Lc 4:22 In 6:42 Rm 9:5

24 fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif,

Rm 9:5

25 fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai,

Rm 9:5

26 fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semei, fiul lui Iosif, fiul lui Iuda,

Rm 9:5

27 fiul lui Ioanan, fiul lui Risa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri,

1Par 3:17 Ezr 3:2 3Ezr 5:5 3Ezr 5:54 Mt 1:12 Rm 9:5

28 fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmodam, fiul lui Er,

Rm 9:5

29 fiul lui Iosua, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi,

Rm 9:5

30 fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionan, fiul lui Eliachim,

Za 12:13 Rm 9:5

31 fiul lui Melea, fiul lui Menna, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David,

Za 12:13 1Rg 16:1 2Rg 5:14 1Rg 16:13 Is 11:1 Mt 1:4-5 Rm 9:5

32 fiul lui Iesei, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason,

Nm 1:7 Rut 4:17-22 1Par 2:1-14 1Rg 16:1 1Rg 16:13 Is 11:1 Mt 1:4-5 Rm 9:5

33 fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda,

Fc 29:35 Fc 38:29 Fc 46:12 Nm 1:7 Rut 4:17-22 1Par 2:1-14 Mt 1:3-4 Rm 9:5

34 fiul lui Iacob, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor,

Fc 11:24 Fc 21:3 Fc 25:19 Fc 25:26 1Par 1:24-27 1Par 1:28 1Par 1:34 Mt 1:2 Rm 9:5

35 fiul lui Seruh, fiul lui Ragab, fiul lui Falec, fiul lui Ever, fiul lui Sala,

Fc 10:24 Fc 11:14 Fc 11:20 Fc 11:22 1Par 1:24-27 Rm 9:5

36 fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh,

Fc 5:28-29 Fc 5:32 Fc 11:10-12 1Par 1:24 1Par 1:24-27 1Par 1:1-4 Rm 9:5

37 fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam,

Fc 5:3 Fc 5:6 Fc 5:9 Fc 5:12 Fc 5:15 Fc 5:18 Fc 5:21 1Par 1:1-4 Rm 9:5

38 fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu.

Fc 5:3 Fc 5:6 Fc 5:9 Fc 5:12 Fc 5:15 Fc 5:18 Fc 5:21 1Par 1:1-4 Rm 9:5

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 4 Postul şi ispitirea lui Iisus. Începutul predicii Sale în Galileea. Alungarea lui Iisus din patria Sa. Iisus începe să predice în Capernaum. Vindecarea unui demonizat. Vindecarea soacrei lui Petru şi a altor bolnavi.

1 Iar Iisus, plin de Duhul Sfânt, S'a întors de la Iordan; şi a fost dus de duhul în pustie

Jd 13:25 3Rg 18:12 Mt 4:1-4 Mc 1:12-13

Biblia Ortodoxă

Lecționar - Săptămâna XVIII după Rusalii: Luni:Ef 4, 25-32; Lc 3, 19-22.

Lecționar - Săptămâna XVIII după Rusalii: Luni:Ef 4, 25-32;

Noul Testament

Epistola către Efeseni

Cap. 4 Unitatea trupului Bisericii. Viaţa cea veche şi cea nouă. Dreptar pentru viaţa cea nouă.

25 Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia ne suntem mădulare.

Ps 14:2-3 Za 8:16 Rm 12:5 Col 3:8-9

26 Mâniaţi-vă, dar nu păcătuiţi h; peste mânia voastră să nu apună soarele,

Ps 4:4 Ps 36:8 Col 3:8 Iac 1:19-20

27 nici să-i daţi diavolului prilej.

Col 3:8 Iac 4:7

28 Cine-a furat să nu mai fure, ci mai degrabă să se ostenească lucrând cinstit cu mâinile sale, ca să aibă să dea celui ce are nevoie.

Col 3:8 1Tes 4:11 Tit 3:14

29 Nici un cuvânt rău să nu iasă din gura voastră, ci numai cel care este bun spre zidirea cea de trebuinţă, pentru ca el să dea har celor ce-l aud.

Sir 27:11 Ef 5:4 Col 3:8 Col 4:6

30 Să nu întristaţi Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

Is 63:10 Ir 7:13 Rm 8:23 2Co 1:22 Ef 1:13-14 1Tes 5:19

31 Să piară de la voi toată amărăciunea şi întărâtarea şi mânia şi strigarea şi blasfemia împreună cu toată răutatea.

Col 3:8

32 Ci fiţi buni între voi, milostivi, iertându-vă unul altuia, aşa cum şi Dumnezeu v'a iertat vouă întru Hristos.

Man 1:6 Mt 6:14 Mt 18:22-35 Mc 11:25 Lc 11:4 Col 3:8 Col 3:12-13

3 străduindu-vă să păstraţi unitatea duhului întru legătura păcii.

In 17:11 Col 3:14-15

Lecționar - Săptămâna XVIII după Rusalii: Luni: Lc 3, 19-22.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 3 Predica lui Ioan Botezătorul; mărturia sa despre Hristos. Botezul Domnului. Genealogia lui Iisus.

19 Iar Irod tetrarhul, mustrat fiind de el cu privire la Irodiada, femeia lui Filip, fratele său, şi pentru toate relele pe care le făcuse Irod,

Mt 14:3-4 Mc 6:17-18

20 tuturor acestora le-a adăugat: l-a închis pe Ioan în temniţă.

Mt 4:12 Mt 14:3-4 Mc 6:17-18 In 3:24

21 Şi a fost că după ce s'a botezat tot poporul, botezându-Se şi Iisus şi rugându-Se, s'a deschis cerul

Mt 3:16 Mt 4:12 Mc 1:9-11 In 1:32-33 FA 7:56

22 şi Duhul Sfânt S'a pogorât peste El în chip trupesc, ca un porumbel; şi glas din cer s'a făcut: „Tu eşti Fiul Meu Cel iubit, întru Tine am binevoit“.

Fc 22:2 Ps 2:7 Is 42:1 Mt 3:16 Mt 4:12 Mt 12:18 Mt 17:5 Mc 1:9-11 Mc 9:7 Mc 12:6 Lc 9:35 In 1:32-33 In 1:49 In 5:37 In 12:28 FA 7:56 2Ptr 1:17 :

Biblia Ortodoxă

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Cum ne afectează concret și injust legea austerității fiscale pe care guvernul Ciolacu își asumă răspunderea în Parlament, pentru a da impresia că se lucrează pentru a acoperi găurile fiscale cauzate de prostia și impostura guvernelor Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu

 

Cum ne afectează concret și injust legea austerității fiscale pe care guvernul Ciolacu își asumă răspunderea în Parlament, pentru a da impresia că se lucrează pentru a acoperi găurile fiscale cauzate de prostia și impostura guvernelor Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu: 

Dacă ai o casă în valoare mai mare de 2,5 milioane lei, în următorii 5 ani vei plăti 0,3% pe an, (adică 1,5%, cumulat) din diferența dintre plafon și valoarea efectivă a casei. 

Concret, dacă valoarea de impozitare e 3,5 milioane lei, vei plăti 3 mii de lei pe an, adică 15 mii de lei în 5 ani. 

Atrag atenția că această taxă este suplimentară față de taxele locale care deja sunt stabilite pentru toți cei ce au case. 

Având în vedere puterea de cumpărare a banilor, de câteva ori mai mică decât acum 10 ani, suma de 2,5 milioane lei nu este cine știe ce bogăție, deci nu e o taxă contra bogaților, ci contra clasei de mijloc. În plus, casa aceea a fost cumpărată din veniturile care deja erau impozitate, taxate și reduse ca efect al contribuțiilor sociale (achitate unor sisteme ineficiente și cinice, construite doar pentru actorii sistemului, iar nu pentru pensionari, pacienți sau asistați social). Deci, e vorba de o triplă impozitare, interzisă de Constituție și de Codul fiscal. Practic, vei plăti o chirie anuală statului pentru a utiliza casa care este proprietatea ta… 

Mult mai grav este atunci când acea casă ar fi fiind achiziționată cu credit. Zeci de ani de dobânzi, comisioane și tot felul de costuri ascunse și umflate artificial achitate băncilor vor fi urmate de aceste taxe suplimentare inventate pentru a acoperi incompetența, impotența și impostura guvernanților. News flash: și banca, și statul, te pot executa silit fără hotărâre judecătorească și chiar te pot evacua din casă. Chiar și pentru 3 mii de lei scadenți și neachitați. 

Deși nu într-o măsură prea ridicată, legea lui Ciolacu va afecta piața imobiliară, a materialelor de construcție și a creditului, aflate oricum în degringoladă azi. Și se va ajunge la tot felul de anomalii privind evaluările și costurile reale ale construcțiilor. 

Notă: taxa respectivă se aplică și mașinilor “scumpe”. Aceleași considerente ca cele de mai sus se aplică și aici. În plus, aici clar va apărea un recul pe piața auto - se vor cumpăra mașini ieftine și second hand. Cool pentru mediu și siguranța în trafic…

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - A început: nu se vor mai face încasări în numerar fizic mai mari de 2000 de lei în magazinele cash & carry.

 

A început: nu se vor mai face încasări în numerar fizic mai mari de 2000 de lei în magazinele cash & carry.

Aceasta e cea mai nouă și cea mai secretă (până azi) măsură de austeritate fiscală din legea pe care Ciolacu își va asuma răspunderea în Parlament.

Dacă nu se depune moțiune de cenzură/se respinge o moțiune de cenzură, regula intră în vigoare în trei zile de la adoptarea legii în Parlament.

Noi, oamenii normali, vom fi și mai controlați și spionați, și mai suspectați. Cică e pentru prevenția evaziunii fiscale și a spălării banilor, ca și când noi am face asta, iar nu corporațiile, traficanții și platformele digitale de jocuri și plăceri.

Reamintesc, totuși, că CJUE a interzis plățile exclusiv prin bănci, card sau online, considerând că plata în numerar fizic este un drept fundamental al cetățeanului european, prevăzut de Tratate - ianuarie 2021, speța Johannes Dietrich și Norbert Häring/Hessischer Rundfunk.

Dacă se va trece Rubiconul cu plafonul maxim de 2000 de lei încasări în numerar fizic, calea către bancarizarea și digitalizarea totală a banilor va fi devenit o autostradă cu 5 benzi pe fiecare sens. Nimic nu le va mai opri.

După aceea, libertatea economică și proprietate pot fi puse pe modul “adio și n-am cuvinte”.

PS Dacă nu v-ați dat seama încă: și aceasta e o teorie a conspirației care nu trebuia emisă, căci trage enervant de mânecă somnambulii

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Adevărul ca datorie și minciuna ca delict (Partea a III-a)

Adevărul ca datorie și minciuna ca delict

(Partea a III-a)

O lume în totalitate curățită de minciuni, în care adevărul este o datorie și un imperativ moral implacabil, este nu doar utopică, este de-a dreptul imposibilă.

Odată cu apariția limbajului – adică, de la începutul lumii – a apărut și minciuna, fiind inerentă creșterii și maturizării omului, istoriei și miturilor umanității.

Toți mințim:

- la 3-4 ani, când învățăm să le facem farse părinților și bunicilor,

- la 7-8 ani, când pretindem că am uitat caietul acasă pentru a-l convinge pe învățător că avem motive obiective care explică omisiunea de a ne fi făcut temele,

- la 16-17 ani, când mințim potențiala pereche cât de buni, deștepți, drepți și musculoși suntem,

- la 30 de ani, când ne dăm răciți pentru a nu veni la o ședință de judecată care trebuie amânată, și chiar

- la 60—70 de ani, când mințim nepoții, pentru a-i face să se amuze și să mai treacă pe la noi.

Gluma, farsa, tăcerile cu tâlc, figurile retorice (metafore, simboluri, alegorii), ficțiunile, miturile, realitățile imaginative – toate sunt, într-o oarecare măsură, forme de minciună. Cele mai multe dintre ele sunt inofensive. De ce le practicăm? Pentru că ne condimentează viața. Pentru că, fără ele, am avea o existență urâtă. Pentru că ne atrag sau ne distrag atenția și ne face să trăim emoții în comun.

Exprimarea, în sine, cuvântul, nu este nici moral, nici imoral. Cuvântul devine moral sau imoral prin întrebuințarea premeditată care i se dă, prin conștiința care îl folosește. Narațiunea, fantezia, teatrul, poezia, toate utilizează un tip special de fals, de care suntem conștienți, pentru că suntem într-un consens implicit cu autorul. Aceste reprezentări nici nu sunt adevărate în sensul propriu, dar nici nu sunt minciuni ofensive, intenționate. Schopenhauer spunea că minciuna este rea și vinovată pentru că este lansată fără milă, cu intenția de a produce rău și de a procura autorului plăceri nemeritate sau perverse. Minciuna, care înseamnă viclenie, este imorală, ca și violența, pentru că provoacă nedreptate socială.

Mințim în diplomație, mințim în război, mințim în pandemii, mințim când cauzăm sau agravăm crize. Mințim și considerăm că e nobil să o facem, de dragul științei, al libertății, al puterii (care nu trebuie să intre pe mâna „extremiștilor” sau a „conspiraționiștilor”), al banilor...

Îi mințim pe alții și ne mințim noi înșine. Cea mai mare problemă a lumii actuale este depresia. Minciunile despre noi înșine, pe care ni le amestecăm cu istoria personală și cu aspirațiile sau idealurile proprii, construiesc un „eu evocator” diferit de realitate. Impactul cu realitatea determină senzație de cădere, panică și angoasă, ceea ce înseamnă chiar ingredientele depresiei. Rețelele de socializare contribuie masiv la această amețitoare aterizare forțată.

Iar mincinosul vrea să fie mințit, din diverse motive – teamă de adevăr, aversiunea față de pierderi și schimbare, iluzia de siguranță și protecție, nevoia de a crede în ceva, etichetele de status, tatuajul mental. Mincinosul se minte și se lasă mințit și ca urmare a „decupării” realității pentru a o încadra în propria narațiune, precum și din motive de gândire simplificată (oligo-rațiune), cum ar fi imitarea autorității sau a eroilor mainstream, gândirea de grup, înscrierea în curent sau adaptarea la „zgomotul cartierului” ș.a.m.d.

Omul cu voința puternică dar lipsit total sau parțial de bună-credință minte pentru că toți ceilalți sunt o adunătură de imperfecți care trebuie să se alinieze „adevărului” său. Destul de frecvent, acest gen de mincinoși se insinuează în liga selectă a elitelor conducătoare – Vilfredo Pareto îi numea „elite – vulpi”, pentru că sunt intriganți, corupți și vicleni.

A spune adevărul poate declanșa reacții negative neașteptate, dureroase, dușmănii și adversități pe vecie. De aceea, diplomația, plină de jumătăți de adevăruri și de simulații/prefecătorii, este uneori preferabilă.

Talleyrand spunea: "omului i s-a dat cuvântul ca să-și poata ascunde gândul" și că "este mult mai ușor să declami decât să dovedești ori să predici morala decăt să fii sincer".

În romanul Calea Regilor, de Brian Sanderson (vol. II) este o poveste bizară despre minciuna „nobilă” și reacția oamenilor la descoperirea urâtului adevăr. Poporul uvara era pașnic, supus, blazat și guvernat de o regulă aparent minoră, însă cu consecințe gigantice în plan social: împăratul acelui popor nu îngăduia nicio greșeală. Orice greșeală, oricât de neseminficativă, era pedepsită cu moartea. Judecător sau om de rând, orice membru al poporului uvara repeta la fiecare sancțiune „toți știm că împăratul nostru nu înăduie nicio greșelă”, deci sancțiunea este „justificată”. Din întâmplare, poporul uvara descoperă că împăratul murise de mult, dar nimeni nu avusese curajul să verifice … Odată aflat urâtul adevăr – adică, faptul că, pe baza unei reguli incerte emise de un suveran de mult trecut la cele veșnice, poporul uvara și-a ucis cu regularitate semenii – societatea s-a revoltat cu violență, trecând de la cea mai strictă legalitate, la cea mai adâncă dezordine, ceea ce a și dus la distrugere totală.

Adevărul este un drept natural al omului, numai că dreptul la adevăr se poate transforma ușor în dreptul la minciună. Adevărul poate devenit un trans-adevăr, iar această constatare, tipică lumii post-moderne, este debilitantă.

Iar adevărul nu poate fi cuantificat. Bonum non est in mathematicis … Omul nu poate fi un mecanism – cel puțin așa credea Aristotel.

De altfel, Bertrand Rusell, un progresist de felul său, susținea (cu o oarecare ironie), că matematica este singura știință în care nu se știe niciodată despre ce se vorbește și dacă ceea ce se spune chiar este adevărat... Nu avem nicio idee clară despre natura entităților matematice, care rămân obscure și uneori absolut inexplicabile. Este foarte curios că putem vorbi cu precizie despre lucruri pe care le ignoram …

Matematica nu este singura știință care are aceste „calități”. La fel sunt și virusologia și climatologia … Oamenii acestor științe și fanii și tatuații mental vorbesc cu precizie tăioasă despre o mulțime de lucruri pe care le ignoră, dar le bănuiesc, le imaginează și le forțează să se potrivească în tiparul propriilor dorințe, credințe și ideologii. Și, deseori, după planul de cercetare plătit de sponsori …

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Adevărul ca datorie și minciuna ca delict (Partea a II-a)

Adevărul ca datorie și minciuna ca delict

(Partea a II-a)

Arthur Schopenhauer a susținut cu fermitate că „orice minciună este o injustiție, cu excepția legitimei apărări împotriva violenței și a vicleniei”, dar a reținut că există cazuri în care „avem chiar datoria de a minți” și, mai mult, că există minciuni sublime*.

*Fundamentele moralei, Editura Antet, București, 2011, p.118.

Într-adevăr, Codul penal român exonerează de vină penală autorul unei fapte săvârșită ca legitimă apărare a sa ori a altei persoane.

Minciuni "nobile, morale" pot fi acelea ale medicului care ascunde bolnavului starea lui reală, a ofițerului prizonier care nu trădează secretele militare ale patriei, a duhovnicului care păstrează secretul spovedaniei. În aceste exemple nu se săvârșește nicio nedreptate, nici o trădare, nici o înjosire, ci dimpotrivă. Dar nu și în cazul în care un sistem opresiv (sau un sistem democratic pervertit) utilizează minciuna pentru scopuri politice și tiranie.

André Comte-Sponville a susținut că buna credință este virtutea oamenilor care merită să fie crezuți, o virtute care ar trebui să ne dicteze faptele, cuvintele și chiar gândurile. Dar omul este acel animal care poate minți și care trebuie uneori să mintă pentru a supraviețui, pentru a salva o persoană sau pentru a se opune barbariei**.

** André Comte-Sponville, Mic tratat al marilor virtuți, Editura Univers, București, 1998, p. 216 și p. 221.

Codul civil român stabilește o prezumție de bună credință, iar Codul de procedură penală și Constituția stabilesc o prezumție de nevinovăție de care trebuie să se bucure toată lumea, pentru că buna credință și bunul simț comun sunt starea normală, naturală, a omului.

Este foarte grav că legi, cutume și comportamente administrative au ajuns să ne suspecteze pe toți de inversul acestor prezumții. Autoritățile publice sau mega-comercianții au creat, în epoca post-modernă, nenumărate tipuri de caziere, care stochează informații negative despre noi toți: cazier judiciar, fiscal, comercial, bancar și, mai nou, cazier digital - sanitar…

Suspiciunea la adresa omului de rând este esența sistemului de credit social (rating de cetățean) care face din China cea mai implacabilă formă de totalitatism și care stârnește invidie tuturor statelor „liberale” occidentale cu tendințe totalitare. Sarcastic, cazierul de cetățean este impus de un sistem statal care s-a obișnuit să mintă „nobil” și, respectiv, de mega-comercianții care se fac vinovați crime contra umanității de încălcă ale drepturilor omului și ale libertăților cetățenești.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea