Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Am trimis interpelări oficiale către trei ministere pentru a soluționa de urgență problema rețelei OSPA – infrastructura publică prin care statul român monitoriza și cerceta științific solurile agricole.

Am trimis interpelări oficiale către trei ministere pentru a soluționa de urgență problema rețelei OSPA – infrastructura publică prin care statul român monitoriza și cerceta științific solurile agricole.

Este vorba despre interpelări adresate către:

1. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

2. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,

3. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

OSPA nu este „o instituție oarecare”. Este una dintre puținele structuri prin care statul român a făcut cercetare aplicată asupra solului: ce se întâmplă cu fertilitatea, cu degradarea terenurilor, cu efectele poluării, ale secetei și ale modificărilor meteorologice tot mai accentuate.

În contextul schimbărilor tot mai drastice de mediu, cercetarea solului, adaptarea solului la noile condiții meteo și dezvoltarea de soluții științifice pentru agricultură nu mai sunt opționale – sunt o necesitate strategică.

Am cerut Guvernului explicații despre:

– cine mai face cercetare reală asupra solului după reorganările recente,

– ce se întâmplă cu bazele de date și cu expertiza acumulată în zeci de ani,

– cum mai putem vorbi de agricultură modernă și de politici publice bazate pe știință fără o infrastructură națională de cercetare pedologică,

– și care este impactul asupra fondurilor europene și asupra capacității României de a-și fundamenta strategiile agricole.

Fără cercetare, agricultura rămâne la nivel de improvizație.

Fără cunoaștere științifică a solului, statul nu mai poate anticipa crizele alimentare.

Iar lipsa cercetării duce, inevitabil, la pierderi de suveranitate alimentară: dependență de importuri, vulnerabilitate la șocuri externe și pierderea controlului asupra propriei capacități de producție.

Voi face publice răspunsurile primite și voi continua demersurile parlamentare până când cercetarea solului și protejarea infrastructurii științifice a agriculturii vor fi tratate ca priorități naționale reale, nu ca simple detalii administrative.

________________________________________________

Interpelarea nr 1:

Către: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

În atenția: Domnului Florin - Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași

Subiectul interpelării: Efectele OUG nr. 92/2025 asupra rețelei OSPA și riscurile sistemice pentru securitatea alimentară a României

Stimate Domnule Ministru,

Prin OUG nr. 92/2025, Guvernul a inițiat un proces de reorganizare administrativă care, în forma aplicată în teritoriu, conduce la destructurarea rețelei OSPA (Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice) – infrastructura publică prin care statul român a monitorizat științific starea solurilor agricole timp de decenii.

OSPA nu reprezintă o structură birocratică, ci coloana vertebrală a politicilor agricole fundamentate științific: cartări pedologice, analize agrochimice, hărți de fertilitate, monitorizarea degradării solurilor (eroziune, salinizare, pierdere de humus, contaminare).

Solul agricol este o resursă strategică națională. În contextul schimbărilor meteorologice severe și de dinamică tot mai complexă (secetă, aridizare, fenomene extreme), pierderea capacității statului de a evalua sistematic calitatea solurilor înseamnă pierderea capacității de a asigura securitatea alimentară și stabilitatea producției agricole.

Reorganizarea prin OUG 92/2025 riscă să fragmenteze bazele de date, să disperseze specialiștii și să întrerupă continuitatea seriilor de date pedologice, ceea ce face imposibilă analiza evoluției solurilor în timp.

În acest context vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

-ce instituție preia integral și funcțional atribuțiile științifice ale rețelei OSPA după aplicarea OUG nr. 92/2025?

-există un inventar național oficial al bazelor de date pedologice și agrochimice gestionate anterior de OSPA și un plan de conservare a continuității acestora? Este securizat?

-a fost realizat un studiu de impact privind efectele reorganizării asupra securității alimentare și a capacității de adaptare a agriculturii la condițiile meteorologice tot mai dinamice?

-cum va fundamenta MADR politicile de fertilizare, combatere a degradării solurilor și agricultură de precizie în lipsa unei rețele naționale unitare de monitorizare a solului?

-ce se întâmplă cu specialiștii OSPA și cu capitalul de expertiză acumulat? Există riscul pierderii definitive a acestei capacități?

Vă solicit:

1. Prezentarea publică a unui plan național coerent de monitorizare științifică a solurilor agricole, cu instituție coordonatoare, buget și calendar;

2. Suspendarea efectelor care duc la dezmembrarea rețelei OSPA până la instituirea unui mecanism echivalent funcțional;

3. Tratarea monitorizării solului ca infrastructură critică pentru securitatea alimentară a României.

____________________________________________

Interpelarea nr 2.

Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

În atenția: Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași

Subiectul interpelării: Solul ca resursă naturală strategică – degradarea solurilor agricole și pierderea capacității naționale de monitorizare științifică

Stimată Doamnă Ministru,

Solul este o componentă esențială a mediului, comparabilă ca importanță strategică cu apa și aerul. Degradarea solurilor (eroziune, compactare, salinizare, contaminare chimică) are efecte directe asupra biodiversității, calității apelor subterane și stabilității ecosistemelor agricole.

În absența unei infrastructuri naționale unitare de monitorizare pedologică, statul român își pierde capacitatea de a evalua starea de sănătate a solurilor și de a formula politici coerente de protecție a acestei resurse naturale. Reorganizările administrative recente afectează capacitatea instituțională de a urmări evoluția degradării solurilor în timp.

Întrebări:

1. Care este instituția responsabilă, la nivel național, pentru monitorizarea sistematică a stării solurilor ca resursă de mediu?

2. Cum sunt corelate politicile de mediu privind combaterea degradării solurilor cu politicile agricole, în lipsa unei baze de date pedologice unitare?

3. Există un program național de monitorizare a degradării solurilor (eroziune, salinizare, contaminare) cu indicatori măsurabili și raportare publică periodică?

4. Ce mecanisme concrete are Ministerul Mediului pentru a preveni pierderea capacității științifice naționale de evaluare a stării solurilor?

Solicitări:

1. Inițierea unui program național de monitorizare a solurilor ca resursă de mediu, în coordonare cu MADR;

2. Definirea solului, explicit, ca resursă naturală strategică în politicile de mediu;

3. Raportare publică periodică privind starea solurilor din România și riscurile de degradare.

_______________________________________

Interpelarea nr 3

Către: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)

În atenția: Domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași

Subiectul interpelării: Riscurile pierderii de fonduri europene și ale fundamentării defectuoase a politicilor agricole în lipsa datelor pedologice naționale

Stimate Domnule Ministru,

Politica Agricolă Comună (PAC), eco-schemele, cerințele GAEC și programele de adaptare la modificările de mediu presupun fundamentare pe date științifice privind starea solurilor. Fără o infrastructură națională coerentă de colectare și analiză a datelor pedologice, România riscă:

1. implementarea formală, nefundamentată, a măsurilor din PAC;

2. evaluări slabe ale impactului proiectelor finanțate din fonduri europene;

3. vulnerabilitate în fața auditărilor și corecțiilor financiare europene.

Întrebări:

1. Cum asigură MIPE că proiectele finanțate din fonduri europene în agricultură și mediu sunt fundamentate pe date reale privind starea solurilor, în lipsa unei rețele naționale unitare de monitorizare?

2. Există riscul ca România să piardă finanțări sau să suporte corecții financiare din cauza lipsei de date pedologice robuste?

3. Sunt prevăzute linii de finanțare pentru reconstrucția capacității naționale de monitorizare a solului ca infrastructură de date pentru politicile publice?

Solicitări:

1. Integrarea explicită a monitorizării solului ca infrastructură critică de date în programele finanțate din fonduri europene;

2. Asigurarea finanțării pentru refacerea capacității instituționale de colectare și analiză a datelor pedologice;

3. Corelarea cerințelor PAC cu existența unei baze științifice reale în România, nu doar cu raportări formale

A se vedea si Guvernul intenționează să desființeze OSPA (Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice) Video

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Guvernul intenționează să desființeze OSPA (Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice) Video

 

 Prin OUG nr. 92/2025, Guvernul intenționează să desființeze o infrastructură publică strategică – rețeaua OSPA (Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice) – care asigura monitorizarea științifică a solurilor României și fundamentarea politicilor agricole și de mediu. Această măsură, aflată în curs de aplicare prin proceduri de reorganizare administrativă, are implicații directe asupra securității alimentare, capacității statului de a gestiona efectele modificărilor severe meteorologice și asupra protejării resurselor naturale strategice ale României.

Astăzi am participat să susțin cercetarea din acest domeniu, la ședința comună a comisiilor de agricultură din Senat și Camera Deputaților, alături de colegii mei din AUR membri ai acestor comisii (Constantinescu Rodica, Spau Dumitru, Ștefănescu  Daniela, Matieş Călin-Gheorghe) care au avut luări de pozițiii în acest sens. 

👉Ministrul nu a fost prezent.👈

Motivația acestor „reforme” este puerilă și lipsită de studii riguroase. Discuțiile de acolo au confirmat ceea ce specialiștii din teren spun de luni de zile: nu este vorba doar despre OSPA. Sub aceeași umbrelă a „reorganizărilor de austeritate” sunt afectate și alte verigi critice ale cercetării și infrastructurii agricole: domeniul semințelor (producerea și certificarea materialului semincer), stațiunile de cercetare pentru materialul biologic vegetal, structurile de zootehnie (ameliorare, genetică, reproducție) și rețeaua de specialiști care asigură controlul științific al producției agricole.

România nu are o agricultură „generică”. Are soluri diferite, condiții pedoclimatice specifice fiecărei regiuni, un relief variat, regimuri de precipitații tot mai instabile și fenomene meteo extreme din ce în ce mai frecvente. Avem nevoie de semințe adaptate la condițiile locale, de soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, arșiță și înghețuri târzii, de tehnologii agricole calibrate pe realitatea din teren. Toate acestea se construiesc prin cercetare națională, nu prin import mecanic de soluții „la pachet”.

În lipsa unei rețele publice proprii de monitorizare a solului și de cercetare aplicată, România își pierde capacitatea de a-și cunoaște și proteja propria avuție: calitatea solului, rezervele de nutrienți, gradul de degradare, vulnerabilitățile la eroziune, secetă sau poluare. Solul nu este doar „teren agricol” – este patrimoniu național, capital natural strategic, baza oricărei producții agricole sănătoase și durabile.

Ceea ce se întâmplă în această perioadă, sub pretextul „eficienței” și al „austerității”, este o lovitură dată tocmai acestei capacități naționale de a ne cunoaște, îngriji și proteja propriul pământ. În loc să investim masiv în laboratoare, în instrumente moderne de caracterizare și monitorizare, în cercetare de profunzime și în oameni, îi pierdem. În loc să construim suveranitate agricolă, o subminăm.

OSPA nu sunt instituții inutile și nici „ineficiente”. Sunt structuri autofinanțate, care funcționează din venituri proprii obținute din studii de specialitate solicitate de fermieri și autorități publice și care aduc venituri la bugetul de stat. Ele reprezintă singura infrastructură publică națională specializată care monitorizează fertilitatea solului, degradarea terenurilor, nivelul de poluare și capacitatea agricolă reală a României. La fel, structurile din domeniul semințelor și zootehniei sunt esențiale pentru calitatea producției agricole, pentru sănătatea materialului biologic și pentru reziliența sistemului agroalimentar.

Această destructurare are efecte directe:

– pierderea controlului statului asupra informațiilor strategice despre sol și resurse biologice;

– vulnerabilizarea fermierilor români, obligați să apeleze la servicii private mai scumpe;

– slăbirea capacității statului de a construi politici agricole coerente, adaptate realităților pedoclimatice naționale;

– riscuri majore pentru securitatea alimentară a României, într-un context de schimbări meteorologice accelerate și instabilitate a lanțurilor de aprovizionare.

Să fie limpede: agricultura nu este doar o ramură economică. Este o chestiune de securitate națională și de protejare a avuției naționale. O țară care își pierde capacitatea de a-și cunoaște, proteja și valorifica propriul sol, propriile semințe și propriul material biologic își pierde autonomia.

Reforma reală înseamnă investiție în cercetare, în oameni și în infrastructură națională. Demolarea acestora nu este reformă.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Toate detaliile despre dialogul programat mâine, luni, 23 februarie 2026, ora 13.00

 

O emisiune BZI LIVE interesantă, actuală, directă și cu soluții pentru români alaturi de prof. univ. dr. habil. Silviu Gurlui, deputat AUR, Facultatea de Fizică - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Toate detaliile despre dialogul programat mâine, luni, 23 februarie 2026, ora 13.00 mai jos:

Studio-Politic BZI LIVE alături de prof. univ. dr. habil. Silviu Gurlui, deputat AUR, Facultatea de Fizică - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași

Studio-Politic BZI LIVE luni, 23 februarie 2026, ora 13.00 (via Zoom) alături de prof. univ. dr. habil. Silviu Gurlui, deputat al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Facultatea de Fizică a Universității "Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași. Acesta este membru în: Comisia pentru Învăţământ, Comisia pentru Mediu și echilibru ecologic respectiv Comisia pentru Știință și tehnologie unde este vicepreședinte. Subiectele analizate vor fi:

1. Vizita președintelui Nicușor Dan în Statele Unite și efectele acesteia pentru români!;

2. Protejarea mediului înconjurător și politici sănătoase pentru acesta ca factor pentru dezvoltare, prosperitate și viață mai bună pentru cetățeni!;

3. Cum putem reconstrui sistemul de Învățământ și Cercetare ca motor real de dezvoltare pentru România?;

4. Ce facem cu Inteligență Artificială (IA) sau noile tehnologii? Ce capacitate avem și cum ne vor influența?;

5. Probleme uriașe în România: sărăcia, pensiile mici, accesul dificil la servicii medicale, lipsa medicamentelor, infrastructura deficitară, Educația și Cercetarea sub-finanțate!;

6. Intenția de a transfera, din gestiunea Statului român către Primăria Municipiului Iași al Palatului Culturii!;

7. Probleme curente pentru județul Iași și interpelarea instituțiilor publice!;

8. Inițiative și proiecte în Parlamentul României!;

9. Curtea Constituțională a României (CCR) și eliminarea pensiilor speciale!;

10. Care este alternativa pentru România pe plan: politic, economic și social? O producție media BZI LIVE pentru libertate de expresie, diversitate de opinie și anti-cenzură alături de prof. univ. dr. habil. Silviu Gurlui, deputat AUR, Facultatea de Fizică a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - De ce atâtea interpelări despre cormorani? Nu sunt alte probleme mai importante?

 

De ce atâtea interpelări despre cormorani? Nu sunt alte probleme mai importante?

Sigur că există probleme uriașe în România: sărăcia, pensiile mici, accesul dificil la servicii medicale, lipsa medicamentelor, infrastructura deficitară, educația și cercetarea subfinanțate. Le tratez pe toate cu seriozitate și responsabilitate.

Am aproape 150 de interpelări și întrebări parlamentare, la nivel național și local, care vizează tocmai aceste domenii majore: mediu, sănătate, educație, cercetare, probleme sociale, infrastructură, agricultură.

Subiectul cormoranilor nu este o „temă exotică” sau secundară. Este o problemă reală de mediu, de echilibru ecologic și de impact economic asupra pisciculturii, comunităților locale și biodiversității. Când un dezechilibru ecologic scapă de sub control, efectele se văd în lanț: pierderi economice, conflicte între om și natură, presiune suplimentară pe resursele deja fragile.

A te ocupa de problemele de mediu nu înseamnă că ignori sărăcia, pensiile sau sănătatea. Înseamnă că încerci să gestionezi responsabil toate componentele care țin de funcționarea unei societăți. O țară care își neglijează mediul ajunge, mai devreme sau mai târziu, să plătească costuri sociale și economice mult mai mari.

Rolul meu nu este să aleg „o singură problemă” și să o transform în slogan, ci să intervin acolo unde apar dezechilibre – fie că vorbim de pensii, spitale, școli, cercetare sau protecția mediului.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să ignorăm problemele de mediu, semnalate constant de societatea civilă, ONG-uri și asociații de mediu, care se ocupă de ecosisteme, de viața acvatică, de pescuit, de reproducerea naturală a speciilor și de protejarea biodiversității.

Interpelările privind cormoranii și dezechilibrele din ecosistemele acvatice nu sunt „capricii”, ci vin din teren: din județul Iași, din nordul Moldovei, din lunca Prutului și din zonele de cursuri de apă unde pescarii, biologii și administratorii de habitate observă scăderea drastică a resursei piscicole și dezechilibre ecologice reale.

Este vorba despre grija pentru mediu, pentru viața acvatică, pentru calitatea apei, pentru protejarea florei și faunei, pentru menținerea unui echilibru biologic sănătos.

Din informațiile primite, rezultă clar că sistemul actual de protecție a mediului este sufocat de birocrație, fragmentare instituțională și lipsă de instrumente reale de intervenție preventivă. Nu lipsesc doar legile, ci mai ales capacitatea de a preveni, de a gestiona din timp și de a acționa coerent.

A te ocupa de mediu nu este un „lux”. Este o investiție directă în sănătatea oamenilor, în resursa de apă, în hrană și în viitorul comunităților locale.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - ZRT – Zona Roșie Tehnologică Iași a fost evaluată în Comisiile de învățământ și de știință și tehnologie.

 

ZRT – Zona Roșie Tehnologică Iași a fost evaluată în Comisiile de învățământ și de știință și tehnologie. Cercetarea, pilonul securității și dezvoltării oricărei țări, ar trebui sprijinită pe măsură și în România!!!

ZRT ar putea fi un vector de recunoaștere europeană a inteligenței și potențialului acestei țări. Alegem însă să nu votăm astfel de proiecte, dar să ne mirăm în ce situație critică vom fi când majoritatea creierelor de mare valoare ne pleacă sau sunt alungate din țară.

Sigur, voi lupta până la final să arăt în Parlament ce trebuie făcut. Mulțumesc tuturor colegilor care m-au susținut astăzi în aceste comisii.

A se vedea si

1. Am depus în Parlament proiectul de lege pentru ZRT – Zona Roșie Tehnologică.
   
2.   Am depus spre evaluare, în comisiile interne AUR din Parlament, proiectul de lege pentru instituirea Zonei Roșii Tehnologice – ZRT.
3. ZRT - Zona Roșie Tehnologică.
   

#ZRT

#Iasi

#PartidulAUR

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Devine tot mai cunoscut, inclusiv în comunitatea științifică internațională, faptul că orbita joasă a Pământului (LEO) a ajuns într-un punct critic.

Devine tot mai cunoscut, inclusiv în comunitatea științifică internațională, faptul că orbita joasă a Pământului (LEO) a ajuns într-un punct critic. Acolo s-au acumulat deja cantități foarte mari de deșeuri spațiale, cu dimensiuni ce variază de la fracțiuni de milimetru până la zeci de centimetri și chiar obiecte mai mari.

Aceste fragmente se deplasează cu viteze amețitoare, de ordinul kilometrilor sau chiar zecilor de kilometri pe secundă. La asemenea viteze, chiar și un fragment de câteva miligrame sau un gram capătă o energie cinetică uriașă și poate produce avarii grave sau distrugerea completă a unui satelit.

Problema devine cu adevărat critică atunci când fragmentele se întâlnesc pe traiectorii diferite, în plane orbitale diferite. În aceste situații, viteza relativă este foarte mare, iar o singură coliziune poate genera un număr mare de fragmente secundare, care pot declanșa o reacție în lanț.

Acest fenomen este studiat încă din anii ’70 de matematicieni și fizicieni și este descris prin modele matematice și simulări numerice care arată existența unui prag critic: dincolo de o anumită densitate de obiecte, mediul orbital devine instabil, iar coliziunile se auto-alimentează. Acest scenariu este cunoscut în literatura de specialitate drept sindromul Kessler.

Consecințele unui asemenea scenariu ar fi majore: pierderea sateliților de comunicații, navigație, meteorologie, cercetare și apărare, cu impact direct asupra funcționării societății moderne.

În prezent există deja programe și cercetări avansate – aflate la nivel de laborator, simulare sau demonstrație – care urmăresc prevenirea acestui risc. Ele vizează devierea controlată a deșeurilor orbitale prin mijloace mecanice sau prin interacțiuni fotonice și plasmatice. În special, se studiază utilizarea laserelor pentru a genera impulsuri extrem de fine, capabile să modifice ușor orbita unui fragment, fără a-l fragmenta.

Prudența este esențială: dacă energia livrată este prea mare și obiectul nu este vaporizat controlat, pot apărea fragmente suplimentare, necontrolate, care ar agrava problema și ar putea declanșa exact reacția în lanț pe care încercăm să o prevenim.

Agenția Spațială Europeană și alte organisme internaționale utilizează deja lasere de putere moderată pentru localizarea extrem de precisă a obiectelor aflate pe orbită și pentru studii de deviere controlată. Cercetarea este într-un stadiu avansat, iar pe termen mediu tehnologiile bazate pe laser și LIDAR vor deveni esențiale pentru gestionarea sigură a mediului orbital.

În acest context, experiența acumulată în România în domeniul laserilor, al tehnicilor LIDAR cu mono sau dublu puls și al spectroscopiei de ablație laser, alături de competențele dezvoltate în marile centre de cercetare – inclusiv la Iași și la Măgurele – conferă substanță și credibilitate unor astfel de direcții de cercetare și pot constitui o contribuție reală într-un efort european mai amplu.

Invit mediul academic și pe cel privat să găsim un limbaj comun și să construim un proiect de țară prin care România să devină o piesă din acest puzzle global, un program dedicat siguranței spațiului cosmic, care va deveni, fără îndoială, una dintre marile direcții strategice ale investițiilor în domeniul spațial.

PS: deja un efect al aglomerarii deseurilor pt a evita un incident de proportii: SpaceX va muta peste 4.400 de sateliți pe o orbită mai joasă, după ce China a invocat riscuri de siguranță.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Industria aerospatiala la pamint

Am primit acest manifest. Îngrijorare și disperare.

Sigur, eu am susținut în Parlament și voi susține ferm, fără echivoc, cercetarea avansată, o strategie națională sănătoasă, un buget credibil și predictibil, cercetătorii români, precum și efortul național de conștiință, recunoaștere și promovare a valorilor autentice. Voi susține, voi iniția altele - dacă va fi cazul, voi promova programele românești din industria aerospațială, fie ele private, publice sau universitare, pentru că ele reprezintă nu doar trecutul nostru de excelență, ci și o șansă reală pentru viitorul României. Fără cercetare, fără strategie și fără respect pentru oamenii care produc cunoaștere, nu putem vorbi nici despre suveranitate, nici despre dezvoltare, nici despre viitor.

Citez:

"Nu vom accepta rușinea, umilința și stigmatizarea pe care autoritățile le pun asupra noastră, lăsând pe stradă cetățeni români capabili, muncitori și educați din cauza altor interese! Vom confrunta direct ipocrizia, vom expune deciziile greșite și vom exercita presiune constantă, publică și legitimă până când investiția, responsabilitatea și viziunea vor deveni obligații, nu promisiuni goale.

FINANȚAȚI SPAȚIUL!!! CONTRIBUIȚI LA MISIUNI ESA ȘI PROGRAME CU UTILIZARE DUALĂ! ȘI URMAȘII VOȘTRI AU NEVOIE DE ASTA!!! "

Sursa: “Nu poți scăpa de responsabilitatea zilei de mâine evitând-o astăzi.” Abraham Lincoln

CC: Astrid Draguleanu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Problema pesticidelor

Astăzi am fost invitat la postul Tele M Iasi pentru a expune un punct de vedere privind problema pesticidelor. Mai exact, asupra măsurilor potențiale pe care Comisia Europeană intenționează să le implementeze.

Desigur, dacă delimităm partea științifică, de cercetare, de cea a haosului organizatoric – mai ales din țara noastră – astfel de măsuri nasc suspiciuni și multă neîncredere. Pesticidele se utilizează doar în condiții foarte clare: anunțate din timp, adaptate climatului, tipului de cultură, perioadei de aplicare etc. Efectele pot deveni extrem de nocive dacă nu sunt respectate procedurile și normele, dacă nu sunt avertizați fermierii, apicultorii și ceilalți actori implicați.

Pesticidele includ insecticidele, fungicidele, erbicidele, acaricidele și alte substanțe chimice sau biologice, fiind utilizate pentru combaterea insectelor, bolilor, buruienilor, rozătoarelor și altor dăunători din agricultură, însă ele trebuie aplicate strict controlat, deoarece acționează asupra întregului ecosistem și pot afecta polenizatorii, solul, apa și sănătatea umană.

În condițiile în care, în România, legislația, procedurile, dar mai ales cercetarea și monitorizarea aerului, apei și solului sunt profund deficitare, introducerea unor molecule noi în ecosistem – adică noi potențiali factori nocivi – poate face mult mai mult rău decât bine. Ținta inițială este eliminarea dăunătorilor și obținerea unor producții ridicate, însă fără control riguros efectele secundare pot fi devastatoare.

Este esențial să știm că nu sunt depășite concentrațiile admise și că sunt respectate reguli de maximă exigență. Avem nevoie de echilibru. Trebuie cunoscute foarte bine solul, cultura, clima, tipul de dăunători și impactul cumulativ asupra mediului.

Eu voi monitoriza componenta nocivă pentru mediu și o voi face printr-o inițiativă legislativă nouă: SNUM – Serviciul Național de Urgență pentru Mediu.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ariane 6 – Rachetă europeană, succes strategic -succesul uriaș al României de ieri pentru că azi România e în moarte clinică!

Ariane 6 – Rachetă europeană, succes strategic -s uccesul uriaș al României de ieri pentru că azi România e în moarte clinică!

Ariane 6 este noua rachetă europeană de lansare, destinată plasării pe orbită a sateliților civili, științifici și militari, asigurând accesul autonom al Europei la spațiu. Succesul lansării confirmă forța tehnologică europeană, iar România este parte din acest program prin contribuții industriale și de cercetare realizate în anii de vârf ai acestui domeniu. Astăzi însă, sectorul spațial românesc se află în moarte clinică, trăind din realizările trecutului, între nostalgie și inerție instituțională.

1. Ariane 6: negociere strategică, contribuție tehnică, sabotaj politic

Participarea României la programul Ariane 6 a fost negociată la nivel guvernamental cu miniștrii responsabili de domeniul spațial din Franța și Germania, principalii actori europeni în realizarea rachetelor lansatoare. România a intrat în aceste negocieri cu un istoric solid, construit încă din anii ’90, de realizare a componentelor metalice pentru Ariane 5 prin companii aerospațiale românești – un capital tehnologic real, câștigat prin muncă, nu prin retorică politică.

În anii 2010, în România a fost realizată o mașină unică, absolut esențială pentru producția Ariane 5: un strung vertical de mare viteză, cu diametrul de 6 metri și precizie extrem de ridicată. Această mașină a fost transportată în Franța cu 12 camioane, instalată la Les Mureaux – fabrica de rachete Ariane – și inaugurată oficial în 2014. Faptul că acest eveniment nu a fost comunicat public nu ține de lipsa de importanță, ci de realități strategice: aceeași fabrică integrează, cu aceleași echipamente, racheta balistică franceză M51 cu încărcătură nucleară, singura de acest tip din Europa continentală.

România putea fi mai mult decât un contributor marginal. Procentul actual de 0,3% rezultă dintr-un program de lansatoare pentru care România fusese admisă la o participare de 1,1%, proporțională cu indicatorii ESA și OECD privind venitul național net. Diferența nu este tehnologică, ci exclusiv politică. Deși această contribuție putea fi crescută printr-o decizie guvernamentală simplă, actuala clasă politică a ales deliberat să blocheze domeniul, prin refuzul de a subscrie și chiar de a plăti programele ESA. Reducerea contribuției României la ESA cu aproximativ 35% nu este o economie bugetară, ci un act de amputare strategică a cercetării românești.

2. Cum a fost abandonată cercetarea: standarde imposibile fără finanțare

Realizarea de componente pentru lansatoare și zbor spațial presupune respectarea unor standarde extrem de exigente, care implică costuri mari și cicluri de testare îndelungate. Niciun actor industrial nu poate îndeplini aceste standarde fără un sprijin național consistent, anterior participării la competițiile ESA. Aici intervine rolul statului – rol pe care clasa politică românească l-a abandonat complet.

În aproape toate statele membre ESA există programe naționale dedicate exact acestui scop. România a avut un astfel de program – programul STAR – care a funcționat la începutul integrării în ESA. În 2018, acest program a fost întrerupt brutal, fără explicații valide, de către factorii politici responsabili de cercetare și tehnologie. Această decizie a transmis un semnal devastator: cercetarea nu mai este o prioritate națională.

Mai grav, Ministerul Cercetării a refuzat să trimită spre ratificare extensia pe trei ani a acordului de suport ESA pentru România, deși documentul fusese semnat cu puteri depline de ESA și de statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe și Președinție. Consecința directă a acestei decizii politice: pierderea a 15 milioane de euro, fonduri alocate explicit României. Vorbim despre programul științific ESA – cel mai prestigios din Europa – cu un coeficient de multiplicare financiară estimat între 10 și 14.

Deși Corpul de Control al Guvernului României a constatat oficial gravitatea acestei situații, actuala clasă politică nu a oferit nici până astăzi explicații publice, nu a asumat responsabilitatea și nu a corectat nimic. Mediul industrial, universitar și partenerii internaționali au primit un singur mesaj: România nu are o strategie coerentă de cercetare, ci doar improvizație și abandon.

3. Ariane 6, MTCR și securitatea națională – o șansă ratată politic

Participarea României la construcția de rachete lansatoare cu sarcină utilă de peste 500 kg la 300 km ar permite accesul politic la MTCR (Missile Technology Control Regime), un acord internațional strategic care reglementează exportul de tehnologii sensibile în domeniul rachetelor și sistemelor aeriene fără pilot, limitând proliferarea armelor de distrugere în masă.

MTCR reunește astăzi 35 de state. Au fost admise țări precum Cehia, Polonia, Ungaria sau Bulgaria – unele chiar cu sprijin geopolitic discutabil. România, deși dispunea de capacități industriale reale și infrastructură de testare, a fost lăsată pe dinafară nu din motive tehnice, ci din lipsă de voință și competență politică.

Participarea la Ariane 6, Vega-E și Space Rider oferă României un argument solid, credibil și greu de respins pentru reluarea candidaturii MTCR. Cu toate acestea, haosul instituțional din domeniul spațial românesc – între o Agenție Spațială slăbită și un Minister al Cercetării incapabil – face imposibilă o astfel de inițiativă strategică.

În contextul conflictului de la granițele României și al Strategiei Naționale de Securitate și Apărare, este o inconștiență politică să ignori domeniul spațial și cercetarea avansată. Demersul din 2022 de a aduce coordonarea spațiului direct în subordinea Guvernului a fost blocat de Ministerul Cercetării, iar consecința a fost eliminarea profesioniștilor din sistem – nu întărirea lui.

România nu a eșuat în spațiu. România a fost trasă în jos de propria clasă politică. Inginerii, cercetătorii și industria au livrat. Politicienii au tăiat, au amânat, au abandonat. Reducerea cu 35% a contribuției la ESA, blocarea programelor naționale și distrugerea continuității instituționale nu sunt simple greșeli administrative. Sunt decizii politice care condamnă România la irelevanță tehnologică.

Aici găsiti companiile românești, contribuțua, o istorie prezentată de ESA.👉Ariane 6 – made in Romania👈

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui