Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Protejarea țării și a populației

 

Dați difuzorul la maxim să se audă până departe! Nu știu dacă există un post de televiziune, un post de radio sau un trust de presă național care să nu mă fi invitat, de-a lungul timpului, în repetate rânduri, în calitate de specialist în domeniul mediului. De fiecare dată am prezentat analize și am propus soluții. O parte dintre aceste soluții se regăsesc astăzi în această lege.

În Parlament am posibilitatea să corectez lucrurile și prin instrumente legislative, să sprijin educația și cercetarea, să contribui la protejarea țării și a populației, să ofer oamenilor o direcție și o speranță. 

Este o surpriză că unele partide s-au pronunțat împotriva acestei legi? Pentru mine nu este. Cei care se prezintă drept mari apărători ai mediului au avut astăzi ocazia să demonstreze acest lucru. 

Ca la Radio Erevan:

Întrebare la Radio Erevan: Este adevărat că toți susțin protecția mediului?

Răspuns: Da. Mai ales până în momentul votului.

Faptele vorbesc însă mai clar decât declarațiile.

Le mulțumesc tuturor celor care susțin acest proiect. Dacă măcar o parte dintre ideile prezentate de mine vor fi auzite și vor contribui cândva la schimbarea în bine a acestei țări, atunci efortul nu a fost în zadar. Chiar dacă unele dintre ele vor fi aplicate de alții, într-un moment în care vor beneficia de mai multă susținere, important este ca România să aibă de câștigat.

Alăturat se regăsesc intervenția mea din Senat, raportul comisiilor și pozițiile exprimate de reprezentanții diferitelor comisii care au susținut sau au respins proiectul.

AUR susține acest proiect și mulțumesc tuturor colegilor.

Ipocrizia multor partide o vedeți în această prezentare publică!

România trebuie să își protejeze cetățenii înainte ca pericolul să ajungă deasupra capetelor lor, nu după.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Audiere ministru pentru Ministerul Mediului. AUR. Două întrebări fundamentale, rolul cercetării științifice în elaborarea politicilor de mediu și de dezvoltare ale României.

În cadrul audierii ministrului propus pentru Ministerul Mediului, am luat cuvântul din partea Grupului Parlamentar AUR și am adresat două întrebări fundamentale, ambele având în centru rolul cercetării științifice în elaborarea politicilor de mediu și de dezvoltare ale României.

Prima întrebare a vizat direcția pe care noul ministru intenționează să o urmeze în ceea ce privește politicile climatice promovate în ultimii ani. Am atras atenția că multe dintre măsurile adoptate sub presiunea unor obiective climatice impuse la nivel european au fost implementate fără o evaluare suficientă a efectelor economice, sociale și strategice asupra României. În numeroase situații, acestea au contribuit la slăbirea unor sectoare industriale, la reducerea competitivității economiei și la limitarea valorificării resurselor energetice și minerale de care țara noastră dispune.

Am solicitat ministrului să precizeze dacă va continua aceeași abordare sau dacă va promova o strategie bazată pe interesele naționale, pe studii de impact riguroase și pe utilizarea responsabilă a resurselor României, astfel încât protecția mediului să fie compatibilă cu dezvoltarea economică și securitatea energetică.

A doua întrebare a vizat protecția populației împotriva poluării atmosferice, atât a celei generate pe teritoriul României, cât și a celei transportate transfrontalier. Am solicitat clarificări privind strategia ministerului pentru monitorizarea și combaterea poluanților din atmosferă, dezvoltarea infrastructurii de măsurare și avertizare, precum și rolul cercetării românești în acest domeniu.

Am întrebat concret unde se regăsește cercetarea în această strategie, ce investiții sunt prevăzute pentru institutele de cercetare și universități, ce programe vor fi dezvoltate pentru monitorizarea avansată a calității aerului și cum vor fi valorificate competențele specialiștilor români în fundamentarea deciziilor publice.

Ambele intervenții au avut un mesaj comun: România nu poate construi politici de mediu eficiente fără cercetare, fără măsurători, fără studii de impact și fără implicarea reală a comunității științifice. În ultimii ani, cercetarea a lipsit prea des din fundamentarea marilor decizii de mediu, iar efectele se văd atât în economie, cât și în capacitatea statului de a anticipa și gestiona riscurile.

Protecția mediului trebuie să se bazeze pe știință, pe date și pe interesul național, nu pe sloganuri sau pe decizii luate fără o evaluare completă a consecințelor asupra României.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Proiectul de Țară

 

Dacă privim România după 1990, observăm că am avut multe strategii sectoriale, dar foarte puține proiecte de țară urmărite consecvent timp de decenii.

Ce strategii majore a avut România după 1990?

1. Integrarea euro-atlantică (1990–2007) – probabil cea mai reușită strategie națională, aderarea la NATO în 2004, aderarea la Uniunea Europeană în 2007, reforme instituționale, economice și juridice.

2. Economia de piață și privatizarea, trecerea de la economia centralizată la economia de piață, rezultate mixte: apariția sectorului privat, dar și pierderea unor capacități industriale importante.

3. Dezvoltarea infrastructurii, autostrăzi, căi ferate, energie, digitalizare, implementare lentă și discontinuă.

4. Absorbția fondurilor europene, după 2007 a devenit principalul motor investițional public.

Problema este că majoritatea strategiilor au avut orizonturi de 4–7 ani, adică durata unui ciclu politic, nu 20–50 de ani. Care este cea mai importantă investiție pe termen lung? Istoria arată că răspunsul este aproape întotdeauna același:

1. Educația și cercetarea. Niciun stat nu a devenit bogat și puternic pe termen lung fără: școli performante; universități competitive; cercetare și inovare. Un kilometru de autostradă se degradează. O generație de cercetători și ingineri produce valoare timp de decenii.

2. Capacitatea tehnologică proprie. Țările care controlează tehnologia: produc bunuri cu valoare adăugată mare; exportă know-how; au salarii ridicate; sunt mai puțin dependente de alții.

3. Infrastructura strategică în transporturi, energie, comunicații, apă și irigații.

Ce țări reușesc să-și construiască un viitor sigur? Există un model comun, iată, ca exemplu:

■Coreea de Sud este un lider mondial în tehnologie. În anii 1960 era mai săracă decât multe state europene dar a investit masiv în educație; inginerie; industrie; cercetare.

■Finlanda a transformat educația într-o prioritate națională.

■Israel investește printre cele mai mari procente din PIB în cercetare și dezvoltare.

■China a urmărit planuri industriale și tehnologice pe 20–30 de ani: universități; cercetare; energie; industrie avansată; inteligență artificială.

Ce au toate aceste țări în comun?

1. O direcție strategică clară.

2. Continuitate timp de decenii.

3. Investiții masive în educație și cercetare.

4. Dezvoltarea unor tehnologii proprii.

5. Instituții capabile să execute proiecte mari.

Dacă ar fi să identific o singură investiție care decide viitorul unei țări pe următorii 30–50 de ani, aceea este crearea unei mase critice de oameni foarte bine pregătiți în știință, inginerie, medicină și tehnologie, susținuți de un sistem puternic de cercetare și inovare. Toate celelalte investiții — autostrăzi, clădiri, fabrici, energie — devin mult mai valoroase atunci când există această resursă umană capabilă să le creeze, să le opereze și să le îmbunătățească. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - 𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗰â𝘁 𝗦𝗨𝗔, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗽𝗼𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗼𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗼𝗰. 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝘂𝗻𝗱𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲?

𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗰â𝘁 𝗦𝗨𝗔, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗽𝗼𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗼𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗼𝗰. 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝘂𝗻𝗱𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲?

Cel mai recent raport Nature Index 2026 ar trebui să fie o lectură obligatorie pentru orice guvern, parlamentar, rector sau decident care vorbește despre viitorul României.

𝗗𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 ș𝗼𝗰𝗮𝗻𝘁𝗲.

China nu doar că este lider mondial în cercetare. 

𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗮𝗽𝗿𝗼𝘅𝗶𝗺𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗰â𝘁 𝗦𝘁𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗨𝗻𝗶𝘁𝗲, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗽𝗼𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗼𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗼𝗰 î𝗻 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮ț𝗶𝗶𝗹𝗲 ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗶𝗳𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲 𝘃â𝗿𝗳 𝗺𝗼𝗻𝗶𝘁𝗼𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗲 𝗜𝗻𝗱𝗲𝘅.

Într-un singur an, China și-a crescut producția științifică cu peste 22%.

În același timp, multe state occidentale pierd teren. Statele Unite, Germania și Marea Britanie înregistrează scăderi relative, în timp ce Asia accelerează.

Dar poate cea mai importantă întrebare este alta:

𝐂𝐮𝐦 𝐚𝐮 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐬 𝐚𝐜𝐨𝐥𝐨?

Nu prin noroc.

China investește anual peste 𝟐,𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁 î𝐧 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞

Coreea de Sud investește aproape 𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

Japonia depășește 𝟑% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

Statele Unite investesc peste 𝟑% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

România?

𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 𝐚𝐛𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐩ăș𝐞ș𝐭𝐞 𝟎,𝟒–𝟎,𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁 din fonduri publice pentru cercetare și rămâne printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la investițiile în cercetare și inovare.

Cu alte cuvinte, noi încercăm să concurăm cu state care investesc de șase, șapte sau chiar zece ori mai mult.

Și apoi ne întrebăm de ce nu avem suficiente brevete, de ce nu avem companii tehnologice globale, de ce tinerii cercetători pleacă și de ce importăm tehnologie în loc să o exportăm.

Cum să faci performanță mondială cu laboratoare subfinanțate?

Cum să atragi cercetători de top cu salarii și infrastructură inferioare?

Cum să concurezi cu universități care primesc miliarde de euro când tu te lupți pentru supraviețuire de la un proiect la altul?

Acolo cercetarea este politică de stat.

La noi, de prea multe ori, este doar discurs.

Acolo se construiesc laboratoare. La noi se scriu strategii care se schimbă de la un guvern la altul.

Acolo se atrag cercetători din întreaga lume. La noi continuăm să exportăm inteligență.

Acolo universitățile, institutele și companiile lucrează împreună. La noi colaborarea este încă excepția.

Să ne imaginăm pentru o clipă că România ar fi investit în ultimii 20 de ani măcar 2% din PIB în cercetare și inovare.

Am fi avut astăzi 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞.

Am fi avut 𝐦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭ă𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐚𝐭𝐫𝐚ș𝐢 î𝐧𝐚𝐩𝐨𝐢 î𝐧 ț𝐚𝐫ă.

Am fi avut 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜𝐞 î𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐢𝐠𝐞𝐧ță 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥ă, 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞, 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐬𝐚𝐭𝐞, 𝐛𝐢𝐨𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐢𝐛𝐞𝐫𝐧𝐞𝐭𝐢𝐜ă.

Am fi avut 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢 ș𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢.

Am fi avut 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐮ț𝐢𝐧ă 𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧ță 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜ă 𝐝𝐞 𝐚𝐥ț𝐢𝐢.

Am fi avut 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭ă 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐜ă ș𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜ă.

Dar nu este prea târziu.

Dacă România dorește cu adevărat să recupereze decalajul, trebuie să construiască o strategie națională de cercetare pe minimum 20 de ani și să investească prioritar în domeniile care vor defini economia viitorului:

🔹 energie și tehnologii energetice avansate;

🔹 inteligență artificială, calcul de înaltă performanță și centre de date;

🔹 securitate cibernetică și infrastructuri digitale;

🔹 materiale avansate și nanotehnologii;

🔹 biotehnologie, farmaceutică și medicină de frontieră;

🔹 tehnologii aerospațiale și observarea Pământului;

🔹 agricultură inteligentă și tehnologii alimentare;

🔹 robotică și automatizare industrială.

În paralel, România are nevoie de câteva măsuri simple, dar esențiale:

✔️ creșterea graduală a finanțării cercetării către 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐦𝐮𝐦 𝟐% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁;

✔️ crearea unor 𝐩𝐨𝐥𝐢 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐢 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢 ș𝐢 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢 care să conecteze universitățile cu industria;

✔️ programe dedicate 𝐫𝐞𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐚;

✔️ 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐧ț𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐝𝐢𝐜𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥ă pentru laboratoare și infrastructuri mari de cercetare;

✔️ 𝐬𝐭𝐢𝐦𝐮𝐥𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐬𝐜 î𝐧 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐢𝐧𝐨𝐯𝐚𝐫𝐞;

✔️ 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐞𝐜𝐨𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐩 𝐜𝐚𝐦𝐩𝐮𝐬 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜, unde cercetarea, educația și producția să funcționeze împreună.

Pentru că adevărul este simplu și incomod:

𝐍𝐢𝐜𝐢𝐨 ț𝐚𝐫ă 𝐧𝐮 𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐛𝐨𝐠𝐚𝐭ă 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦.

Toate țările care au devenit puternice au investit masiv în educație, cercetare și inovare.

China a înțeles asta.

Coreea de Sud a înțeles asta.

Japonia a înțeles asta.

Israel a înțeles asta.

Germania a înțeles asta.

Întrebarea este dacă și România va înțelege înainte să mai pierdem încă două decenii.

Pentru că 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐩𝐚𝐫ț𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐦𝐩ă𝐫ă 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞.

𝐕𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐚𝐫ț𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐜𝐫𝐞𝐞𝐚𝐳ă.

Sursa:Nature Index 2026 Research Leaders rankings: are China’s East Asian neighbours keeping pace with it?

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Nevoia de cercetare și rolul esențial al mediului academic

 

Rareori, în dezbaterile parlamentare asupra unei inițiative legislative, se vorbește cu adevărat despre nevoia de cercetare și despre rolul esențial al mediului academic în fundamentarea deciziilor publice. Astăzi am remarcat acest lucru și l-am evidențiat în intervenția mea.

Din păcate, de multe ori auzim discursuri despre inovare, cunoaștere și expertiză, însă în practică rigoarea științifică și fundamentarea bazată pe cercetare sunt mai puțin prezente decât se afirmă. Cercetarea nu trebuie invocată doar ca slogan, ci integrată real în procesul de elaborare a politicilor publice.

În domenii sensibile, precum securitatea cibernetică, consultarea și implicarea mediului academic, a institutelor de cercetare și a specialiștilor reprezintă un câștig pentru întreaga societate. Universitățile și cercetătorii pot aduce expertiză, analize independente și soluții validate științific, contribuind la adoptarea unor măsuri mai eficiente și mai bine adaptate realității.

Este, de altfel, un lucru firesc în multe state cu tradiție în cercetare și inovare, unde colaborarea dintre autorități, mediul academic și sectorul privat constituie o practică obișnuită și un factor important al dezvoltării.

Cred că România are nevoie de mai multă încredere în propriile universități, în cercetătorii săi și în capacitatea acestora de a contribui la rezolvarea problemelor reale ale societății. Atunci când deciziile sunt construite pe cunoaștere, expertiză și dialog, rezultatele sunt aproape întotdeauna mai bune. Deocamdată nu e cazul!

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Rolul cercetării în industria satelitară și de apărare națională

Am avut bucuria de a participa, la invitația organizatorilor, la Liceul Agricol din Huși, unde am susținut conferința „Rolul cercetării în industria satelitară și de apărare națională”, în fața unui public numeros format din elevi, profesori, părinți, bunici, cercetători și cadre universitare.

Am discutat despre lumină și radiație, despre fenomenele naturii, sateliți și planete, observatoare terestre și spațiale, rachete, sisteme de propulsie, laseri și aplicațiile acestora în tehnologiile moderne, despre cercetarea spațiului și a Terrei, despre structuri geologice, viața acvatică, monitorizarea mediului și importanța cunoașterii științifice în dezvoltarea societății.

Mesajul principal a fost că viitorul aparține celor care înțeleg, cercetează și creează. Educația, știința și cercetarea reprezintă fundamentul progresului unei națiuni și cheia independenței sale tehnologice.

M-a impresionat în mod deosebit școala pe care am vizitat-o. Am găsit săli de clasă îngrijite, o bibliotecă frumoasă și un mediu educațional care inspiră respect pentru învățătură și performanță. Am fost primit cu multă căldură de doamna director, de cadrele didactice și de întregul colectiv al școlii, cărora le mulțumesc pentru ospitalitate și pentru atmosfera deosebită.

Felicitări domnului profesor Vicu Merlan  pentru dedicarea și efortul depus în organizarea acestor întâlniri care apropie tinerii de știință, cercetare și marile provocări ale viitorului. Astfel de evenimente demonstrează că pasiunea pentru cunoaștere este vie și că România are tineri capabili să ducă mai departe performanța în educație, cercetare și tehnologie.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - necesitatea introducerii unor mecanisme prin care să putem evalua mai bine traseul profesional al absolvenților noștri și modul în care sistemul de educație răspunde nevoilor reale ale pieței muncii.

 

Am susținut necesitatea introducerii unor mecanisme prin care să putem evalua mai bine traseul profesional al absolvenților noștri și modul în care sistemul de educație răspunde nevoilor reale ale pieței muncii.

Consider că este normal să știm câți absolvenți se angajează, în ce domenii activează, dacă lucrează în specializarea pentru care s-au pregătit și în ce măsură programele educaționale produc competențele de care economia are nevoie. Un astfel de feedback este util pentru școli, universități, angajatori și autorități. El permite o ajustare continuă și inteligentă între cererea și oferta de pe piața muncii.

Totuși, există un risc major: să evaluăm valoarea unei specializări exclusiv prin prisma angajării imediate sau a câștigului financiar pe termen scurt.

Statul are obligația să privească dincolo de ciclurile economice de moment și să susțină acele domenii strategice care construiesc viitorul unei națiuni. Cercetarea fundamentală, fizica, matematica, chimia, biologia, geologia, domeniile aerospațiale, energia, patrimoniul cultural, istoria, diplomația sau alte specializări de vârf nu produc întotdeauna rezultate financiare rapide. Însă ele generează cunoaștere, inovație, securitate și dezvoltare pe termen lung.

Niciun stat puternic nu s-a dezvoltat exclusiv urmărind meseriile cele mai căutate ale momentului. Marile puteri au investit constant în educație, cercetare și domenii strategice, chiar și atunci când beneficiile nu erau imediat vizibile.

De aceea, susțin ideea unei evaluări obiective a impactului educației asupra pieței muncii. Avem nevoie de date, de analiză și de corecții acolo unde este necesar. Dar avem nevoie și de viziune. Educația nu trebuie să pregătească doar angajații de mâine. Educația trebuie să formeze oamenii care vor crea România de peste 20, 30 sau 50 de ani.

Piața muncii trebuie să influențeze educația, dar nu trebuie să o conducă integral. Dacă urmărim doar nevoile prezentului, riscăm să pierdem exact domeniile care vor defini viitorul.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Patrimoniul istoric nu înseamnă doar trecut. Înseamnă identitate, memorie și capacitatea unui popor de a-și înțelege rădăcinile. Cu atât mai valoroase sunt proiectele care aduc în atenția publicului contribuția civilizației dacice și legăturile istorice profunde dintre spațiul românesc și Roma.

Patrimoniul istoric nu înseamnă doar trecut. Înseamnă identitate, memorie și capacitatea unui popor de a-și înțelege rădăcinile. Cu atât mai valoroase sunt proiectele care aduc în atenția publicului contribuția civilizației dacice și legăturile istorice profunde dintre spațiul românesc și Roma.

Mă bucur să susțin și să promovez acest demers cultural de excepție, care reunește cercetarea științifică, educația, patrimoniul și tehnologiile moderne de valorificare a istoriei. Felicit organizatorii, cercetătorii și toți cei implicați pentru efortul de a aduce în prim-plan una dintre cele mai importante componente ale identității noastre culturale.

Redau mai jos prezentarea oficială a evenimentului:

„Visioni Daciche” la MoBU 2026: patrimoniul comun dintre Roma și România, prezent în standul oficial al Primăriei Romei.

În perioada 4–7 iunie 2026, Primăria Romei participă la MoBU – International Art Fair of Bucharest, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate artei contemporane din Europa Centrală și de Est. În cadrul standului oficial al Comune di Roma Capitale, publicul va putea descoperi expoziția „Visioni Daciche”, realizată de Asociația Spirit Românesc și finanțată de Roma Capitale – Zètema Progetto Cultura în cadrul Bando Giubileo 2025.

Expoziția propune o incursiune în universul reprezentărilor dacilor din sculptura romană, punând în valoare statuile monumentale de daci, friza Columnei lui Traian și patrimoniul excepțional păstrat în Forul lui Traian și la Mercati di Traiano. Prin fotografii artistice, cercetare istorică și tehnologii digitale, proiectul oferă o perspectivă contemporană asupra unuia dintre cele mai importante capitole ale patrimoniului comun româno-italian.

Un rol central în dezvoltarea proiectului îl are Prof. Dr. Leonard Velcescu, specialist internațional în iconografia dacilor în sculptura romană, care a coordonat activitățile de cercetare și formare desfășurate împreună cu elevii Liceului Artistic „Giulio Carlo Argan” din Roma. Alături de acesta, fotograful Daniele Coralli și inginerul Cristian Gheorghe au contribuit la documentarea și valorificarea patrimoniului prin metode moderne de fotografie și fotogrammetrie 3D.

Vizitatorii standului vor putea descoperi și povestea Lupoaicei Capitoline, simbol al latinității și al legăturii istorice dintre Roma și România. Prezența copiei oferite Bucureștiului în anul 1906 reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale relației speciale dintre cele două popoare și completează dialogul cultural propus de expoziția „Visioni Daciche”.

Un moment deosebit al participării la MoBU 2026 va avea loc pe 5 iunie, la ora 15:00, când în standul Primăriei Romei se va desfășura conferința „Iconografia Dacilor în Forul lui Traian: Identitate culturală comună româno-italiană – Trecut și Prezent”, susținută de Prof. Dr. Leonard Velcescu. Evenimentul va aborda simbolistica reprezentărilor dacilor, Columna lui Traian, relațiile dintre Roma și Dacia și cele mai recente cercetări internaționale dedicate acestui patrimoniu. Vor participa Dana Ioana Mihalache, președinta Asociației Spirit Românesc, și ing. Cristian Gheorghe, specialist în digitizarea patrimoniului cultural.

La inaugurarea standului va fi prezent Prof. Dr. Leonard Velcescu, iar în zilele de 6 și 7 iunie publicul și reprezentanții mass-media îi vor putea întâlni atât pe Leonard Velcescu, cât și pe Dana Ioana Mihalache, coordonatoarea programului „Visioni Daciche”.

Pentru Asociația Spirit Românesc, participarea la MoBU 2026 reprezintă o importantă recunoaștere instituțională și culturală. „Visioni Daciche” nu mai este doar un proiect expozițional, ci un program cultural și educațional permanent, care include cercetare istorică, expoziții, activități educaționale pentru tineri, digitalizare 3D, conferințe internaționale și producția documentarului „Mărturii identitare – Statuile de Daci din Forul lui Traian”.

Mulțumim Primăriei Romei pentru încrederea acordată și pentru alegerea expoziției „Visioni Daciche” ca parte a reprezentării sale oficiale la MoBU 2026. Această prezență confirmă valoarea internațională a proiectului și importanța promovării patrimoniului istoric ca instrument de dialog cultural și cooperare europeană

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cronica unei explozii.

Cronica unei explozii. Este momentul zero al trezirii, al capacității de reacție și de protejare a populației. Suntem vulnerabili. Suntem în pericol. Celor care păziți spațiul aerian al țării: puneți și investiți în instalații laser de prevenție și acțiune fermă și faceți scut, construiți pentru această țară. Investiți în ceva util. 

Este dovada că România nu mai reușește să țină pasul cu ritmul în care evoluează amenințările și tehnologiile moderne. Ani la rând am vorbit despre securitate aproape exclusiv în termenii achizițiilor de avioane, tancuri și echipamente militare clasice. Între timp, lumea s-a schimbat. Amenințările de astăzi sunt rapide, inteligente, ieftine și greu de detectat. Răspunsul nu poate veni doar din tehnologia militară convențională, ci din cercetare, inteligență, senzori, sisteme satelitare, tehnologii optice, laseri, LIDAR, inteligență artificială și platforme integrate de supraveghere și intervenție.

Din păcate, România a investit prea puțin în aceste direcții. Cercetarea este subfinanțată. Institutele și laboratoarele se luptă pentru supraviețuire. Industria națională de apărare pierde competențe și capacități. Universitățile produc tineri excepționali, dar prea puțini sunt integrați în programe strategice naționale. În loc să dezvoltăm aici tehnologii de vârf, am ajuns să depindem de soluțiile altora.

Incidentul de la Galați arată o vulnerabilitate organizatorică și de capacitate fără precedent. Este exact ceea ce nu trebuia să se mai întâmple. Nu putem continua să constatăm și să explicăm după fiecare eveniment că situația este sub control. Rolul unui sistem modern de securitate este să prevină, să detecteze și să neutralizeze amenințările înainte ca acestea să ajungă să pună în pericol populația.

Este momentul zero pentru o schimbare de direcție. Avem nevoie de organizare, disciplină și investiții majore în cercetarea românească. Trebuie să punem tinerii de pe băncile facultăților să lucreze pentru România, să dezvolte tehnologii satelitare, sisteme optice avansate, senzori, platforme de analiză și avertizare, tehnologii laser și LIDAR, soluții autonome de monitorizare și protecție.

Nu este suficient să cumpărăm echipamente. Nu este suficient să importăm tehnologii. Și cu atât mai puțin nu este suficient să cumpărăm ceea ce alții consideră deja depășit sau nepotrivit provocărilor viitorului. O națiune puternică își construiește propriile capacități, propria expertiză și propria autonomie tehnologică.

Ajunge cu improvizația. Ajunge cu amânările. Ajunge cu subfinanțarea cercetării. Siguranța cetățenilor nu poate fi tratată ca o anexă bugetară.

Populația este în pericol atunci când statul nu anticipează, nu investește și nu se adaptează. Galați trebuie să fie ultimul semnal de alarmă ignorat. România are nevoie de tehnologie românească, de cercetare românească și de o viziune strategică pe măsura vremurilor pe care le trăim. Nu peste zece ani. Acum.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

A se vedea si 👉- Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?

A se vedea si 👉 - Devine tot mai cunoscut, inclusiv în comunitatea științifică internațională, faptul că orbita joasă a Pământului (LEO) a ajuns într-un punct critic.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - în cadrul conferinței de presă, am adus în atenția publică mai multe teme majore care afectează direct agricultura românească, economia, infrastructura strategică, cercetarea și siguranța patrimoniului național.

 

Astăzi, în cadrul conferinței de presă, am adus în atenția publică mai multe teme majore care afectează direct agricultura românească, economia, infrastructura strategică, cercetarea și siguranța patrimoniului național.

Primul subiect a vizat sprijinul pentru apicultori și legea votată în Parlament privind acordarea unui ajutor de 15 euro/familie de albine, inițiativă legislativă AUR. În spatele acestei măsuri se află însă o realitate mult mai dură. Apicultorii români sunt sufocați de importurile masive de miere extrem de ieftină venită din Ucraina și China, unde prețurile ajung adesea la jumătate sau chiar la o treime față de costurile reale ale producătorilor români pe kilogram de miere. În aceste condiții, producătorul local nu mai poate concura corect pe piață, iar munca apicultorilor români este pusă într-un real pericol economic.

Dar problema este mult mai profundă decât simpla concurență economică. Familiile de albine suferă masiv din cauza poluanților din atmosferă. Nu discutăm doar despre pesticide, ci și despre numeroși alți compuși toxici proveniți din industrie, trafic rutier, arderi necontrolate sau transport continental al poluanților din alte state europene. România nu are încă o infrastructură reală de prevenire a valurilor de poluare atmosferică, de identificare rapidă a poluanților și a moleculelor toxice pentru albine. Aceste substanțe perturbă orientarea insectelor, afectează sistemele biologice extrem de sensibile și duc la situații dramatice în care albinele nu mai reușesc să ajungă la stupi, murind adesea de epuizare după ce sunt dezorientate de mirosurile și toxinele din aer. Dispariția albinelor nu este doar o problemă pentru apicultori. Este o problemă de siguranță alimentară, biodiversitate și securitate agricolă pentru România.

Al doilea subiect a fost noua lege a salarizării, un nou exemplu de improvizație administrativă făcută în grabă pentru bifarea unui jalon european. Din nou vedem o abordare pompieristică, fără dialog real, fără studii de impact solide și fără consultare autentică a categoriilor profesionale afectate. Nemulțumirile cresc la nivel național, iar sindicatele deja protestează sau anunță forme de mobilizare în sănătate, educație, cultură, administrație publică și alte domenii. Profesorii semnalează dezechilibre majore și lipsa predictibilității salariale. Personalul medical avertizează asupra discriminărilor și pierderii unor drepturi. Angajații din administrație reclamă haosul generat de noile grile și lipsa unei viziuni coerente. Lista categoriilor sociale afectate este lungă, iar reacțiile din întreaga țară arată clar că România nu poate continua cu reforme făcute pe genunchi, doar pentru a trimite rapid documente la Bruxelles și a bifa formal anumite condiționalități.

Am abordat apoi situația autostrăzilor A7 și A8, două proiecte vitale pentru Moldova și pentru dezvoltarea strategică a întregii regiuni. În ultimele luni am atras în mod repetat atenția asupra riscului real de pierdere a unor granturi importante din PNRR, în special pe anumite loturi și segmente unde întârzierile administrative și tehnice sunt deja evidente. Mai grav, apar primele semnale privind posibilitatea mutării unor fonduri dedicate Moldovei către alte proiecte sau către autostrăzi din vestul țării. Este inacceptabil ca regiunea Moldovei să piardă din nou șansa dezvoltării din cauza incapacității administrative și a lipsei de reacție a Guvernului.

Am subliniat că A7 și A8 nu sunt simple proiecte de infrastructură. Ele reprezintă coloana vertebrală economică a Moldovei, o componentă strategică pentru mobilitate, securitate și dezvoltare industrială. În același timp, apar și primele semne privind posibilitatea finanțării unor componente din A8 prin programul SAFE, inclusiv în zona Iașiului. Este un semnal extrem de important care arată că există interes european pentru aceste proiecte, dar România trebuie să fie capabilă să livreze documentații, contracte și execuție la timp. Moldova nu mai poate fi tratată ca o regiune de mâna a doua.

Un punct central al conferinței l-a reprezentat situația de la Salina Praid, la un an de la dezastru. Poziția mea a fost clară încă de la început: prevenția și cercetarea trebuiau ascultate. Cercetători, măsurători de precizie, monitorizări satelitare și investigații geotehnice arătau cu mult timp înainte de anul 2025 că existau probleme serioase în zonă.

Conform unei analize InSAR realizate pentru perioada 2021–2025, se observă o modificare a profilului de adâncime a solului din zona salinei cu aproximativ 150 mm, cu o scădere vizibilă, monotonă, de la an la an, de aproximativ 30 mm/an. Practic, terenul transmitea de ani de zile semnale clare privind existența unor procese lente, progresive, de deformare și instabilitate. Solul se deplasase deja de mai mulți ani cu câțiva centimetri, iar evoluția fenomenului era evidentă pentru cei care analizau datele științifice. Din păcate, avertismentele nu au fost tratate cu seriozitatea necesară. Referințe pentru analiza InSAR: www.terrasigna.com⁠, TERRASIGNA Space Research and Technology

Am prezentat și poziția exprimată recent în cadrul conferinței organizate de AUR la Parlament, unde au participat cercetători, specialiști în geologie, teledetecție, măsurători satelitare și monitorizare geofizică. Mesajul a fost unul foarte clar: România trebuie să înțeleagă că ignorarea cercetării costă enorm. Costă economic, social și strategic. În acest context, AUR solicită constituirea unei comisii parlamentare dedicate cazului Salina Praid, pentru a analiza responsabilitățile, avertismentele ignorate, modul în care au fost gestionate instituțional riscurile și ce măsuri trebuie luate pentru ca asemenea dezastre să nu se mai repete.

Am adus în discuție și situația îngrijorătoare din zona Palatul Culturii și a Statuia lui Ștefan cel Mare. Se observă o înclinare a statuii spre latura sudică, către Palat. Temerea noastră este că nu discutăm doar despre o simplă problemă locală a soclului, ci despre posibilitatea existenței unor probleme mai extinse legate de terenul de fundare și de comportamentul solului din întreaga zonă. Tocmai de aceea solicităm extinderea urgentă a investigațiilor geotehnice și structurale. Problema de fond nu este neapărat soclul, acesta putând fi corectat relativ rapid, ci cauza care a dus la această înclinare. Dacă există procese lente de tasare, infiltrații sau alte fenomene subterane, ele trebuie identificate rapid și tratate profesionist.

Ca și în cazul Salina Praid, lecția este aceeași: prevenția costă incomparabil mai puțin decât ignorarea semnalelor de avertizare. România trebuie să înceapă să își asculte cercetătorii, specialiștii și datele științifice înainte ca problemele să devină ireversibile. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poziționare publică privind potențialele riscuri asociate reactoarelor nucleare de tip SMR (Small Modular Reactors) și problema deșeurilor radioactive rezultate.

 

Astăzi, în Parlamentul României, am avut o poziționare publică privind potențialele riscuri asociate reactoarelor nucleare de tip SMR (Small Modular Reactors) și problema deșeurilor radioactive rezultate.

Trebuie spus foarte clar: multe dintre datele prezentate astăzi reprezintă estimări și modele teoretice, întrucât niciun reactor SMR terestru comercial nu este încă funcțional la scară largă în Europa sau SUA. Tocmai de aceea, prudența și cercetarea serioasă trebuie să primeze.

În forma actuală a tehnologiei, există studii care arată că aceste reactoare pot produce cantități mult mai mari de deșeuri radioactive raportat la aceeași energie electrică produsă, comparativ cu reactoarele nucleare convenționale mari, precum cele de la Cernavodă. În anumite scenarii teoretice, volumele unor categorii de reziduuri radioactive pot ajunge chiar până la de 35 ori mai mari.

Mai mult, unele dintre aceste deșeuri pot necesita perioade extrem de lungi de depozitare și control — zeci de ani sau chiar peste 100 de ani — până la reducerea nivelului de radioactivitate. Există estimări conform cărora anumite materiale radioactive rezultate în urma funcționării SMR-urilor ar putea avea timpi de înjumătățire semnificativ mai mari decât cei întâlniți în reactoarele convenționale actuale.

Problema tehnică este una complexă. Reactoarele mici pierd mai mulți neutroni spre exteriorul miezului și necesită structuri suplimentare de reflecție și protecție: pereți speciali, reflectori neutronici, componente din aliaje rezistente și structuri interne care, în timp, devin ele însele surse importante de deșeuri radioactive. Rezultatul: volume suplimentare foarte mari de materiale contaminate. Unde vor fi depozitate? Cine va suporta costurile de conservare și monitorizare pe termen foarte lung?

De asemenea, anumite substanțe utilizate în sistemele de răcire și diferite procese chimice asociate pot fi extrem de agresive chimic, corozive și dificil de gestionat. Unele componente trebuie înlocuite mai rapid, ceea ce poate genera și mai multe deșeuri radioactive secundare și costuri uriașe de tratare și depozitare.

În concluzie, dacă astfel de reactoare vor fi dezvoltate fără o analiză foarte riguroasă, riscăm ca anumite zone din țară să devină regiuni de depozitare permanentă a unor cantități foarte mari de deșeuri radioactive. Iar costurile reale, pe termen lung, încă nu sunt cunoscute suficient de bine.

Aceste tehnologii au fost gândite în special pentru zone izolate sau aplicații speciale: submarine, portavioane, regiuni extreme unde nu există alte soluții energetice convenționale de mare capacitate.

Consider că înainte de implementări grăbite, România trebuie să obțină finanțări masive pentru cercetare nucleară serioasă, din SUA, UE și alte programe internaționale. Să dezvoltăm infrastructură de cercetare, laboratoare, echipamente moderne, să formăm o nouă generație de cercetători români în domeniul nuclear și să păstrăm acești tineri în țară. Abia apoi, peste 10–15 ani, după validări clare și rezultate concrete, putem discuta lucid despre eventuale implementări.

Până atunci, consider că România trebuie să continue dezvoltarea reactoarelor convenționale de la Cernavodă, pe tehnologia CANDU — una dintre cele mai sigure și verificate tehnologii nucleare existente astăzi. Finalizarea noilor unități ar putea aduce încă aproximativ 1,5 GW în sistemul energetic național, suficient pentru reducerea importurilor și consolidarea securității energetice a României. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - analiza proiectul PL-x 242/2026 privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în baza Regulamentului european 2023/1804

 

Astăzi, în Parlament, am analizat proiectul PL-x 242/2026 privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în baza Regulamentului european 2023/1804. Pe fond, ideea dezvoltării infrastructurii pentru mobilitate electrică și combustibili alternativi este una necesară. Problema reală este însă alta: România riscă din nou să înceapă construcția „acoperișului” înainte să consolideze fundația.

Se vorbește despre extinderea accelerată a stațiilor electrice, despre infrastructură pentru hidrogen, despre noi obligații europene și coridoare de transport moderne. Dar aproape nimeni nu răspunde la întrebarea esențială: cu ce energie stabilă și cu ce infrastructură energetică vom susține toate acestea?

Sistemul energetic românesc traversează deja perioade sensibile, cu vulnerabilități tot mai evidente:

-reducerea capacităților sincronizate;

-închiderea unor grupuri energetice;

-rețele electrice îmbătrânite;

-lipsa investițiilor masive în transportul și distribuția energiei;

-fluctuații mari generate de sursele nesincrone.

În aceste condiții, electrificarea accelerată a transporturilor fără consolidarea producției energetice și a rețelelor poate genera probleme majore în următorii ani.

Mai mult, România riscă să devină doar o piață de consum pentru tehnologii importate:

-stații;

-baterii;

-sisteme software;

-echipamente;

-componente pentru mobilitate electrică.

Unde este industria românească?

Unde este cercetarea românească?

Unde sunt marile programe naționale pentru baterii, stocare energetică, electronică de putere, hidrogen sau rețele inteligente?

Fără cercetare și industrie proprie, riscăm să repetăm același model: importăm tehnologie scumpă, plătim costurile tranziției și rămânem dependenți de exterior.

Mai există și problema dezechilibrului regional. Marile orașe și coridoarele europene vor atrage investiții, în timp ce multe zone din România vor rămâne fără infrastructură modernă și fără acces real la aceste tehnologii.

Tranziția energetică și modernizarea transporturilor trebuie făcute inteligent, etapizat și realist. Nu doar prin copiere birocratică a unor obligații europene, ci prin construirea unei strategii naționale solide:

-energie stabilă;

-rețele moderne;

-cercetare;

-industrie;

-producție internă;

-independență tehnologică.

Altfel, vom avea multe stații, multe directive și multe costuri, dar tot mai puțină capacitate reală de control asupra propriei economii și infrastructuri strategice.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Inițiativa legislativă pentru alertarea populației cu zeci de secunde până la un minut înainte de sosirea unei unde seismice catastrofale, un cutremur!

 

Nu, nu, nu! Asta aud mereu în Parlament de la o parte dintre parlamentari și de la instituții-cheie care ar trebui să știe, să cunoască, să acționeze și să aibă curajul responsabilității. Este mai ușor să răspundă sau să recunoască – așa cum vedeți și în această înregistrare – că „nu se poate”, „nu știm”, „nu putem”, „nu e nevoie”.

Este vorba despre inițiativa legislativă pentru alertarea populației cu zeci de secunde până la un minut înainte de sosirea unei unde seismice catastrofale, un cutremur! O inițiativă propusă de AUR. Un cutremur major poate produce multe victime, mai ales în București și Iași, și daune materiale imense. Cei mai vulnerabili sunt copiii, persoanele bolnave, cu mobilitate redusă, cu dizabilități. Dar, în realitate, fiecare secundă poate salva vieți.

Avem una dintre cele mai performante infrastructuri de cercetare a fizicii Pământului. Avem pregătire, avem instalații de precizie. Avem cercetare fundamentală și aplicativă. Avem oameni, avem resursă umană. Avem sisteme de comunicații de date la unele dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Și, totuși, răspunsul comisiei a fost: NU.

Dacă vrei să nu faci ceva, găsești sute de motive ca să nu rezolvi problema.

Este trist. Pentru că, la fel ca în multe alte domenii care țin de siguranța oamenilor – sănătate, construcții, situații de criză meteo, inundații – rămânem spectatori. Acționăm după eveniment, nu înainte. Deși avem cu ce. Facem cercetare, dar o ignorăm. Preferăm soluții din afară, aplicații comerciale imprecise, senzori fără acuratețe reală.

Sunt copleșit de astfel de răspunsuri și de nivelul de pregătire al unora aflați în asemenea instituții.

Felicitări celor din sală care au susținut acest demers.

Felicitări colegilor de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și tuturor celor din sistemul de cercetare din acest domeniu, precum și celor din domenii complementare – fizica atmosferei, cercetarea spațiului (inclusiv studiile privind posibili precursori seismici și interacțiunile complexe dintre sistemele terestre și cele spațiale).

Acesta nu este doar un proiect.

Este un proiect de securitate pentru populație.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Am trimis interpelări oficiale către trei ministere pentru a soluționa de urgență problema rețelei OSPA – infrastructura publică prin care statul român monitoriza și cerceta științific solurile agricole.

Am trimis interpelări oficiale către trei ministere pentru a soluționa de urgență problema rețelei OSPA – infrastructura publică prin care statul român monitoriza și cerceta științific solurile agricole.

Este vorba despre interpelări adresate către:

1. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

2. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,

3. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

OSPA nu este „o instituție oarecare”. Este una dintre puținele structuri prin care statul român a făcut cercetare aplicată asupra solului: ce se întâmplă cu fertilitatea, cu degradarea terenurilor, cu efectele poluării, ale secetei și ale modificărilor meteorologice tot mai accentuate.

În contextul schimbărilor tot mai drastice de mediu, cercetarea solului, adaptarea solului la noile condiții meteo și dezvoltarea de soluții științifice pentru agricultură nu mai sunt opționale – sunt o necesitate strategică.

Am cerut Guvernului explicații despre:

– cine mai face cercetare reală asupra solului după reorganările recente,

– ce se întâmplă cu bazele de date și cu expertiza acumulată în zeci de ani,

– cum mai putem vorbi de agricultură modernă și de politici publice bazate pe știință fără o infrastructură națională de cercetare pedologică,

– și care este impactul asupra fondurilor europene și asupra capacității României de a-și fundamenta strategiile agricole.

Fără cercetare, agricultura rămâne la nivel de improvizație.

Fără cunoaștere științifică a solului, statul nu mai poate anticipa crizele alimentare.

Iar lipsa cercetării duce, inevitabil, la pierderi de suveranitate alimentară: dependență de importuri, vulnerabilitate la șocuri externe și pierderea controlului asupra propriei capacități de producție.

Voi face publice răspunsurile primite și voi continua demersurile parlamentare până când cercetarea solului și protejarea infrastructurii științifice a agriculturii vor fi tratate ca priorități naționale reale, nu ca simple detalii administrative.

________________________________________________

Interpelarea nr 1:

Către: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

În atenția: Domnului Florin - Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași

Subiectul interpelării: Efectele OUG nr. 92/2025 asupra rețelei OSPA și riscurile sistemice pentru securitatea alimentară a României

Stimate Domnule Ministru,

Prin OUG nr. 92/2025, Guvernul a inițiat un proces de reorganizare administrativă care, în forma aplicată în teritoriu, conduce la destructurarea rețelei OSPA (Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice) – infrastructura publică prin care statul român a monitorizat științific starea solurilor agricole timp de decenii.

OSPA nu reprezintă o structură birocratică, ci coloana vertebrală a politicilor agricole fundamentate științific: cartări pedologice, analize agrochimice, hărți de fertilitate, monitorizarea degradării solurilor (eroziune, salinizare, pierdere de humus, contaminare).

Solul agricol este o resursă strategică națională. În contextul schimbărilor meteorologice severe și de dinamică tot mai complexă (secetă, aridizare, fenomene extreme), pierderea capacității statului de a evalua sistematic calitatea solurilor înseamnă pierderea capacității de a asigura securitatea alimentară și stabilitatea producției agricole.

Reorganizarea prin OUG 92/2025 riscă să fragmenteze bazele de date, să disperseze specialiștii și să întrerupă continuitatea seriilor de date pedologice, ceea ce face imposibilă analiza evoluției solurilor în timp.

În acest context vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

-ce instituție preia integral și funcțional atribuțiile științifice ale rețelei OSPA după aplicarea OUG nr. 92/2025?

-există un inventar național oficial al bazelor de date pedologice și agrochimice gestionate anterior de OSPA și un plan de conservare a continuității acestora? Este securizat?

-a fost realizat un studiu de impact privind efectele reorganizării asupra securității alimentare și a capacității de adaptare a agriculturii la condițiile meteorologice tot mai dinamice?

-cum va fundamenta MADR politicile de fertilizare, combatere a degradării solurilor și agricultură de precizie în lipsa unei rețele naționale unitare de monitorizare a solului?

-ce se întâmplă cu specialiștii OSPA și cu capitalul de expertiză acumulat? Există riscul pierderii definitive a acestei capacități?

Vă solicit:

1. Prezentarea publică a unui plan național coerent de monitorizare științifică a solurilor agricole, cu instituție coordonatoare, buget și calendar;

2. Suspendarea efectelor care duc la dezmembrarea rețelei OSPA până la instituirea unui mecanism echivalent funcțional;

3. Tratarea monitorizării solului ca infrastructură critică pentru securitatea alimentară a României.

____________________________________________

Interpelarea nr 2.

Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

În atenția: Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași

Subiectul interpelării: Solul ca resursă naturală strategică – degradarea solurilor agricole și pierderea capacității naționale de monitorizare științifică

Stimată Doamnă Ministru,

Solul este o componentă esențială a mediului, comparabilă ca importanță strategică cu apa și aerul. Degradarea solurilor (eroziune, compactare, salinizare, contaminare chimică) are efecte directe asupra biodiversității, calității apelor subterane și stabilității ecosistemelor agricole.

În absența unei infrastructuri naționale unitare de monitorizare pedologică, statul român își pierde capacitatea de a evalua starea de sănătate a solurilor și de a formula politici coerente de protecție a acestei resurse naturale. Reorganizările administrative recente afectează capacitatea instituțională de a urmări evoluția degradării solurilor în timp.

Întrebări:

1. Care este instituția responsabilă, la nivel național, pentru monitorizarea sistematică a stării solurilor ca resursă de mediu?

2. Cum sunt corelate politicile de mediu privind combaterea degradării solurilor cu politicile agricole, în lipsa unei baze de date pedologice unitare?

3. Există un program național de monitorizare a degradării solurilor (eroziune, salinizare, contaminare) cu indicatori măsurabili și raportare publică periodică?

4. Ce mecanisme concrete are Ministerul Mediului pentru a preveni pierderea capacității științifice naționale de evaluare a stării solurilor?

Solicitări:

1. Inițierea unui program național de monitorizare a solurilor ca resursă de mediu, în coordonare cu MADR;

2. Definirea solului, explicit, ca resursă naturală strategică în politicile de mediu;

3. Raportare publică periodică privind starea solurilor din România și riscurile de degradare.

_______________________________________

Interpelarea nr 3

Către: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)

În atenția: Domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași

Subiectul interpelării: Riscurile pierderii de fonduri europene și ale fundamentării defectuoase a politicilor agricole în lipsa datelor pedologice naționale

Stimate Domnule Ministru,

Politica Agricolă Comună (PAC), eco-schemele, cerințele GAEC și programele de adaptare la modificările de mediu presupun fundamentare pe date științifice privind starea solurilor. Fără o infrastructură națională coerentă de colectare și analiză a datelor pedologice, România riscă:

1. implementarea formală, nefundamentată, a măsurilor din PAC;

2. evaluări slabe ale impactului proiectelor finanțate din fonduri europene;

3. vulnerabilitate în fața auditărilor și corecțiilor financiare europene.

Întrebări:

1. Cum asigură MIPE că proiectele finanțate din fonduri europene în agricultură și mediu sunt fundamentate pe date reale privind starea solurilor, în lipsa unei rețele naționale unitare de monitorizare?

2. Există riscul ca România să piardă finanțări sau să suporte corecții financiare din cauza lipsei de date pedologice robuste?

3. Sunt prevăzute linii de finanțare pentru reconstrucția capacității naționale de monitorizare a solului ca infrastructură de date pentru politicile publice?

Solicitări:

1. Integrarea explicită a monitorizării solului ca infrastructură critică de date în programele finanțate din fonduri europene;

2. Asigurarea finanțării pentru refacerea capacității instituționale de colectare și analiză a datelor pedologice;

3. Corelarea cerințelor PAC cu existența unei baze științifice reale în România, nu doar cu raportări formale

A se vedea si Guvernul intenționează să desființeze OSPA (Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice) Video

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui