Doamne. Ia-mi vălul de pe ochi
şi voi înţelege minunatele lucruri din legea Ta.
Doamne arată-mi mie cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale!
De ce atâtea interpelări despre cormorani? Nu sunt alte probleme mai importante?
Sigur că există probleme uriașe în România: sărăcia, pensiile mici, accesul dificil la servicii medicale, lipsa medicamentelor, infrastructura deficitară, educația și cercetarea subfinanțate. Le tratez pe toate cu seriozitate și responsabilitate.
Am aproape 150 de interpelări și întrebări parlamentare, la nivel național și local, care vizează tocmai aceste domenii majore: mediu, sănătate, educație, cercetare, probleme sociale, infrastructură, agricultură.
Subiectul cormoranilor nu este o „temă exotică” sau secundară. Este o problemă reală de mediu, de echilibru ecologic și de impact economic asupra pisciculturii, comunităților locale și biodiversității. Când un dezechilibru ecologic scapă de sub control, efectele se văd în lanț: pierderi economice, conflicte între om și natură, presiune suplimentară pe resursele deja fragile.
A te ocupa de problemele de mediu nu înseamnă că ignori sărăcia, pensiile sau sănătatea. Înseamnă că încerci să gestionezi responsabil toate componentele care țin de funcționarea unei societăți. O țară care își neglijează mediul ajunge, mai devreme sau mai târziu, să plătească costuri sociale și economice mult mai mari.
Rolul meu nu este să aleg „o singură problemă” și să o transform în slogan, ci să intervin acolo unde apar dezechilibre – fie că vorbim de pensii, spitale, școli, cercetare sau protecția mediului.
Dar asta nu înseamnă că trebuie să ignorăm problemele de mediu, semnalate constant de societatea civilă, ONG-uri și asociații de mediu, care se ocupă de ecosisteme, de viața acvatică, de pescuit, de reproducerea naturală a speciilor și de protejarea biodiversității.
Interpelările privind cormoranii și dezechilibrele din ecosistemele acvatice nu sunt „capricii”, ci vin din teren: din județul Iași, din nordul Moldovei, din lunca Prutului și din zonele de cursuri de apă unde pescarii, biologii și administratorii de habitate observă scăderea drastică a resursei piscicole și dezechilibre ecologice reale.
Este vorba despre grija pentru mediu, pentru viața acvatică, pentru calitatea apei, pentru protejarea florei și faunei, pentru menținerea unui echilibru biologic sănătos.
Din informațiile primite, rezultă clar că sistemul actual de protecție a mediului este sufocat de birocrație, fragmentare instituțională și lipsă de instrumente reale de intervenție preventivă. Nu lipsesc doar legile, ci mai ales capacitatea de a preveni, de a gestiona din timp și de a acționa coerent.
A te ocupa de mediu nu este un „lux”. Este o investiție directă în sănătatea oamenilor, în resursa de apă, în hrană și în viitorul comunităților locale.
Sărăcia și fenomenul de sărăcire sunt cele mai mari probleme ale României de azi. Preocuparea principală a clasei politice și a elitelor pozitive de azi trebuie să fie combaterea sărăciei. Nu bugetul, nu bunăstarea corporațiilor, cu atât mai puțin stabilitatea politrucilor și a impostorilor care s-au lipit ca etichete cu semn minus pe fruntea statului. O societate cu 25% din popor care se zbate în sărăcie și cu încă 20% în risc de sărăcie nu mai poate susține pe umerii săi afaceri de mii de miliarde și nici miliardari. O astfel de societate nu poate susține nici războaie, nici lupta cu schimbarea climatică, nici educația necesară exportului constant către metropolă de muncitori calificați și materie primă, nici susținerea economiilor din care importă masiv produse și servicii pentru a consuma.
Societatea de consum este o democrație a consumului, dar sărăcia și sărăcirea nu mai dau acces liber și nelimitat la consum și bunăstare.
De aici, din sărăcie, din disperare, apar toate derapajele, extremismul (cel real, după dicționar, iar nu cel pictat manipulatoriu de mass media oficială), rasismul, terorismul.
PS Friguțul a venit, nu s-a lăsat așteptat. Este deja nevoie de apă caldă și gaz. Acestea fie lipsesc, fie sunt niște scumpe. Stați să vedeți când se transformă în ger: o să ne fie dor de un pic de încălzire globală.