Astăzi am fost invitat la postul Tele M Iasi pentru a expune un punct de vedere privind problema pesticidelor. Mai exact, asupra măsurilor potențiale pe care Comisia Europeană intenționează să le implementeze.
Desigur, dacă delimităm partea științifică, de cercetare, de cea a haosului organizatoric – mai ales din țara noastră – astfel de măsuri nasc suspiciuni și multă neîncredere. Pesticidele se utilizează doar în condiții foarte clare: anunțate din timp, adaptate climatului, tipului de cultură, perioadei de aplicare etc. Efectele pot deveni extrem de nocive dacă nu sunt respectate procedurile și normele, dacă nu sunt avertizați fermierii, apicultorii și ceilalți actori implicați.
Pesticidele includ insecticidele, fungicidele, erbicidele, acaricidele și alte substanțe chimice sau biologice, fiind utilizate pentru combaterea insectelor, bolilor, buruienilor, rozătoarelor și altor dăunători din agricultură, însă ele trebuie aplicate strict controlat, deoarece acționează asupra întregului ecosistem și pot afecta polenizatorii, solul, apa și sănătatea umană.
În condițiile în care, în România, legislația, procedurile, dar mai ales cercetarea și monitorizarea aerului, apei și solului sunt profund deficitare, introducerea unor molecule noi în ecosistem – adică noi potențiali factori nocivi – poate face mult mai mult rău decât bine. Ținta inițială este eliminarea dăunătorilor și obținerea unor producții ridicate, însă fără control riguros efectele secundare pot fi devastatoare.
Este esențial să știm că nu sunt depășite concentrațiile admise și că sunt respectate reguli de maximă exigență. Avem nevoie de echilibru. Trebuie cunoscute foarte bine solul, cultura, clima, tipul de dăunători și impactul cumulativ asupra mediului.
Eu voi monitoriza componenta nocivă pentru mediu și o voi face printr-o inițiativă legislativă nouă: SNUM – Serviciul Național de Urgență pentru Mediu.
