Am trimis interpelări oficiale către trei ministere pentru a soluționa de urgență problema rețelei OSPA – infrastructura publică prin care statul român monitoriza și cerceta științific solurile agricole.
Este vorba despre interpelări adresate către:
1. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
2. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,
3. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
OSPA nu este „o instituție oarecare”. Este una dintre puținele structuri prin care statul român a făcut cercetare aplicată asupra solului: ce se întâmplă cu fertilitatea, cu degradarea terenurilor, cu efectele poluării, ale secetei și ale modificărilor meteorologice tot mai accentuate.
În contextul schimbărilor tot mai drastice de mediu, cercetarea solului, adaptarea solului la noile condiții meteo și dezvoltarea de soluții științifice pentru agricultură nu mai sunt opționale – sunt o necesitate strategică.
Am cerut Guvernului explicații despre:
– cine mai face cercetare reală asupra solului după reorganările recente,
– ce se întâmplă cu bazele de date și cu expertiza acumulată în zeci de ani,
– cum mai putem vorbi de agricultură modernă și de politici publice bazate pe știință fără o infrastructură națională de cercetare pedologică,
– și care este impactul asupra fondurilor europene și asupra capacității României de a-și fundamenta strategiile agricole.
Fără cercetare, agricultura rămâne la nivel de improvizație.
Fără cunoaștere științifică a solului, statul nu mai poate anticipa crizele alimentare.
Iar lipsa cercetării duce, inevitabil, la pierderi de suveranitate alimentară: dependență de importuri, vulnerabilitate la șocuri externe și pierderea controlului asupra propriei capacități de producție.
Voi face publice răspunsurile primite și voi continua demersurile parlamentare până când cercetarea solului și protejarea infrastructurii științifice a agriculturii vor fi tratate ca priorități naționale reale, nu ca simple detalii administrative.
________________________________________________
Interpelarea nr 1:
Către: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
În atenția: Domnului Florin - Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași
Subiectul interpelării: Efectele OUG nr. 92/2025 asupra rețelei OSPA și riscurile sistemice pentru securitatea alimentară a României
Stimate Domnule Ministru,
Prin OUG nr. 92/2025, Guvernul a inițiat un proces de reorganizare administrativă care, în forma aplicată în teritoriu, conduce la destructurarea rețelei OSPA (Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice) – infrastructura publică prin care statul român a monitorizat științific starea solurilor agricole timp de decenii.
OSPA nu reprezintă o structură birocratică, ci coloana vertebrală a politicilor agricole fundamentate științific: cartări pedologice, analize agrochimice, hărți de fertilitate, monitorizarea degradării solurilor (eroziune, salinizare, pierdere de humus, contaminare).
Solul agricol este o resursă strategică națională. În contextul schimbărilor meteorologice severe și de dinamică tot mai complexă (secetă, aridizare, fenomene extreme), pierderea capacității statului de a evalua sistematic calitatea solurilor înseamnă pierderea capacității de a asigura securitatea alimentară și stabilitatea producției agricole.
Reorganizarea prin OUG 92/2025 riscă să fragmenteze bazele de date, să disperseze specialiștii și să întrerupă continuitatea seriilor de date pedologice, ceea ce face imposibilă analiza evoluției solurilor în timp.
În acest context vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
-ce instituție preia integral și funcțional atribuțiile științifice ale rețelei OSPA după aplicarea OUG nr. 92/2025?
-există un inventar național oficial al bazelor de date pedologice și agrochimice gestionate anterior de OSPA și un plan de conservare a continuității acestora? Este securizat?
-a fost realizat un studiu de impact privind efectele reorganizării asupra securității alimentare și a capacității de adaptare a agriculturii la condițiile meteorologice tot mai dinamice?
-cum va fundamenta MADR politicile de fertilizare, combatere a degradării solurilor și agricultură de precizie în lipsa unei rețele naționale unitare de monitorizare a solului?
-ce se întâmplă cu specialiștii OSPA și cu capitalul de expertiză acumulat? Există riscul pierderii definitive a acestei capacități?
Vă solicit:
1. Prezentarea publică a unui plan național coerent de monitorizare științifică a solurilor agricole, cu instituție coordonatoare, buget și calendar;
2. Suspendarea efectelor care duc la dezmembrarea rețelei OSPA până la instituirea unui mecanism echivalent funcțional;
3. Tratarea monitorizării solului ca infrastructură critică pentru securitatea alimentară a României.
____________________________________________
Interpelarea nr 2.
Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
În atenția: Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași
Subiectul interpelării: Solul ca resursă naturală strategică – degradarea solurilor agricole și pierderea capacității naționale de monitorizare științifică
Stimată Doamnă Ministru,
Solul este o componentă esențială a mediului, comparabilă ca importanță strategică cu apa și aerul. Degradarea solurilor (eroziune, compactare, salinizare, contaminare chimică) are efecte directe asupra biodiversității, calității apelor subterane și stabilității ecosistemelor agricole.
În absența unei infrastructuri naționale unitare de monitorizare pedologică, statul român își pierde capacitatea de a evalua starea de sănătate a solurilor și de a formula politici coerente de protecție a acestei resurse naturale. Reorganizările administrative recente afectează capacitatea instituțională de a urmări evoluția degradării solurilor în timp.
Întrebări:
1. Care este instituția responsabilă, la nivel național, pentru monitorizarea sistematică a stării solurilor ca resursă de mediu?
2. Cum sunt corelate politicile de mediu privind combaterea degradării solurilor cu politicile agricole, în lipsa unei baze de date pedologice unitare?
3. Există un program național de monitorizare a degradării solurilor (eroziune, salinizare, contaminare) cu indicatori măsurabili și raportare publică periodică?
4. Ce mecanisme concrete are Ministerul Mediului pentru a preveni pierderea capacității științifice naționale de evaluare a stării solurilor?
Solicitări:
1. Inițierea unui program național de monitorizare a solurilor ca resursă de mediu, în coordonare cu MADR;
2. Definirea solului, explicit, ca resursă naturală strategică în politicile de mediu;
3. Raportare publică periodică privind starea solurilor din România și riscurile de degradare.
_______________________________________
Interpelarea nr 3
Către: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)
În atenția: Domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)
De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași
Subiectul interpelării: Riscurile pierderii de fonduri europene și ale fundamentării defectuoase a politicilor agricole în lipsa datelor pedologice naționale
Stimate Domnule Ministru,
Politica Agricolă Comună (PAC), eco-schemele, cerințele GAEC și programele de adaptare la modificările de mediu presupun fundamentare pe date științifice privind starea solurilor. Fără o infrastructură națională coerentă de colectare și analiză a datelor pedologice, România riscă:
1. implementarea formală, nefundamentată, a măsurilor din PAC;
2. evaluări slabe ale impactului proiectelor finanțate din fonduri europene;
3. vulnerabilitate în fața auditărilor și corecțiilor financiare europene.
Întrebări:
1. Cum asigură MIPE că proiectele finanțate din fonduri europene în agricultură și mediu sunt fundamentate pe date reale privind starea solurilor, în lipsa unei rețele naționale unitare de monitorizare?
2. Există riscul ca România să piardă finanțări sau să suporte corecții financiare din cauza lipsei de date pedologice robuste?
3. Sunt prevăzute linii de finanțare pentru reconstrucția capacității naționale de monitorizare a solului ca infrastructură de date pentru politicile publice?
Solicitări:
1. Integrarea explicită a monitorizării solului ca infrastructură critică de date în programele finanțate din fonduri europene;
2. Asigurarea finanțării pentru refacerea capacității instituționale de colectare și analiză a datelor pedologice;
3. Corelarea cerințelor PAC cu existența unei baze științifice reale în România, nu doar cu raportări formale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu