Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 - SCRISOARE DESCHISĂ Către conducerea CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța

SCRISOARE DESCHISĂ

Către conducerea

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța

Subsemnatul, Iulian Nicolae ȘUCHEA, ofițer port gradul I în cadrul Serviciului Siguranță Portuară al CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, avertizor de integritate în temeiul Legii nr. 361/2022 (dosar ANI nr. 212/DAIP/2025), vă adresez prezenta scrisoare deschisă în considerarea unei situații instituționale grave, documentate oficial și confirmate de autoritățile statului român.

Prezenta nu reprezintă o poziție personală, ci o luare de poziție publică fundamentată pe documente oficiale, emise de instituții cu atribuții legale de control.

Atât Inspectoratul de Poliție Județean Constanța – IGPR, cât și Instituția Prefectului Județului Constanța au confirmat, în mod explicit, că:

-controalele, sancțiunile și măsurile dispuse în Portul Constanța au fost declanșate ca urmare a sesizărilor formulate de subsemnatul;

-în urma acestor sesizări au fost constatate nereguli, au fost aplicate sancțiuni contravenționale și au fost dispuse măsuri de remediere;

-a fost constituit un grup de lucru interinstituțional (comitet special), din care fac parte reprezentanți ai ISU Dobrogea, Gărzii Naționale de Mediu, Administrației Porturilor Maritime și alte instituții competente, având ca scop analizarea neconformităților și prevenirea situațiilor de risc asupra mediului și siguranței portuare.

Aceste fapte sunt consemnate oficial în documente ale statului român și confirmă veridicitatea celor semnalate public de mine.

✅ O realitate instituțională care nu mai poate fi ignorată

În exercitarea atribuțiilor mele de serviciu, cu mult înainte de expunerea publică, am întocmit și transmis, pe circuit intern:

-rapoarte de specialitate;

-note de informare;

-sesizări interne privind nereguli și deficiențe repetate pe linia operării și depozitării mărfurilor cu potențial risc, inclusiv sub aspectul regimului mărfurilor periculoase.

Aceste documente au fost elaborate în cadrul atribuțiilor legale, au parcurs circuitul instituțional și au fost aduse la cunoștința conducerilor succesive ale administrației portuare.

Cu toate acestea, controalele efective și sancțiunile nu au fost inițiate de administrația portuară în mod proactiv, ci abia după ce aceste probleme au devenit publice și au generat reacția altor instituții ale statului.

✅ O precizare esențială privind competența legală

Un răspuns oficial al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență confirmă fără echivoc că:

-constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor în porturi, inclusiv în materia mărfurilor periculoase, se realizează de persoane împuternicite prin lege ale administrației portuare, alături de structurile Ministerului Transporturilor și ale altor autorități competente.

Această precizare este fundamentală:

👉 CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța deține competență legală deplină de control și sancționare.

✅ Întrebarea legitimă care se impune

Având în vedere cele de mai sus, se ridică în mod inevitabil o întrebare de responsabilitate instituțională:

‼️De ce atribuțiile legale ale administrației portuare nu au fost exercitate atunci când neregulile erau cunoscute intern, documentate și raportate, ci doar după ce situația a devenit subiect public și a generat intervenția altor instituții ale statului?

Aceasta nu este o chestiune personală.

Este o chestiune de guvernanță, responsabilitate și siguranță instituțională.

✅ Portul Constanța nu poate funcționa reactiv

Portul Constanța este infrastructură critică de importanță strategică națională.

Siguranța portuară nu poate depinde de:

-presiune mediatică;

-expunere publică;

-intervenții tardive ale altor instituții.

Atunci când:

-riscurile sunt cunoscute,

-rapoartele interne există,

-competențele legale sunt clare,

dar măsurile sunt luate doar reactiv, vorbim despre un eșec de funcționare instituțională, nu despre simple omisiuni administrative.

✅ Solicitări publice, clare și asumate

În mod public și transparent, solicit conducerii CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța să clarifice:

1️⃣De ce rapoartele interne întocmite în anii anteriori nu au generat controale și sancțiuni exercitate de administrația portuară;

2️⃣Care structură sau nivel decizional a decis, explicit sau implicit, neexercitarea atribuțiilor legale, în pofida informărilor existente;

3️⃣Ce mecanism intern concret va fi implementat pentru a garanta că siguranța portuară nu va mai depinde de avertizări publice sau intervenții externe.

Legea nu conferă competențe simbolice.

Rapoartele interne nu sunt simple formalități.

Siguranța portuară nu trebuie „activată” doar când devine subiect public.

În calitate de ofițer port și avertizor de integritate, îmi asum această scrisoare deschisă pentru că tăcerea instituțională a fost deja testată — și a eșuat.

Aștept un răspuns public, clar și asumat din partea conducerii

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.

Iulian Nicolae ŞUCHEA

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 - ⚓Portul Constanța – bilanț strategic 2025 și perspective 2026

⚓Portul Constanța – bilanț strategic 2025 și perspective 2026

Anul 2025 a confirmat faptul că Portul Constanța nu mai este doar o infrastructură economică, ci un obiectiv strategic de importanță națională și europeană. În contextul războiului din Ucraina și al instabilității persistente din regiunea Mării Negre, portul a jucat un rol esențial în menținerea fluxurilor comerciale și a coridoarelor de solidaritate ale Uniunii Europene.

Pe parcursul anului 2025, Portul Constanța a fost un punct-cheie pentru exporturile ucrainene, dar și pentru alte tipuri de mărfuri strategice. Acest rol a generat atât beneficii economice, cât și presiuni majore asupra infrastructurii, sistemelor de siguranță și mecanismelor de control.

Totodată, anul 2025 a scos la iveală vulnerabilități structurale:

– volatilitatea traficului de mărfuri,

– dependența de decizii politice și de contextul regional,

– riscuri de securitate și de mediu,

– probleme de integritate și presiuni asupra personalului responsabil de siguranța portuară.

Intrarea în anul 2026 găsește Portul Constanța într-un moment critic. Consolidarea rolului său strategic depinde direct de capacitatea autorităților și a operatorilor de a trata siguranța, conformitatea și integritatea drept elemente de securitate națională, nu simple obligații administrative.

Depozitarea și manipularea substanțelor periculoase, protecția infrastructurii critice, funcționarea reală a mecanismelor de avertizare în interes public și combaterea corupției vor face diferența între un port rezilient și unul vulnerabil la crize majore.

Lecția anului 2025 este clară:

fără transparență, profesionalism și protejarea celor care semnalează riscuri, Portul Constanța nu își poate menține rolul strategic în 2026 și după.

Siguranța portuară, depozitarea conformă a substanțelor periculoase și protejarea avertizorilor de integritate sunt condiții esențiale pentru securitatea națională și europeană.

Iulian Nicolae ŞUCHEA 

#PortulConstanța

#MareaNeagră

#InfrastructurăCritică

#SecuritateStrategică

#HubLogistic

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 - Scriu acest mesaj la final de an nu pentru a fi pe placul cuiva, ci pentru că adevărul spus la timp poate preveni tragedii.

Scriu acest mesaj la final de an nu pentru a fi pe placul cuiva, ci pentru că adevărul spus la timp poate preveni tragedii.

Avertizările mele publice privind depozitarea neconformă a azotatului de amoniu în porturile maritime românești au avut un scop clar, legitim și asumat:

👉 prevenirea unui incident major într-o infrastructură critică a României.

Azotatul de amoniu este o substanță cu risc major.

Nu este o opinie.

Nu este o exagerare.

Este un fapt cunoscut, documentat și confirmat de legislație, de practică și de istorie.

Depozitarea în aer liber, în cantități mari, la temperaturi ridicate și fără măsuri reale de siguranță nu este o scăpare administrativă, ci un pericol.

📌 Aceste riscuri nu au fost necunoscute.

📌 Ele au fost știute, tolerate și amânate.

📌 S-a mizat pe noroc. Pe ideea că „nu se va întâmpla nimic”.

Eu am refuzat să mizez pe noroc.

După avertizări, realitatea a confirmat ceea ce am spus:

autoritatea competentă a constatat neregulile, a aplicat sancțiuni și a dispus îndepărtarea unor cantități semnificative de azotat de amoniu din condiții periculoase.

Aceste măsuri nu apar din nimic. Ele apar când există un risc real.

❗ În loc de asumare și corectare, reacția a fost alta:

✅ atacuri profesionale,

✅ tentative de discreditare,

presiuni, etichetări și minimalizarea riscurilor, venite inclusiv din partea unor colegi și a unor autorități care ar fi trebuit să intervină cu mult timp înainte, fără să fie împinse de avertizări publice.

Să fie clar:

⚠️ Avertizarea unui pericol nu este o problemă personală.

⚠️ Este o obligație profesională și morală.

⚠️ Problema reală este tăcerea în fața riscului.

Când prevenția este tratată ca un deranj, iar cei care avertizează sunt atacați, nu mai vorbim despre siguranță, ci despre complicitate prin pasivitate.

Spun asta deschis pentru că, în cazul unui incident major:

🛑 nu mai contează cine a fost „deranjat”;

🛑 nu mai contează cine a ales să tacă;

🛑 contează doar cine ar fi putut preveni și nu a făcut-o.

Am vorbit și voi continua să vorbesc pentru că:                             

📌 viața oamenilor nu este negociabilă,

📌 porturile maritime nu sunt spații de improvizație,

📌 iar prevenția nu este opțională, ci o datorie.

Acesta nu este un mesaj de conflict.

Este un mesaj de responsabilitate.

Cei care avertizează asupra unor riscuri reale nu trebuie intimidați sau discreditați, ci ascultați. Pentru că siguranța nu se construiește prin tăcere, ci prin curajul de a spune adevărul înainte să fie prea târziu.

Eu am ales prevenția.

Chiar și atunci când a fost incomod.

Chiar și atunci când a deranjat.

Iulian Nicolae ŞUCHEA 

#Adevăr #Prevenție #Responsabilitate #AvertizorDeIntegritate #SiguranțăPublică #PorturiMaritime #InfrastructurăCritică #FărăTăcere

Domnule Prim-ministru Ilie BOLOJAN

 

Domnule Prim-ministru Ilie BOLOJAN,

Vă adresez public această solicitare de intervenție, în calitate de avertizare în interes public, formulată de un angajat al unei infrastructuri critice naționale – Portul Constanța – cu experiență directă în semnalarea și documentarea riscurilor operaționale și de securitate.

Problema nu este de legalitate formală, ci de guvernanță a riscului.

Situațiile semnalate în prezent în Portul Constanța, precum și precedentele din Portul Midia și Constanța Sud Agigea, indică un model repetitiv de tratare fragmentată a riscurilor asociate depozitării substanțelor cu potențial periculos în infrastructuri critice.

Faptul că fiecare instituție a statului operează corect în propria sferă de competență (mediu, autorizații, clasificări SEVESO, regim chimic) nu garantează controlul efectiv al riscului sistemic.

1. Precedente operaționale relevante

În Portul Midia, depozitarea azotatului de amoniu:

a fost autorizată formal pentru spații specializate;

a avut loc, în practică, pe platforme deschise;

a generat intervenții succesive ale statului, în urma sesizărilor și rapoartelor de specialitate.

În Constanța Sud Agigea, situații de depozitare neconformă, cu implicații de siguranță, au fost corectate prin același mecanism: escaladare → control → remediere, nu prin prevenție sistemică.

Aceste precedente demonstrează că riscul reapare sub alte forme atunci când nu există o decizie unitară, aplicabilă infrastructurilor critice.

2. Situația actuală – Portul Constanța

În Portul Constanța sunt manipulate și depozitate îngrășăminte tip CAN (nitrocalcar) care:

conțin azotat de amoniu (CAS 6484-52-2);

sunt încadrate ca precursori de explozivi, conform legislației în vigoare;

necesită condiții stricte de depozitare pentru menținerea stabilității fizico-chimice.

Constatările instituționale confirmă depozitări neconforme, însă nu există o evaluare integrată de risc specifică unei infrastructuri portuare supuse regimului ISPS.

3. Analiza riscurilor

3.1. Risc PSI – stabilitate fizico-chimică și comportament la incident

Îngrășămintele tip CAN, prin conținutul de azotat de amoniu:

au caracter oxidant;

își pot modifica comportamentul prin absorbția umidității, recristalizare și segregare de fază;

pot deveni mai reactive în prezența contaminanților (uleiuri, combustibili, praf metalic).

Depozitarea în aer liber, pe platforme cu potențial de infiltrații:

favorizează degradarea ambalajelor (big-bag);

crește probabilitatea contaminării accidentale;

reduce predictibilitatea comportamentului materialului în caz de incendiu.

Într-un scenariu PSI, CAN-ul nu inițiază explozia, dar intensifică semnificativ propagarea incendiului și crește sarcina termică, afectând timpii și eficiența intervenției.

3.2. Risc operațional – interacțiunea cu activități portuare

Depozitarea în proximitatea fluxurilor operaționale:

crește probabilitatea de impact mecanic asupra ambalajelor;

generează risc de rupere, vărsare și contaminare;

complică delimitarea zonelor de siguranță PSI.

Un incident minor (lovire, scurgere, incendiu local) poate escalada rapid într-un mediu cu utilaje grele, surse de aprindere și trafic intens.

3.3. Risc ISPS – securitate și control

Portul Constanța este:

infrastructură critică;

nod logistic strategic;

obiectiv supus Codului ISPS.

Depozitarea de cantități mari de materiale încadrate ca precursori:

necesită control riguros al accesului;

perimetre dedicate și delimitate;

monitorizare continuă și trasabilitate.

Depozitarea deschisă:

crește expunerea la acces neautorizat;

reduce capacitatea de prevenire a interferenței deliberate sau accidentale;

creează vulnerabilități incompatibile cu principiile ISPS.

3.4. Risc sistemic și reputațional

Lipsa unei abordări unitare:

transferă responsabilitatea între instituții;

generează zone gri decizionale;

expune statul român unei analize post-incident de tip „failure of governance”.

În infrastructurile critice, absența deciziei este, ea însăși, un risc.

Experiența din Portul Midia și Constanța Sud Agigea arată că problema se rezolvă doar după escaladare.

Vă solicit respectuos, pe această cale, să interveniți preventiv, sistemic și coordonat.

Cu respect instituțional,

Iulian Nicolae Șuchea

Ofițer port grad I – CN APM SA Constanța

Avertizor de integritate (Legea nr. 361/2022)

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 - 🔴 PORTUL CONSTANȚA, AZOTATUL DE AMONIU ȘI DRUMUL SPRE INFRINGEMENT

 🔴 PORTUL CONSTANȚA, AZOTATUL DE AMONIU ȘI DRUMUL SPRE INFRINGEMENT

Urmează să sesizez oficial autoritățile naționale și Comisia Europeană – DG ENV, cu privire la un risc real de neaplicare corectă a Directivei Seveso III și a cadrului REACH/CLP, în cazul depozitării:

azotatului de amoniu în Portul Midia;

îngrășămintelor tip CAN (calcium ammonium nitrate) în Portul Constanța.

❗ De ce situația este gravă

Într-o adresă oficială semnată de conducerea Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Constanța, se afirmă că:

produsele depozitate ar fi „îngrășăminte chimice fără azotat de amoniu”;

amplasamentul nu se supune regimului Seveso.

Documentele produsului din teren indică exact opusul:

ingredient principal: Ammonium Nitrate (CAS 6484-52-2);

conținut: 26% azot total

– 13% azot nitric

– 13% azot amoniacal.

Nu vorbim despre opinii.

Vorbim despre chimie, documente și fapte verificabile.

⚠️ Implicații la nivel european

Dacă autoritățile:

califică formal un produs care conține azotat de amoniu drept „fără azotat de amoniu”;

exclud un amplasament din regimul Seveso, fără expertiză tehnică documentată;

tolerează depozitarea în aer liber, sub prelate, în proximitatea traficului auto și a materialelor combustibile,

➡️ atunci România riscă:

neimplementarea corectă a Directivei 2012/18/UE (Seveso III);

declanșarea unei proceduri de infringement;

sancțiuni financiare și măsuri corective obligatorii impuse de Comisia Europeană.

Infringementul nu lovește o instituție.

Lovește statul român.

Ne afectează pe toți.

Nu acuz pe nimeni.

Dar legea este clară.

Dacă se va constata că:

în documente oficiale au fost consemnate fapte contrare realității tehnice;

au fost omise cu știință date esențiale privind compoziția chimică;

s-a evitat aplicarea unui regim legal mai strict,

➡️ pot apărea, în funcție de probe, forme de răspundere precum:

fals intelectual / uz de fals;

abuz sau neglijență în serviciu;

încălcarea legislației de protecție a mediului;

punerea în pericol a sănătății publice.

⚠️ Semnătura pe o adresă oficială nu este un gest simbolic.

Este asumare juridică personală.

Fac publice aceste  lucruri, pentru că:

siguranța nu se negociază administrativ;

tragediile industriale nu încep cu explozii, ci cu „merge și așa”;

iar tăcerea devine complicitate atunci când documentele contrazic realitatea.

Am acționat legal, documentat și transparent, în calitate de avertizor de integritate, pentru ca această situație să fie corectată înainte, nu după un dezastru.

🔍 Ce urmează

Ministerul Mediului este sesizat oficial;

Comisia Europeană va fi informată;

toate documentele, fotografiile și corespondența sunt arhivate și disponibile.

Nu cer capete.

Cer adevăr, legalitate și responsabilitate.

Pentru Portul Constanța.

Pentru oameni.

Pentru România.

Iulian Nicolae ȘUCHEA

Avertizor de integritate – dosar nr. 212/DAIP/2025

#SiguranțăPublică #AzotatDeAmoniu

#PortulConstanța #PortulMidia

#Mediu #InfringementUE

#AvertizorDeIntegritate

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 - SCRISOARE DESCHISĂ, DOMNULE PREFECT AL JUDEȚULUI CONSTANȚA, Adrian Teodor PICOIU

SCRISOARE DESCHISĂ,

DOMNULE PREFECT AL JUDEȚULUI CONSTANȚA, Adrian Teodor PICOIU

Într-un stat de drept, documentele oficiale nu se contrazic între ele, iar realitatea din teren nu poate fi anulată prin formulări birocratice.

Prin adresa Instituției Prefectului, mi se comunică oficial că:

„nu au fost identificate stocuri de azotat de amoniu”,

„nu s-au constatat depășiri ale capacităților autorizate”,

„nu există neconformități”.

ȘI TOTUȘI…

Aceeași adresă recunoaște că:

au fost aplicate sancțiuni contravenționale,

au fost impuse măsuri de respectare a condițiilor de depozitare,

a fost constituit și este menținut un grup de lucru interinstituțional,

sesizările mele sunt monitorizate în continuare.

Dacă nu există stocuri de azotat de amoniu, nu există depășiri și nu există neconformități, pentru ce anume s-au aplicat sancțiuni, s-au impus măsuri, s-a constituit un grup de lucru și se monitorizează în continuare situația?

Toate aceste demersuri presupun, în mod necesar, existența unor riscuri reale, neconformități sau suspiciuni serioase.

REALITATEA DIN TEREN (DOCUMENTATĂ)

La data de 27.11.2025 și ulterior, în urma verificărilor efectuate, am constatat și documentat oficial:

🔴 Depozitarea unei cantități semnificative de îngrășământ CAN – Calcium Ammonium Nitrate, ambalat în saci big-bag de 1.000 kg fiecare;

🔴 sacii erau stivuiți în aer liber, pe platformă betonată, în 3–4 niveluri,

❌ fără protecție climatică,

❌ fără ancorare,

❌ fără control al accesului;

🔴 platforma prezintă fisuri, zone degradate;

🔴 în imediata apropiere:

-construcții cu materiale combustibile,

utilaje auto,

-acces neîngrădit de persoane neautorizate,

-zonă urbană locuită la distanță redusă.

FAPT CARE NU MAI POATE FI NEGAT

Conform etichetelor verificate pe saci și documentației produsului:

✔️ produsul este CAN – Calcium Ammonium Nitrate;

✔️ conține 26% azot total (13% amoniacal + 13% nitric);

✔️ este substanță oxidantă și higroscopică;

✔️ are la bază azotat de amoniu.

📌 CAN este un produs pe bază de azotat de amoniu și se încadrează în categoria substanțelor cu potențial de precursor exploziv, fapt confirmat nu de opinii personale, ci de reacția oficială a autorităților statului român.

CONFIRMARE INSTITUȚIONALĂ – STATUL A REACȚIONAT

Ca urmare a sesizărilor formulate, Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase a confirmat oficial, prin document scris, că:

➡️ petiția a fost preluată și transmisă spre competență

➡️ către Serviciul de Investigare a Infracționalității de Mediu din cadrul IPJ Constanța

➡️ pentru analiză și soluționare.

Aceasta nu este o formalitate administrativă, ci o recunoaștere clară că:

- vorbim despre substanțe periculoase,

- cu potențial de risc penal și de siguranță publică,

care intră în sfera de competență a structurilor specializate ale Poliției Române.

Dacă nu ar fi existat un risc real, IGPR – Explozivi și Substanțe Periculoase nu ar fi fost sesizat și nu ar fi reacționat.

CONDIȚII DE DEPOZITARE — IGNORATE

Pe eticheta produsului scrie clar:

„Store in a well-ventilated place. Keep cool.”

depozitare departe de materiale combustibile,

protecție împotriva umezelii.

➡️ Niciuna dintre aceste condiții nu a fost respectată.

RISCURI MAJORE

⚠️ CAN întreține arderea;

⚠️ apropierea de materiale combustibile = risc major de incendiu;

⚠️ stivuirea instabilă = risc de prăbușire și accidentare;

⚠️ higroscopic → ploaia poate genera scurgeri cu nitrați, cu impact asupra mediului;

⚠️ amplasarea lângă zone locuite → creșterea severității consecințelor în caz de incident major.

După ani de zile în care Portul Midia a fost un exemplu de depozitare neconformă a azotatului de amoniu, ignorată de autorități, nu pot accepta ca aceeași problemă să fie mutată sau mascată în Portul Constanța.

Riscurile nu dispar prin schimbarea locației și nici prin jocuri de cuvinte administrative.

Domnule Prefect,

Documentele administrative spun că „nu există nimic”.

Documentele tehnice, etichetele produsului, rapoartele din teren și reacția IGPR spun exact opusul.

Nu eu am creat această situație.

Nu eu am depozitat substanța.

Nu eu am ignorat normele ISU, de mediu și de siguranță portuară.

👉 Singura întrebare care rămâne este: CINE își asumă răspunderea dacă „monitorizarea” se va transforma într-un incident?

Pentru că acum:                                  

✔️ există documente,

✔️ există fotografii,

✔️ există rapoarte,

✔️ există implicarea Poliției Române.

Iar adevărul nu mai poate fi ascuns sub formulări birocratice.

Iulian Nicolae Șuchea, ofițer port gradul I, angajat al CN Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, Serviciul Siguranță Portuară, înregistrat ca avertizor de integritate în dosarul nr. 212/DAIP/2025

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 - Diferența dintre „fără azotat de amoniu” și CAN (Calcium Ammonium Nitrate)

 

Diferența dintre „fără azotat de amoniu” și CAN (Calcium Ammonium Nitrate)

I. Clasificarea CAN în dreptul UE

Conform Regulamentului (UE) 2019/1009 privind produsele fertilizante:

CAN (Calcium Ammonium Nitrate) este încadrat în:

CMC 1 – Substanțe primare, având ca ingredient principal azotatul de amoniu (CAS 6484-52-2).

📌 Prezența carbonatului de calciu sau a aditivilor anti-caking nu schimbă natura juridică a substanței, ci doar proprietăți fizice (stabilitate, manipulare).

II. Regimul azotatului de amoniu în legislația UE

În dreptul UE:

Azotatul de amoniu este definit prin compoziție chimică, nu prin denumire comercială;

Orice produs care conține azotat de amoniu peste pragurile stabilite este tratat ca azotat de amoniu, indiferent de:

- forma granulară,

- amestecuri cu calciu,

-destinația agricolă.

Această abordare este consecvent aplicată în:

- Regimul SEVESO (Dir. 2012/18/UE);

- Normele de securitate industrială și PSI;

- Fișele cu date de securitate (MSDS/REACH).

III. Semnificația juridică a mențiunii „fără azotat de amoniu”

Mențiunea „fără azotat de amoniu” dintr-o autorizație de mediu are semnificație juridică restrictivă, respectiv:

➡️ Excluderea oricărei substanțe încadrate juridic ca azotat de amoniu, indiferent de denumirea comercială.

📌 Prin urmare:

„fără azotat de amoniu” ≠ „fără azotat de amoniu pur”;

„fără azotat de amoniu” include și CAN, întrucât CAN este azotat de amoniu stabilizat.

✔ CAN = azotat de amoniu (în sensul dreptului UE)

✔ Autorizație „fără azotat de amoniu” = interdicție CAN

✔ Orice distincție de tip „îngrășământ agricol” vs. „substanță periculoasă” nu este recunoscută juridic la nivel UE

👉 Diferența este tehnic nulă și juridic inexistentă.

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025

Iulian Nicolae ŞUCHEA Ofițer Port I Avertizor de Integritate 212/DAIP/2025 - SCRISOARE DESCHISĂ către Garda Națională de Mediu

 

SCRISOARE DESCHISĂ către Garda Națională de Mediu

Comisariatul Județean Constanța privind clarificarea constatărilor referitoare la depozitarea îngrășămintelor de tip CAN (Calcium Ammonium Nitrate) în Portul Constanța – Poarta 2 (incinta SORENA)

Stimată conducere a Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Constanța,

Subsemnatul, Iulian Nicolae ȘUCHEA, ofițer port gradul I în cadrul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța – Serviciul Siguranță Portuară, și avertizor de integritate conform Legii nr. 361/2022, vă adresez prezenta scrisoare deschisă ca urmare a unor discrepanțe documentate între constatările oficiale comunicate de instituția dumneavoastră și situația identificată în teren, la aceeași locație din Portul Constanța.

Produsul depozitat pe platforma SORENA – Poarta 2 este CAN (Calcium Ammonium Nitrate), un îngrășământ care conține azotat de amoniu. Eticheta producătorului impune depozitarea acestuia în spații ventilate, uscate, răcoroase și departe de materiale combustibile.

În realitate, sacii de câte 1 tonă erau depozitați în aer liber, expuși la ploaie și umezeală, pe o platformă degradată, în apropierea utilajelor, construcțiilor și zonelor locuite.

Azotatul de amoniu este o substanță oxidantă care întreține incendiile și devine periculoasă în condiții improprii de depozitare. Diferența dintre cerințele producătorului și situația din teren ridică riscuri reale pentru siguranța publică și mediu.

Contextul factual

Prin adresa GNM – CJ Constanța din 26.11.2025, se comunică faptul că, în urma controalelor efectuate, „nu au fost identificate stocuri de îngrășăminte chimice de tip azotat de amoniu” la Portul Constanța – Poarta 2 (incinta SORENA).

În data de 27.11.2025, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, am constatat în teren existența unei cantități semnificative de CAN – Calcium Ammonium Nitrate, ambalat în saci big-bag de 1000 kg, depozitat neconform.

Întrebări adresate Gărzii Naționale de Mediu

1. Cum definește GNM produsul CAN din punct de vedere al controlului de mediu?

2. Ce metodologie a fost utilizată pentru identificarea azotatului de amoniu la controalele din noiembrie 2025?

3. Au fost verificate etichetele tehnice ale produselor depozitate?

4. Cum explică GNM existența CAN la data de 27.11.2025, la aceeași locație verificată anterior?

5. Este autorizată depozitarea CAN în aer liber, pe platforme degradate?

6. Au fost evaluate riscurile pentru populație, mediu și infrastructură portuară?

7. Ce măsuri suplimentare vor fi dispuse?

Prezenta scrisoare este formulată în spiritul transparenței și interesului public, fără acuzații, dar cu solicitarea fermă de clarificare. Într-un obiectiv strategic național, manipularea și depozitarea substanțelor pe bază de azotat de amoniu trebuie tratate cu maximă responsabilitate.

Cu respect,

Iulian Nicolae ȘUCHEA

Ofițer Port I – Serviciul Siguranță Portuară

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța

Avertizor de integritate – Legea nr. 361/2022