Sfânta Biserica Ortodoxă

vineri, 26 decembrie 2025

Domnule Prim-ministru Ilie BOLOJAN

 

Domnule Prim-ministru Ilie BOLOJAN,

Vă adresez public această solicitare de intervenție, în calitate de avertizare în interes public, formulată de un angajat al unei infrastructuri critice naționale – Portul Constanța – cu experiență directă în semnalarea și documentarea riscurilor operaționale și de securitate.

Problema nu este de legalitate formală, ci de guvernanță a riscului.

Situațiile semnalate în prezent în Portul Constanța, precum și precedentele din Portul Midia și Constanța Sud Agigea, indică un model repetitiv de tratare fragmentată a riscurilor asociate depozitării substanțelor cu potențial periculos în infrastructuri critice.

Faptul că fiecare instituție a statului operează corect în propria sferă de competență (mediu, autorizații, clasificări SEVESO, regim chimic) nu garantează controlul efectiv al riscului sistemic.

1. Precedente operaționale relevante

În Portul Midia, depozitarea azotatului de amoniu:

a fost autorizată formal pentru spații specializate;

a avut loc, în practică, pe platforme deschise;

a generat intervenții succesive ale statului, în urma sesizărilor și rapoartelor de specialitate.

În Constanța Sud Agigea, situații de depozitare neconformă, cu implicații de siguranță, au fost corectate prin același mecanism: escaladare → control → remediere, nu prin prevenție sistemică.

Aceste precedente demonstrează că riscul reapare sub alte forme atunci când nu există o decizie unitară, aplicabilă infrastructurilor critice.

2. Situația actuală – Portul Constanța

În Portul Constanța sunt manipulate și depozitate îngrășăminte tip CAN (nitrocalcar) care:

conțin azotat de amoniu (CAS 6484-52-2);

sunt încadrate ca precursori de explozivi, conform legislației în vigoare;

necesită condiții stricte de depozitare pentru menținerea stabilității fizico-chimice.

Constatările instituționale confirmă depozitări neconforme, însă nu există o evaluare integrată de risc specifică unei infrastructuri portuare supuse regimului ISPS.

3. Analiza riscurilor

3.1. Risc PSI – stabilitate fizico-chimică și comportament la incident

Îngrășămintele tip CAN, prin conținutul de azotat de amoniu:

au caracter oxidant;

își pot modifica comportamentul prin absorbția umidității, recristalizare și segregare de fază;

pot deveni mai reactive în prezența contaminanților (uleiuri, combustibili, praf metalic).

Depozitarea în aer liber, pe platforme cu potențial de infiltrații:

favorizează degradarea ambalajelor (big-bag);

crește probabilitatea contaminării accidentale;

reduce predictibilitatea comportamentului materialului în caz de incendiu.

Într-un scenariu PSI, CAN-ul nu inițiază explozia, dar intensifică semnificativ propagarea incendiului și crește sarcina termică, afectând timpii și eficiența intervenției.

3.2. Risc operațional – interacțiunea cu activități portuare

Depozitarea în proximitatea fluxurilor operaționale:

crește probabilitatea de impact mecanic asupra ambalajelor;

generează risc de rupere, vărsare și contaminare;

complică delimitarea zonelor de siguranță PSI.

Un incident minor (lovire, scurgere, incendiu local) poate escalada rapid într-un mediu cu utilaje grele, surse de aprindere și trafic intens.

3.3. Risc ISPS – securitate și control

Portul Constanța este:

infrastructură critică;

nod logistic strategic;

obiectiv supus Codului ISPS.

Depozitarea de cantități mari de materiale încadrate ca precursori:

necesită control riguros al accesului;

perimetre dedicate și delimitate;

monitorizare continuă și trasabilitate.

Depozitarea deschisă:

crește expunerea la acces neautorizat;

reduce capacitatea de prevenire a interferenței deliberate sau accidentale;

creează vulnerabilități incompatibile cu principiile ISPS.

3.4. Risc sistemic și reputațional

Lipsa unei abordări unitare:

transferă responsabilitatea între instituții;

generează zone gri decizionale;

expune statul român unei analize post-incident de tip „failure of governance”.

În infrastructurile critice, absența deciziei este, ea însăși, un risc.

Experiența din Portul Midia și Constanța Sud Agigea arată că problema se rezolvă doar după escaladare.

Vă solicit respectuos, pe această cale, să interveniți preventiv, sistemic și coordonat.

Cu respect instituțional,

Iulian Nicolae Șuchea

Ofițer port grad I – CN APM SA Constanța

Avertizor de integritate (Legea nr. 361/2022)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu