Av.Prof.Univ.Dr Gheorghe Piperea - De ținut minte pentru viitoarea criză a datoriilor (II)

 

De ținut minte pentru viitoarea criză a datoriilor

(II)

Legislația protecției consumatorilor permite nu numai stoparea practicilor comerciale incorecte, ci și „evacuarea” din contracte a clauzelor abuzive, cu două tipuri principale de efecte: (i) contractul continuă, dar fără clauzele abuzive (clauze care cauzează, de exemplu, majorarea ilegitimă a volumului plăților pe care trebuie să le facă debitorul sau încetarea automată a contractului, cu consecința executării silite și a debranșării); (ii) restituirea plăților nedatorate, efectuate în plus față de ceea ce este o consecință normală și echitabilă, echilibrată, a contractului. În plus – iar acesta este subiectul real al acestui comentariu – legislația protecției consumatorilor are un caracter disuasiv (descurajant, intimidant) și persuasiv. Pentru ca, pe viitor, comerciantul să nu mai fie tentat să abuzeze de puterea sa economică, iar concurenții săi să nu mai fie tentați să îl imite (fie din comoditatea înscrierii în main stream, fie din invidia față de rezultatele financiare deosebite ale unui comerciant incorect, abuziv și care beneficiază de excesiva toleranță a autorităților), sancțiunile aplicabile de către autoritățile administrative sau judiciare sunt deosebit de severe, unele dintre ele având caracteristici de-a dreptul contra-intuitive.

De exemplu, potrivit art. 6 din Legea clauzelor abuzive nr.193/2000, consumatorul are dreptul să ignore clauzele pe care le găsește abuzive sau față de care autoritățile au decis că au acest caracter. Instanța le „evacuează” din contract și, în plus, dispune restituirea plăților nedatorate efectuate în temeiul lor. ANPC poate cere instanței, în procese de tip class action, să dispună „evacuarea” clauzelor abuzive din toate contractele de același tip (notă – contractele comercianților mari sunt tipizate, identice și ne-negociabile în raport de orice consumator) și restituirea plăților nedatorate în favoarea tuturor consumatorilor din aceeași clasă. Acest gen de class action poate fi inițiat și de asociații pentru protecția consumatorilor. ANPC poate dispune și amenzi contravenționale, precum și sancțiuni complementare, constând în suspendarea activității sau chiar închiderea unității comerciantului abuziv/incorect.

Cel mai frapant tip de sancțiune este însă lăsarea contractului fără costuri.

De exemplu, un contract de credit bancar împănat cu clauze abuzive va fi descărcat nu numai de aceste clauze, ci și de toate costurile aferente creditului – dobânzi, comisioane, penalități, speze, prime de asigurare. În timp ce contractul continuă (notă – nulitatea sau rezilierea acestuia nu sunt posibile decât în cazul în care consumatorul este de acord), banca nu își va mai încasa decât ratele de credit, la valoarea nominală din data contractării. Dacă împrumutul ar fi de 1000 de lei, tot 1000 de lei ar rămâne până la expirare (peste 10-20 de ani), indiferent de cursul de schimb leu – monedă de referință. Iar la suma de 1000 de lei nu se vor adăuga costuri.

Mai jos aveți scurte extrase dintr-o speță recent soluționată la Curtea de Apel București (speță care a avut o „excursie” și pe la ÎCCJ) și care aplică acest tip de sancțiune disuasivă, intimidantă Băncii Comerciale Române, deținută de Erste Bank, din onesta Österreich (Regatul Paștelui/Regatul de Est ...). Notă – din speță rezultă și caracteristicile fundamentale ale comportamentului comerciantului mare în raport de consumator: aroganța, cinismul de tip TINA (there is no alternative/my way or the highway), disprețul față de partea slabă a contractului și chiar față de sistemul judiciar.

.....

Pasul unu – într-o decizie de casare cu trimitere spre rejudecare, ICCJ a pus în vedere instanței de apel să aibă în vedere interpretările date de CJUE în cauza C 269/19 privind negocierea clauzelor contractuale de către părți. În acest sens, părțile au încercat să negocieze, însă în realitate Banca a propus o singură formulă de calcul a dobânzii, fără a mai realiza vreo concesie. S-a încheiat și un proces-verbal, prin care s-a constatat ... imposibilitatea ajungerii la un acord.

Prin Decizia nr. 176/01.02.2022, pronunțată în dosarul nr. 18698/3/2016* de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, instanța a reținut:

„Contrar susținerilor Băncii de la termenul de azi, dispunerea încetării contractului este evident că nu este o soluție în cauză, lipsa oricărui acord al reclamantului în acest sens fiind mai mult decât evidentă față de toate susținerile acestuia pe parcursul celor 6 ani de proces. Dimpotrivă, curtea va avea în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia de casare privind scopul disuasiv al legii și că consecința caracterului neobligatoriu al clauzelor abuzive este dreptul consumatorului la restituirea plăților făcute în temeiul clauzelor abuzive, precum și cele stabilite de CJUE și în cauza C 269/19 par. 41 privind necesitatea luării tuturor măsurilor necesare în vederea protejării consumatorului de consecințele deosebit de prejudiciabile pe care anularea contractului le-ar putea provoca dacă s-ar considera că acest contract nu ar mai putea să continue după eliminarea clauzei privind caracterul variabil al dobânzii, respectiv repunerea părților în situația anterioară cu obligația consumatorului de a restitui dintr-o dată și imediat toate sumele rămase datorate din Contract.

(...)

Curtea are în vedere obligația pârâtei de a restitui reclamantului toate sumele încasate în temeiul art. 5 alin. 2 ultima teză, respectiv că practic contractul va rămâne fără dobândă contractuală peste cele 18 luni și până la încetarea lui, pentru că numai în acest caz se asigură respectarea și a dispozițiilor instanței de recurs din prezentul dosar și efectul descurajator impus de Directivă în considerarea jurisprudenței CJUE amintite mai sus.

(...)

După ce reclamantul i-a atras atenția cu privire la caracterul contradictoriu al propriilor susțineri și la încălcarea deciziei instanței de recurs, din Procesul verbal din 28.01.2022 semnat de ambele părți, rezultă că BCR a formulat practic o unică ofertă cu privire la dobândă la care nu a acceptat nicio negociere (...), pe care a reiterat-o de 4 ori. O singură variantă propusă și, ulterior, de fapt pretinsă nu are valoare de negociere, nu are valoare de recunoaștere a răspunderii pentru situația creată prin inserarea unor clauze abuzive cu încălcarea legislației naționale și a Directivei europene.

(...) Banca este cea care nu a profitat de ocazia rezultată din decizia de recurs și nu a procedat la o veritabilă negociere cu consumatorul. Prin urmare, eșuarea negocierii în aceste condiții nu poate produce efecte în favoarea Băncii și în contra consumatorului, ci dimpotrivă.

Dispozitivul: obligă pârâta la plata către reclamant a tuturor sumelor încasate în baza art. 5 alin. (2) teza finală din Contract, după expirarea primelor 18 luni de la data încheierii Contractului, plus dobânda legală aferentă de la data încasării până la data plății efective.

Atrag atenția, la final, asupra acestui pasaj, care este dărâmător pentru bancă și, în același timp, aur curat pentru consumatorii care ar intenționa să obțină același rezultat, în raport de orice altă bancă sau chiar de noii creditori abuzivi și incorecți, companiile de utilități:

„practic contractul va rămâne fără dobândă contractuală peste cele 18 luni și până la încetarea lui, pentru că numai în acest caz se asigură respectarea și a dispozițiilor instanței de recurs din prezentul dosar și efectul descurajator impus de Directivă în considerarea jurisprudenței CJUE”.

Spor la negocieri/procese!

Profesor și Avocat Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr Gheorghe Piperea - De ținut minte pentru viitoarea criză a datoriilor (I)

De ținut minte pentru viitoarea criză a datoriilor

(I)

Potrivit art. 1534 alin.1 din Codul civil român, “dacă, prin acțiunea sau omisiunea sa culpabilă, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despăgubirile datorate de debitor se vor diminua corespunzător”.

Mai mult decât atât - conform art. 1534 alin.2 Cciv, “debitorul nu datorează despăgubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minima diligenta”. De aceea, creditorul are, fata de debitor, obligația de a depune minime diligențe pentru a evita producerea prejudiciului rezultat din ne-executarea obligației debitorului, obligație sancționată cu pierderea dreptului la despăgubiri pentru prejudiciul rezultat din ne-executarea obligației contractuale a debitorului.

In sistemul legii noastre, creditorul are obligația unui bonus pater familias față de bunurile sale (inclusiv creanțele), fiind nu numai îndreptățit, dar chiar obligat să își păzească în mod prudent proprietatea. O creanță rezultată dintr-un raport juridic echilibrat este o creanță care poate fi plătită, inclusiv pe termen lung și în mod continuu. O creanță excesivă, care se augmentează (gonflează) prin simpla trecere a timpului, este greu sau imposibil de plătit de un debitor care, între timp, poate deveni insolvabil. De aceea, creditorul, ca un bonus pater familias, nu poate lăsa acest dezechilibru contractual să se instaleze. Ar fi ca și când ar contribui la inundația propriei grădini sau la incendierea proprie case.

Intuitiv, înțelegem toți că debitorul este cel care are o obligație față de creditor, iar nu invers. O obligație a creditorului față de debitor poate să pară contra-intuitivă. Cu toate acestea, regula liberării debitorului de datoria de a plăti despăgubiri pe motivul lipsei de diligență a creditorului este justificată.

Contractul este făcut pentru a fi executat în natura sa, iar nu pentru că ar putea conduce la despăgubiri și la îmbogățirea fără justă cauză a creditorului.

Sancțiunea neplății la termen a datoriei bănești și consolidarea valorii creanței bănești, urmărite prin inserarea unor clauze dedicate în contract, sunt justificate prin rațiunea asigurării lichidității și a continuității întreprinderii creditorului și, mai larg, prin rațiunea asigurării unui flux financiar sănătos pe piața relevantă pe care acționează creditorul. Aceste justificări se pierd, eșuând în zona ilegitimității și a disproporționalității, dacă creditorul asistă pasiv la “umflarea” obligației de plată sau chiar o încurajează, așteptând momentul în care să “colecteze” rezultatul acestei acumulări, care se întâmplă prin simpla trecere a timpului.

Pe de altă parte, în virtutea principiului solidarismului contractual, părțile sunt datoare nu numai să coopereze în vederea atingerii emolumentului contractului, fiecare dintre părți fiind datoare să îi asigure celeilalte părți atingerea acestui emolument, dar și să acționeze (individual sau în cooperare cu cealaltă parte) pentru evitarea apariției sau a agravării unui prejudiciu rezultat din derularea defectuoasa a contractului ori din evenimente situate dincolo de voința părților, dar care ar putea afecta economia contractului si, implicit, șansele creditorului de a-și recupera prejudiciul de la un debitor devenit, între timp, insolvabil. Creditorului nu i se poate permite să lase prejudiciul să se producă și să se amplifice la infinit, deși, cu minime diligențe, ar fi putut să îl evite sau să îl limiteze. Aceasta amplificare a daunelor ar, fi de altfel, în dezavantajul creditorului, întrucât, pe măsura creșterii lor, scade capacitatea debitorului de a le achita.

O instituție legitimă - daunele-interese datorate de debitor pentru ne-executarea fără justificare a obligațiilor contractuale - nu poate fi transformată într-un instrument de speculație fără fundament economic sau într-un motiv de ruină a debitorului (situație care, rapid, s-ar întoarce chiar împotriva creditorului, întrucât un debitor insolvabil este echivalent cu un debitor-lipsă). Ar fi ca și când un asigurat și-ar abandona propria casă, lăsând-o pradă incendiului, fie pentru a încasa asigurarea, fie pentru a grăbi emiterea avizelor si aprobărilor necesare demolării.

Un contract având ca obiect o obligație pecuniară poate, fie prin intermediul unor clauze exprese, fie prin intermediul unor norme legale supletive, menite a completa lacunele de reglementare ale contractului, să impună (i) o indexare a sumelor de plată în funcție de rata inflației ori în funcție de rata de schimb sau o „consolidare” în moneda străina, (ii) o penalitate de întârziere dublată de plata anticipată a tuturor ratelor, adăugată gestului preluării în posesie a bunului achiziționat pe credit sau în leasing sau (iii) o penalitate excesivă, amplificată la infinit prin simpla trecere a timpului. Toate aceste obligații ar pute fi suplimentar amplificate prin omisiunea creditorului de a depune minime diligențe menite a evita producerea unui prejudiciu rezultat din ne-executarea obligației originare de plată.

Daca in contract exista o dobândă variabilă, iar variabilitatea respectivă determină costuri excesive sau ruinătoare în sarcina debitorului, creditorul are obligația de minima diligență de a-l avertiza pe debitor si de a-i oferi posibilitatea de a trece la o dobândă fixă, sustenabilă pe termen lung.

Notă: asistăm, zilele acestea, la o adevărată explozie a Robor, care a ajuns la cota de 4,5%, fată de 1,5-2% cât era acum două luni. Majorarea volumului lunar de plăți cu cca 30% nu va putea fi suportată prea mult timp de debitorii bancari.

Dacă în contract există o clauză de indexare a monedei de plată sau de consolidare a plăților într-o monedă străină, iar hiper-valorizarea monedei de plată sau de consolidare determină creșterea galopantă a volumului plăților în moneda în care debitorul își obține principalele venituri, atunci creditorul trebuie să îl avertizeze de îndată pe debitor și să îi ofere posibilitatea conversiei monedei de cont în moneda de plată (moneda națională), la un curs de schimb care sa facă sustenabil pe termen lung contractul.

Notă: în condițiile inflației, ale scăderii abrupte a puterii de cumpărare a leului și ale stagnării sau chiar reducerii salariilor și a celorlalte venituri de bază, monedele de referință (euro, dolar, franc elvețian) cresc galopant, la fel ca și prețul bunurilor de consum necesar și al facturilor la utilității, determinând alunecarea rapidă a consumatorilor pe panta supra-îndatorării și a ruinei. Acești debitori nu vor mai putea fi surse de lichiditate ale creditorilor financiari, ci ținte facile ale colectorilor de creanțe și victime ale evacuărilor din locuințele familiale.

Avertizarea promptă a debitorului și oferta de stabilizare a volumului de plăți în vederea reducerii riscului penalităților excesive este nu numai o obligație de cooperare loială a creditorului cu debitorul, dar și o măsură prudențială, sanitară, pentru creditor, întrucât un debitor ruinat este un risc de neplată.

In plus, pasivitatea creditorului sau provocarea de către acesta a eșecului contractului pot determina chiar liberarea debitorului de obligația de a plăti creditorului despăgubiri rezultate din neexecutarea contractului.

Debitorul poate solicita liberarea de obligația de despăgubire atât în cadrul unei acțiuni în constatare, cât și în cadrul unei contestații la executare. Acțiunile în constatare pot fi formulate și sub forma unor procese colective.

Dacă penalitățile contractuale sunt excesive sau ruinătoare, iar creditorul nu îl avertizează pe debitor în legătură cu riscul creșterii nelimitate a obligațiilor de plată și cu metodele de neutralizare a acestui risc, atunci penalitățile nu numai că pot fi reduse, dar ele pot fi, pur si simplu, șterse, prin decăderea creditorului din dreptul de a le mai pretinde.

Așadar, zicala „ai grijă ce îți dorești, că s-ar putea să se întâmple” se potrivește foarte bine acelor creditori care, azi, își freacă palmele la gândul că debitorii, captivi în contractele lor „beton”, vor fi obligați la plata unor despăgubiri enorme, dat fiind că riscurile interne și externe contractului sunt puse în totalitate pe capul debitorului mărunt și insignificant ca putere de negociere.

Aceasta este mica „surpriza” pregătită, încă din 2011, de Codul civil, pentru creditorii profesionali, dar ne-diligenți, adică, neprofesioniști.

(Notă de final al acestui prim punct - explicațiile de mai sus fac parte din cursul, mult mai detaliat, pe care îl voi susține azi studenților din anul III, în amfiteatru)

Profesor și Avocat Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logistica portuară

 

Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logistica portuară. În plan militar, nici nu mai este nevoie de “operațiunea specială” a odiosului Putin. Populația va fi supusă, din nenorocire, unui nou Holodomor - SUA va rămâne cu încurajările (și cu scenarii de seriale de pus pe Netflix, iar UE va ridica din umeri, scuzându-se cu afirmații de gen “nu putem opri brusc importurile de gaz și petrol din Rusia” (apud Mark Rutte, premier “anti-corupt” olandez).

Economic și strategic, și România va fi lovită crunt.

După preluarea Insulei Șerpilor și a Odessei, Rusia va avea controlul asupra platoului continental al Mării Negre și asupra gazelor de acolo.

Exxon, care ar fi vrut acele gaze de la România, a părăsit subit biznisul, dar nu oricum, ci pentru fix un miliard de euro, primiți de la Romgaz, obligată să cumpere pielea ursului din pădure.

Fără acest cârlig american strategic, calea rușilor către acest gaz este acum și mai facil și abitir deschisă.

Apropo de corupție și ipocrizie.

Oare de ce-o fi plecat Exxon așa de intempestiv din acea afacerea? Știa cumva de invazia Ucrainei, cu zeci de luni înainte de a se întâmpla? Cum se explică renunțarea la o asemenea comoară?

Culmea ironiei este că Exxon a vândut către Romgaz, cu un miliard de euro, o simplă hârtie, iar nu un business. O simplă aprobare de la ANRM si Guvern, nu o investiție.

În mod normal, hârtia ar fi trebuit anulată și re-emisă gratis în favoarea Romgaz. Dar nu a fost să fie. Trebuia un oareșce peșcheș și un “mic” comision pentru consultanți pentru ca Exxon să se retragă în seninătate și la timp.

Precizare adițională: o licență de exploatare este condiționată de investiții și lucrări în termen. În caz de culpă, se anulează de plin drept.

A făcut ceva Exxon oarecari investiții și nu se știe public? Se pare că nu. A descoperit Exxon că, de fapt, nu există gaz în platoul continental al Insulei Șerpilor sau că e atât de puțin și dificil de scos încât “nu se merită” oboseala? Nu se știe. Cel puțin, eu nu am văzut nicio știre de acest gen - și ce știre ar fi fost! Nucleară!

Altă precizare adițională: și Exxon a cumpărat de la Statul român aceeași piele a ursului din pădure. Ucraina nu a pus niciodată în aplicare acea decizie de la Haga “câștigată” de România. Nefiind pusă în aplicare acea hotărâre, România nici nu prea avea ce să concesioneze - nici către Exxon, nici către Romgaz, nici către papa de la Roma. Iar acum hotărârea de la Haga chiar devine caducă, inopozabilă ocupantului rus. Așadar, Exxon a vândut Romgaz o licență pe ceva ce nu putea avea, Romgaz cumpărând de la Exxon ceva ce nu va putea avea. Pe un miliard de euro. Mișto, nu? Așa-i că e bine să ai consultanți?

Profesor și Avocat Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Nostalgicii după vremurile bune în care se puteau simți superiori pe motiv că dețin cod QR și poartă botniță „responsabilă” se pot bucura - Arahat a zis că se revine la plandemie din 1 aprilie. Nu e păcăleală, e plan.

Nostalgicii după vremurile bune în care se puteau simți superiori pe motiv că dețin cod QR și poartă botniță „responsabilă” se pot bucura - Arahat a zis că se revine la plandemie din 1 aprilie.

Nu e păcăleală, e plan.

E multă marfă pe stoc, și nu se cade să se risipească mândrețe de ser experimental și de cârpă acoperitoare facială. Plus că perspectiva finalului războiului îi lasă pe apostolii plandemiei descoperiți pe partea de răspundere civilă și penală pentru crimele și delictele din plandemie, comise la adăpostul stării de urgență/alertă.

Nu se știe cum s-or descurca măreții noștri „luptători” contra plandemiei față de valul tot mai mare de refugiați, care nu sunt nici testați, nici „imunizați”, sau cu banii necesari hămesitelor bugete arahatieni, sau cu cerințele de capital al băncilor necesare unei noi înghețări a ratelor la credite, ori cu forța de muncă necesară în agricultură (materie primă alimentară de la ruși și ucraineni nu mai e, pe motiv de embargo și, respectiv, război), cu turismul și cu sectorul IMM care păreau eliberate, în sfârșit, cu copiii care păreau descătușați, în sfârșit, cu regresul cognitiv care părea, stopat, în sfârșit ...

Dar nu-i bai, găsește Câțu supermanu' o soluție magică.

PS Am fost în mall, de 2 ori, fără acoperitoare facială. La cinema era sala plină, ca pe vremuri. Cam unul din zece spectatori avea botniță - de obicei, cuplurile sub 35 de ani. Mi-am luat și nește chestii de la magazin - vânzătoarele nu au acoperitoare facială, supervaizorii, da. Evident, am fost de multe ori în instanță. Judecătorii nu au cârpa de față, grefierele și jandarmii, da. De aici concluzia că cei mai plângăcioși după captivitate sunt „șăfii” mici de instituții sau prăvălii și îndoctrinații digitali ai „luptei” cu plandemia.

PPS A fost frumos să fim „umpic” în libertate. N-am prea fost „revergorați” de entuziasmul normalității, deci înapoi în staul, zise Arahat & Fauci.

Profesor și Avocat Gheorghe Piperea

Romanian Truck Driver -Temă pentru weekend

 

Temă pentru weekend

Când patronul tău se vaită că are o mulțime de cheltuieli cu salariul tău de măturător stradal, arată-i acest fluturaș de salariu.

Media lunară a kilometrilor pentru acest salariu, este între 8 și 10 mii, media orelor conduse între 60 și 80 de ore la două săptămâni.

Fără jigniri și înjurături, fără reparații la camion sau remorcă, fără stres, fără presiune psihologică, fără alergătură, fără schimb de camioane, fără depășiri de program, fără amenzi, fără încărcarea mărfurilor de către șofer, fără descărcarea mărfurilor de către șofer, fără chingi, colțare, preșuri de cauciuc sau lize, fără condus de noapte, fără tăieri nejustificate de venit, fără dispeceri împuțiți.

Acest salariu este din luna februarie 2022, nu există prime, bonusuri sau mai știu eu ce "stimulente".

Brut: 5325,99 euro

Taxe și asigurări: 1436,73 euro

Net: 3889,26 euro

Au fost două weekend-uri de 30 și ceva de ore petrecute la cabină prin Belgia și două acasă la chirie de peste 60 de ore fiecare.

Tu să nu mă crezi pe mine, eu îți arăt acesta, să mă dau mare. Să-ți arăt cât de deștept sunt. Doar mă laud la tine, dar acest salariu nu există.

Tu ascultă de patron, el îți este ca un tată, ca un frate, ca un unchi, vitregi toți.

Repară-i camionul în timpul repausului, spală-l la găleată.

Fă-i penele de cauciuc, schimbă discuri și plăcute prin parcări.

Dă-i peste program, ascultă înjurăturile și jignirile cu calm, ele sunt încurajări sub formă românească.

Plătește amenzile fie din vina tau sau nu, chiar nu are importanță.

Acceptă liniștit și împăcat faptul că ești nepriceput și din cauza ta camionul consumă motorină cât un tanc rusesc, așadar ceva bani din salariul tău lasă-i la firmă pentru consum.

Acceptă că el te plătește din bunătate și milă, oricum tu mare venit nu-i aduci.

Stai pe cabină non-stop, acesta este menirea și rostul tău în viață.

Cu siguranță o să mă trezesc pe cap și cu cei din liga platinum, cu 4500, de pe la agențiile olandeze sau engleze, care după ce le vine impozitul anual, caută să emigreze în America de Sud.

Ei bine pe aceștia îi anunț că eu joc în ligă secundă, nu chiar în prima ligă.

Să curgă părerile și opiniile, indiferent de natura lor.

Înjurăturile și jignirile vor fi șterse, persoanele vinovate blocate direct.

#roumaniantruckdriver

Romanian Truck Driver

Avocat Elena Radu - Sub pretextul recensământului populației si locuințelor pe anul 2021 se creează baza de date unică cu informațiile necesare (datele personale) pentru fiecare persoană fizică pentru implementarea portofelului digital (identitatea digitală unică).

 

O identitate digitală pentru fiecare european

Sub pretextul recensământului populației si locuințelor pe anul 2021 se creează baza de date unică cu informațiile necesare (datele personale) pentru fiecare persoană fizică pentru implementarea portofelului digital (identitatea digitală unică).

Sub pretextul pandemiei s-au creat diverse sisteme pentru colectarea informatiilor despre fiecare persoana fizică din România.

Totul a inceput in prima parte a anului 2020 cu crearea aplicatiei Corona forms.

Sub pretextul identificarii persoanelor infectate și a contacților se colectau datele si se introduceau in această bază de date Corona-forms.

Ulterior, s-a introdus certificatul care se emitea in baza datelor colectate de Conona-Forms.

Pentru a fi determinați să oferim de bună -voie datele noastre personale s-au impus restricții și ni s-a permis accesul la orice bun (cu excepția alimentelor și medicamentelor) și serviciu numai dacă prezentam un certificat de testare, vac sau trecere prin boală.

Pentru a obține un astfel de certificat eram obligați să ne testăm sau să ne vac, ocazie cu care ofeream de bună-voie (constrânși de situație) datele noastre personale.

Ulterior, bazele de date au început să se ”interconecteze”. Adică se cumulau bazele de date.

Mulți s-au gândit că nu contează pentru că oricum suntem luați ”în evidența” pe baza datelor de la sistemul public de sănătate. Însă, nu era așa. Probabil numai 70-80% din populație este asigurată în sistemul public de sănătate. Așa că era necesar ca toți, într-o modalitate sau alta să fim luați în evidență.

O primă interconectare a bazelor de date pe care am sesizat-o, a fost prin intermediul implementării formularului digital de intrare în România.

OUG nr. 129/2021 (neconstituțional pentru că afecta dreptul la viața privată și nu se putea da OUG în sensul acesta de către Guvern) a introdus acest formular, dar, totodată a unit și 3 baze de date:

- Baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

- Baza de date Corona-forms;

- Baza de date generată prin intermediul colectării datelor personale odată cu completarea formularului digital la intrarea în țară.

(a se vedea art. 2 alin. 3 din OUG nr. 129/2021: ”În vederea implementării formularului, SII-FDIR se interconectează cu serviciul pus la dispoziție de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru validarea datelor introduse în SII-FDIR, și cu aplicația informatică „Corona-forms“, pentru corelarea informațiilor privind persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2”).

În ultimii ani, multe norme s-au introdus în legislația română fără să bată la ochi pentru necunoscători. Nici măcar specialiștii nu au sesizat, pentru simplul fapt că s-a aruncat câte un alineat în câte o lege, iar dacă nu știai imaginea de ansamblu și ce proiecte de lege se pregătesc la nivel european, nu îți săreau în ochi și nu înțelegeai implicațiile.

Când normele necesare pentru implementarea a ceva au fost sparte în sute sau mii de bucățele și au fost ”aruncate„ câte 1-2 în câte o lege națională sau în câte un regulament european este greu să explici lumii ca să înțeleagă semnificația lor.

Când încercai să explici semnificația și implicațiile erai catalogat drept conspiraționist pentru că nu păreau mare lucru 2 piese dintr-un puzzle, iar ca să arăți o imagine de ansamblu trebuia să vorbești de mult prea multe legi, ceea ce presupunea o demonstrație laborioasă și mult prea lungă pentru ca cineva să fie dispus să te urmărească.

Cu cât se apropie mai mult termenul de implementare a identității digitale unice (portofelului digital) cu atât începe să fie mai ușoară demonstrarea imaginii de ansamblu, pentru că nu mai au încotro și trebuie să pună mai multe piese în același act normativ.

Pe înțelesul tuturor, identitatea digitală unică (portofelul digital) înseamnă un singur instrument:

- de identificare (va conține toate datele și va ține loc de toate documentele fizice de identificare a unei persoane fizice în fața unei autorități: certificat de naștere, carte de identitate, permis, pasaport etc);

- de autentificare (te vei conecta cu acest instrument pentru a avea acces și la contul bancar și la achiziția oricarui bun sau serviciu public sau privat, la încheierea oricărui contract etc).

Când a propus proiectul de regulament în acest sens, Comisia Europeană a prezentat acest instrument identitatea digitală unică (portofelul digital) ca fiind pentru binele nostru, pentru că am putea să controlăm cantitatea de date pe care o sharuim.

Însă, să ne gândim puțin: suntem noi cei care deținem vreun control?

În condițiile în care noi vom fi deținătorii unui simplu ”terminal” conectat la o bază de date pe care nu o controlăm, există într-adevăr controlul la noi sau controlul este deținut de cine va controla baza de date, accesul la ea și transmiterea semnalului către terminal (portofelul digital)?

Există riscul ca sub diverse pretexte, reale sau inventate, declarate sau nu, vizibile sau invizibile, semnalul între baza de date (pe care nu o controlăm noi) și ”terminalul” cu care noi ne identificăm și autentificăm să fie întrerupt?

Există.

Ce se va întâmpla atunci?

Ne vom afla în imposibilitatea de a ne identifica, precum și imposibilitatea de a achiziționa orice bun (inclusiv mâncarea), de a ne accesa banii din contul bancar și de a avea acces la orice serviciu.

Propunerea de Regulament a Comisiei Europene în acest sens are nr. COM(2021) 281 final.

Ea a fost înregistrată la Parlamentul European sub nr. 2021/0136(COD)

O gasiti aici: Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 în ceea ce privește instituirea unui cadru pentru identitatea digitală europeană

Regulamentul este direct aplicabil și obligatoriu în România.

Cu toate că în această propunere de Regulament se invocă că portofelul digital ar fi aplicabil numai la nivel transfrontalier și că nu ar fi obligatorie deținerea lui, în conținutul Regulamentului se prevede (art. 12b):

„Articolul 12b

Utilizarea transfrontalieră a portofelelor europene pentru identitatea digitală

(1) În cazul în care statele membre solicită o identificare electronică utilizând un mijloc de identificare electronică și o autentificare în temeiul dreptului intern sau al practicii administrative pentru a accesa un serviciu online furnizat de un organism din sectorul public, acestea acceptă, de asemenea, portofele europene pentru identitatea digitală emise în conformitate cu prezentul regulament.

(2) În cazul în care BENEFICIARII PRIVAȚI CARE FURNIZEAZĂ SERVICII sunt OBLIGAȚI DE DREPTUL NAȚIONAL sau de dreptul Uniunii SĂ UTILIZEZE AUTENTIFICAREA STRICTĂ A UTILIZATORULUI PENTRU IDENTIFICAREA ONLINE sau ÎN CAZUL ÎN CARE AUTENTIFICAREA STRICTĂ A UTILIZATORULUI ESTE IMPUSĂ ÎN BAZA UNEI OBLIGAȚII CONTRACTUALE, INCLUSIV ÎN DOMENIILE TRANSPORTURILOR, ENERGIEI, SERVICIILOR BANCARE ȘI FINANCIARE, SECURITĂȚII SOCIALE, SĂNĂTĂȚII, APEI POTABILE, SERVICIILOR POȘTALE, INFRASTRUCTURII DIGITALE, EDUCAȚIEI SAU TELECOMUNICAȚIILOR, BENEFICIARII PRIVAȚI ACCEPTĂ, DE ASEMENEA, UTILIZAREA PORTOFELELOR EUROPENE PENTRU IDENTITATEA DIGITALĂ emise în conformitate cu articolul 6a.”

Să ne aducem aminte de Regulamentul cu privire la certificat în pandemie. Conținea exact același tip de norme.

Nu era obligatoriu la nivel național (doar transfrontalier), dar dacă statul membru prevedea în legislația națională existența unui astfel de certificat, putea fi solicitat și la nivel național.

Chiar dacă în legislația internă a României nu s-a introdus un astfel de certificat C-19, Guvernul de la el putere a condiționat drepturile tuturor cetățenilor pe teritoriul României de prezentarea unui astfel de certificat.

Regulamentul UE cu privire la certificatul C-19 a intrat în vigoare la 1 iulie 2021. Cu toate acestea, încă din aprilie 2020, în România, s-a creat baza de date Corona-forms în care erau introduse exact datele necesare pentru eliberarea certificatului C-19.

Exact aceasta este situația și cu certificatul pentru identitatea digitală unică (portofelul digital): Parlamentul European nu a aprobat până în prezent Regulamentul UE, neexpirând până în prezent nici termenul pentru întocmirea raportului de către comisia LIBE a parlamentului, însă cu toate acestea se implementează sistemele necesare pentru utilizarea lui și se creează bazele de date la nivel național.

Mai mult, se și introduce în România legislație națională care să ”legalizeze” sistemele și bazele de date necesare implementării lui.

În OUG nr. 19/2020 privind recensământul se menționează la art. 27 alin. (6) că datele cu caracter personal colectate vor fi distruse prin proceduri ireversibile în termen de 3 luni de la publicarea rezultatelor recensământului 2021.

Însă, la art. 23 din OUG nr. 19/2020 se prevede că în perioada februarie 2022- martie 2024 se realizează controlul, validarea, procesarea și diseminarea datelor colectate.

Deci, rezultatele recensământului pot fi finalizate și în martie 2024, dată până la care se poate adopta Regulamentul UE privind identitatea digitală, iar norma privind distrugerea datelor colectate cu ocazia recensământului poate fi abrogată, deoarece bazele de date sunt necesare pentru implementarea regulamentului UE privind identitatea digitală.

Ce date prevede proiectul de regulament al UE că va conține portofelul electronic (identitatea digitală unică)?

1.adresa;

2.vârsta;

3.genul;

4.starea civilă;

5.componența familiei;

6.cetățenia;

7.calificări educaționale, titluri și licențe;

8.calificări profesionale, titluri și licențe;

9.autorizații publice și licențe;

10.date financiare și date privind societatea comercială.

Ce se prevede în OUG nr. 19/2020 privind recensământul?

Articolul 28 prevede că autoritățile și instituțiile publice și furnizorii de date sunt AUTORIZAȚI ȘI AU OBLIGAȚIA să pună la dispoziția Institutului Național de Statistica, cu titlu gratuit, BAZE DE DATE CU ÎNREGISTRĂRI INDIVIDUALE, cuprinzând date corecte, actuale și complete, prin raportare la scopul colectării, unic identificate prin CNP sau ISU, în cazul persoanelor, și a altor identificatori stabiliți de comun acord cu deținătorul datelor, în cazul altor unități statistice.

INFORMATIILE CARE TREBUIE TRANSMISE DE CATRE AUTORITĂȚILE ȘI INSTITUȚIILE PUBLICE ȘI PRIVATE DEPĂȘESC CU MULT TRANSMITEREA UNOR DATE PUR STATISTICE, VIZÂND NUMEROASE INFORMAȚII PERSONALE ALE FIECAREI PERSOANE, DIN DIVERSE DOMENII, INFORMAȚIILE TRANSMITÂNDU-SE PRIN ASOCIEREA CU FIECARE CNP SAU ISU.

Potrivit art. 1 lit o) din OUG nr. 19/2020: ISU (identificator statistic unic) = cod numeric unic, generat în scopuri exclusiv statistice pentru fiecare CNP, în urma aplicării asupra fiecărui CNP a unui algoritm specific de anonimizare utilizat într-o bază de date sau în orice listă de unități statistice și folosit pentru a verifica că baza de date sau lista de unități statistice include o singură înregistrare pentru fiecare unitate statistică și pentru a se realiza legătura între înregistrări.

Ceea ce mi-a atras atenția este că majoritatea bazelor de date de la nivelul instituțiilor și autorităților publice au deja ISU alocat fiecărei persoane, potrivit art 28 alin 2 din OUG nr. 19/2020. Or, daca ISU inseamnă anonimizare, cum mai pot fi identificate persoanele in baza de date a fiecarei autoritati sau institutii publice?

Faptul că aceste ISU deja există în bazele de date, rezultă din modalitatea de redactare a art. 28 alin. (1), (2) și (3) din OUG nr. 28/2020.

La alin. (1) se prevede că dacă identificarea se face prin ISU, informațiile la nivel de inregistrare individuală trebuie să conțină, obligatoriu sexul și data nașterii.

La alin. (2) se mentionează lista de informații la nivel de înregistrare individuală pe care trebuie să le transmită autoritatile si institutiile publice și furnizorii de date sunt identificate pe CNP sau ISU si, cu alte cuvinte, trebuie comunicate toate datele unei persoane fizice pe care persoanele juridice respective le au in baza lor de date.

Cine trebuie să transmită datele:

a) M.A.I., Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date - D.E.P.A.B.D.:

– pentru datele privind cetățenii români cu domiciliul în România la momentul de referință al recensământului: CNP sau ISU, cod localitate administrativă, denumire localitate administrativă, cod județ, starea civilă, țara în care s-a născut, județul în care s-a născut, adresa de domiciliu - denumire stradă, număr imobil, bloc, scară, etaj, apartament - data stabilirii la adresa curentă, REȘEDINȚA ANTERIOARĂ 1, DATA STABILIRII LA REȘEDINȚA ANTERIOARĂ 1, DATA VALABILITĂȚII ACTULUI DE IDENTITATE; dacă informația există în RNEP, CNP SAU ISU AL TATĂLUI, CNP SAU ISU AL MAMEI, CNP SAU ISU AL SOȚULUI SAU SOȚIEI, CNP SAU ISU AL COPIILOR;

– pentru datele privind cetățenii români care și-au stabilit sau restabilit domiciliul sau reședința obișnuită în România în ultimele 12 luni anterioare momentului de referință al recensământului: CNP sau ISU, țara de cetățenie, în măsura în care informația se regăsește în RNEP, țara de naștere, țara de proveniență, data stabilirii domiciliului sau reședinței în România, județul de domiciliu, localitatea de domiciliu, județ de reședință, localitate de reședință, starea civilă;

b) M.A.I., Inspectoratul General pentru Imigrări - I.G.I.:

– pentru datele privind cetățenii străini și fără cetățenie care au un act care atestă dreptul de ședere în România la momentul de referință al recensământului: CNP sau ISU, țara de cetățenie, țara de naștere, județul în care are reședința, localitatea în care are reședința, starea civilă, durata ultimului drept de ședere sau reședință;

– pentru cetățenii străini și fără cetățenie care au solicitat azil sau au o durată efectivă de ședere de cel puțin 12 luni: CNP sau ISU, țara de cetățenie, țara de naștere, județul în care are reședința, localitatea în care are reședința, starea civilă;

– pentru cetățenii străini și fără cetățenie care au obținut în cursul anului de referință un act care atestă dreptul de ședere în România: CNP sau ISU, sex, data nașterii, țara de cetățenie, țara de naștere, județul în care are reședința, localitatea în care are reședința, starea civilă, stare persoană;

– pentru cetățenii străini și fără cetățenie cărora, în cursul anului de referință, le-a expirat dreptul de ședere în România, au decedat, au fost expulzați sau, din alte motive, nu mai beneficiază de un drept de ședere pe teritoriul României: CNP sau ISU, sex, data nașterii, țara de cetățenie, țara de naștere, data plecării din România, județul în care avea reședința, localitatea în care avea reședința, starea civilă, motivul excluderii, data și motivul încetării dreptului de ședere;

c) M.A.I., Direcția Generală de Pașapoarte - D.G.P.:

– pentru datele privind cetățenii români care la momentul de referință al recensământului aveau stabilit domiciliul în străinătate: CNP sau ISU, data aprobării cererii de pașaport cu menționarea statului de domiciliu;

– pentru datele privind cetățenii români care, după anul 2011, și-au stabilit domiciliul în străinătate sau și-au reînnoit pașaportul cu menționarea țării de domiciliu: CNP sau ISU, data aprobării cererii de pașaport cu menționarea statului de domiciliu;

d) M.A.I. - Inspectoratul General al Poliției Române: pentru datele privind persoanele condamnate sau arestate preventiv, aflate în centrele de reținere și arestare preventivă ale M.A.I., custodiate în perioada decembrie 2021-iulie 2022: CNP sau ISU, perioada privării de libertate;

e) M.F.P., Agenția Națională de Administrare Fiscală - A.N.A.F. - pentru datele privind PLĂTITORII DE CONTRIBUȚII SOCIALE, IMPOZITE PE VENIT:

– din declarația D112: CNP sau ISU, secțiune declarație, tip asigurat, cod CAEN declarație, an raportare, lună raportare, NUMĂR ASIGURAȚI ȘOMAJ, INCLUSIV ASIMILAȚI, NUMĂR ASIGURAȚI SĂNĂTATE, INCLUSIV ASIMILAȚI, NUMĂR ASIGURAȚI PENSIE, INCLUSIV ASIMILAȚI, index încărcare, cod obligație, tip declarație, ZILE LUCRATE CONDIȚII NORMALE, ZILE LUCRATE CONDIȚII DEOSEBITE, ZILE LUCRATE CONDIȚII SPECIALE, NUMĂR CONTRACTE, casa de sănătate, DACĂ PERSOANA ESTE PENSIONAR, tip contract, ore normă zilnică, ore lucrate, ore suspendate, data început, data sfârșit, data extragere, index asigurat, funcție asigurat, perioada de raportare, luna an început, luna an sfârșit, ID adresă, cod țară, cod județ, cod localitate, nume localitate, sector, stradă, număr stradă, bloc, scară, etaj, apartament;

– din baza de date a sistemului informatic de administrare fiscală A IMPOZITULUI PE VENITUL PERSOANELOR FIZICE: CNP sau ISU, categorie de venit, anul fiscal de realizare a venitului, cod județ, data de început a contractului de închiriere sau asociere sau numărul autorizației, data de sfârșit a contractului de închiriere sau asociere sau a autorizației individuale, cod categorie venit, cod CAEN;

f) MINISTERUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE - M.M.P.S., CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - C.N.P.P. - pentru datele conform prevederilor din Convenția de colaborare încheiată cu M.M.P.S. și pentru datele privind beneficiarii de asigurări sociale și indemnizații prevăzute de legi speciale, după modalitatea de plată: CNP sau ISU, identificator CTP, COD FEL PENSIE, TIP COD FEL PENSIE, DATA ÎNSCRIERII LA PENSIE, MODALITATEA DE PLATĂ - M - MANDAT, C - CONT INTERN, E - EXPORT PRESTAȚIE;

g) M.M.P.S., AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ - A.N.O.F.M. - pentru DATELE PRIVIND ȘOMERII CARE BENEFICIAZĂ DE INDEMNIZAȚIE DE ȘOMAJ, ȘOMERII NEINDEMNIZAȚI, PERSOANELE ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ ÎN ȚARĂ SAU, DUPĂ CAZ, ÎN STRĂINĂTATE, ÎNREGISTRATE ÎN EVIDENȚĂ: CNP sau ISU, categorie persoană, adresă, localitate, sector;

h) M.M.P.S., AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ - A.N.P.I.S. - pentru DATELE PRIVIND PERSOANELE CARE BENEFICIAZĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ: CNP sau ISU al PERSOANEI CARE ÎNCASEAZĂ BENEFICIUL SOCIAL, CNP sau ISU al PERSOANEI PENTRU CARE SE PLĂTEȘTE BENEFICIUL SOCIAL, luna plății beneficiului social, codul județului, codul beneficiului social, NUMELE ȘI PRENUMELE PERSOANEI CARE ÎNCASEAZĂ BENEFICIUL SOCIAL; luna pentru care se calculează beneficiul social, cod județ, codul beneficiului social, tipul persoanei, adresa de domiciliu;

i) M.M.P.S., Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții - A.N.D.P.D.C.A.

– din sistemul informatic CMTIS, dacă în decembrie 2021 acesta este funcțional: CNP sau ISU, data ultimei consultații - zi, lună și an, adresa - țara, județ, localitate, tipul adresei din interfața «Adrese», NUMĂRUL VIZITELOR PĂRINȚILOR LA COPII, NUMĂRUL ÎNTÂLNIRILOR COPIILOR CU PĂRINȚII ÎN LOC NEUTRU, DACĂ COPILUL ESTE ÎNSCRIS LA O ȘCOALĂ, TIPUL ADRESEI DIN INTERFAȚA «SITUAȚIA ȘCOLARĂ»;

– din sistemul informatic RNA: CNP sau ISU ADOPTATOR, țara de naștere, județ de naștere, localitate de naștere, data eliberare permis ședere adoptator, țara din interfața «Adresa domiciliu», județ din interfața «Adresa domiciliu», localitate din interfața «Adresa domiciliu»;

– date din sistemul informatic RENPH: CNP sau ISU, adresa - județ, localitate, comună, tip persoană, cetățenie, instituționalizare, TIP EVENIMENT, DATĂ EVENIMENT, COD CENTRU;

j) M.M.P.S., Inspecția Muncii - I.M.: pentru datele din REGISTRUL GENERAL DE EVIDENȚĂ A SALARIAȚILOR, în forma transmisă de angajator: CUI angajator, denumire angajator, categorie angajator, forma juridică a angajatorului, tipul de proprietate angajator, domeniul de activitate economică angajator, județ angajator, localitate sau sector angajator, CNP sau ISU SALARIAT, CETĂȚENIA, COD OCUPAȚIE CONFORM COR, NUMĂR CONTRACT, DATĂ CONTRACT, TIP CONTRACT, DURATĂ CONTRACT, TIP NORMĂ, STARE CONTRACT, DATĂ ÎNCEPERE CONTRACT, DATA ÎNCETARE CONTRACT, DATA SFÂRȘIT CONTRACT, DATA REACTIVARE CONTRACT, TEMEI REACTIVARE CONTRACT, DATĂ ÎNCEPERE SUSPENDARE CONTRACT, DATĂ SFÂRȘIT SUSPENDARE CONTRACT, DATĂ ÎNCEPERE DETAȘARE CONTRACT, DATĂ SFÂRȘIT DETAȘARE CONTRACT, DATA ULTIMEI MODIFICĂRI A CONTRACTULUI, RADIAT SALARIAT, RADIAT CONTRACT;

k) Ministerul Justiției - M.J., A.N.C.: pentru datele privind persoanele care dobândesc cetățenia română în țară: identificator stabilit de comun acord, țara de cetățenie, țara de naștere, data la care a dobândit cetățenia română și, după caz, adresa de domiciliu în România;

l) Ministerul Educației și Cercetării - M.E.C.: pentru datele privind PERSOANELE ÎNMATRICULATE ÎN INSTITUȚIILE SAU UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN SISTEMUL NAȚIONAL DE EDUCAȚIE, PRECUM ȘI MOBILITATEA ACESTORA: CNP-ul sau ISU, LIMBA MATERNĂ, NAȚIONALITATE, JUDEȚUL DE DOMICILIU, LOCALITATEA DE DOMICILIU, JUDEȚUL ÎN CARE SE AFLĂ UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT URMATĂ, NUMĂRUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT URMATE, LOCALITATE UNITATE, CLASA ÎN CARE SE AFLĂ ELEVUL, FORMAȚIUNE ASOCIATĂ, LIMBA DE PREDARE, CATEGORIE UNITATE;

m) Ministerul Sănătății - M.S., Institutul Național de Sănătate Publică - I.N.S.P.: pentru datele PRIVIND PERSOANELE CUPRINSE ÎN EVIDENȚĂ PRIVIND BOLILE PROFESIONALE: CNP-ul sau ISU, cod CAEN, cod ocupație, DACĂ BOLNAVUL A DECEDAT, DATA COMPLETĂRII FIȘEI DE DECLARARE BP2;

n) M.S., CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE - C.N.A.S.: pentru datele din PIAS - platforma informatică din asigurările de sănătate: CNP sau ISU, A - ASIGURAT, CO - COASIGURAT, N - NEASIGURAT, NUMĂRUL EVENIMENTELOR MEDICALE PENTRU FIECARE LUNĂ DIN ULTIMELE 12 LUNI ANTERIOARE MOMENTULUI DE REFERINȚĂ A RECENSĂMÂNTULUI;

o) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - M.A.D.R., Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - A.P.I.A.: pentru cetățenii români, străini și fără cetățenie, care sunt în evidența agenției: CNP-ul sau ISU, cetățenia, adresa de domiciliu, adresa reședinței obișnuite în România;

p) M.J., Administrația Națională a Penitenciarelor - A.N.P.: pentru DATELE PRIVIND PERSOANELE CONDAMNATE, ARESTATE PREVENTIV SAU INTERNATE, AFLATE ÎN UNITĂȚILE DIN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PENITENCIARE;

q) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - M.D.L.P.A. - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară - A.N.C.P.I.: furnizarea limitelor administrativ-teritoriale stabilite conform Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, existente la 1 iulie 2021, și datele disponibile din următoarele registre gestionate:

– Registrul Agricol Național - RAN, cu date din:

(i) Anexa nr. 1 Partea I: Tabele INDIVIDUALE la NIVEL DE GOSPODĂRIE SAU EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ INDIVIDUALĂ sau PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ sau ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ și entități cu personalitate juridică - date de identificare: județul, localitatea, localitatea componentă - satul -, cod SIRUTA, strada, numărul, bloc, scară - tipul exploatației, domiciliul fiscal: județul, localitatea, cod SIRUTA, date din capitolul I privind COMPONENȚA GOSPODĂRIEI SAU A EXPLOATAȚIEI AGRICOLE FĂRĂ PERSONALITATE AGRICOLĂ: CNP, COD LEGĂTURĂ DE RUDENIE și date din capitolul XI: Clădiri existente la începutul anului pe raza localității: adresa clădirii, suprafața construită desfășurată, tipul clădirii, anul terminării;

(ii) Anexa nr. 2 Partea II: Tabele CENTRALIZATOARE - județul, comuna sau orașul sau municipiul, cod SIRUTA, capitolul XI: Clădiri existente la începutul anului pe raza localității în anul 2020 - adresa clădirii, suprafața construită desfășurată, tipul și destinația clădirii, anul terminării.

– Registrul electronic al nomenclaturii stradale - RENNS - cu date pentru:

(i) denumirile de drumuri, cu următoarele câmpuri: Tip drum, Denumire drum, Județ, UAT, SIRUTA, Nume localitate, Data, Istoric, CUA;

(ii) denumirile de adrese administrative, cu următoarele câmpuri: Denumire adresă administrativă, Număr adresă administrativă, Județ, UAT, SIRUTA, Nume localitate, Data, Istoric, Coordonate x, Coordonate y;

(iii) IMOBILE, cu următoarele câmpuri: DENUMIRE ADRESĂ ADMINISTRATIVĂ, Număr adresă administrativă, Bloc adresă administrativă, Scara, Etaj, Apartament, Cod poștal, Județ, UAT, SIRUTA, Nume localitate, Data, Istoric, COORDONATE X, COORDONATE Y;

r) abrogată;

s) FURNIZORII DE SERVICII DE COMUNICAȚII ELECTRONICE: ISU sau, după caz, NUMĂR CURENT AL TITULARULUI DE CONTRACT, sexul, DATA NAȘTERII, ADRESA DE CORESPONDENȚĂ, ADRESA LOCUINȚĂ, CONSUMUL LUNAR LA ADRESA DE LOCUINȚĂ PENTRU SERVICIILE PE BAZĂ DE ABONAMENT DE TELEFONIE FIXĂ, INTERNET FIX, TELEFONIE MOBILĂ, INTERNET MOBIL.

Odată comunicate toate aceste date de către instituțiile și autoritățile publice și furnizorii de internet, indiferent că fiecare cetățean va completa sau nu chestionarul privind recensamantul, se va crea o baza de date unică care va conține următoarele informații despre fiecare cetățean român și nu numai: nume, prenume, CNP; adresa de domiciliu anterioara, unde ai avut reședința anterior, cine îți sunt părinții, soțul/soția și copii după CNP, dacă ai domiciliul în străinătate sau nu, când si solicitat eliberarea pasaportului cu domiciliul în străinătate, dacă realizezi venituri, ce tipuri de venituri realizezi, in baza carui document, dacă esti pensionar, ce tip de pensie pimesti, cand ai inceput sa iei pensia, cum incasezi pensia, daca beneficiezi de asistenta sociala, ce tip de ajutor social, cine incaseaza ajutorul social, dacă esti sau nu somer, daca incasezi sau nu indemnizatie de somaj, dacă ești în cautarea unui loc de munca, daca esti persoana cu dizabilitati, daca ai copil cu dizabilitati de cate ori l-ai vizitat , de cate ori te-ai intalnit cu el intr-un loc neutru, daca esti angajat, de cand, pe ce functie, pe ce perioada, cu cate ore pe zi, daca ti-a fost suspendat contractul, daca ai fost detasat, daca ai boli profesionale, daca esti asigurat, coasigurat sau neasigurat in sistemul public de sanatate, cate evenimente medicale ai avut in ultimele 12 luni, daca esti in evidenta Agentiei de plati si interventie pentru agricultura, care sunt COORDONATELE GPS (X SI Y) ALE ADRESEI DE DOMICILIU SI ALE ADRESEI UNDE LOCUIESTI, dacă ai abonament pentru servicii de telefonie fixă, internet fix, telefonie mobila, internet mobil etc.

Faceti comparatie cu propunerea de Regulament privind identitatea digitala unica (portofelul digital). Observati acum ca sub pretextul recensamantului se colecteaza si se formeaza baza de date unica cu informatiile necesare (datele personale) pentru implementarea identitatii digitale unice (portofelului digital)?

CONCLUZIA: NU VRETI IDENTITATE DIGITALA (PORTOFEL UNIC) ÎN ROMÂNIA TREBUIE SĂ ÎNTREPRINDEM TOATE DEMERSURILE LEGALE NECESARE PENTRU STOPAREA CREAĂRII BAZEI DE DATE UNICE ȘI COLECTARII TUTUROR INFORMATIILOR NECESARE DESPRE FIECARE PERSOANA FIZICĂ PENTRU A IL IMPLEMENTA.

TREBUIE SA IDENTIFICAM TOATE LEGILE SI OUG URILE ÎN CARE AU INTRODUS DIVERSE PIESE ALE PUZZLE-LUI SI SA ÎNTREPRINDEM DEMERSURILE LEGALE SĂ LE ”ANULĂM”, ABROGĂM.

Bineînțeles, asta prin intermediul parlamentarilor, avocatului poporului si Curții Constituționale.

Și nu, nu așteptați soluții numai de la mine și nici acțiuni promovate numai de mine.

Nu am cum să fac asta singură.

Dacă vă pasă, puneți mâna și gândiți, citiți, acționați!

PS: prin completarea chestionarului nu faceți decât sa le oferiți date suplimentare pe care nu le au în bazele de date.

Dovada creării bazei de date unice o găsiți în Metodologie unde se specifica cum se combina/imperecheaza/potrivesc datele obținute de la diverse instituții, autorități, furnizori, sub pretextul identificării persoanelor "care îndeplinesc criteriul de eligibilitate pentru populația rezidentă a României (acela ca persoana să fi avut reședința obișnuită pe teritoriul României cu cel puțin 12 luni înainte de momentul de referință al recensământului). Cu alte cuvinte, se determină eligibilitatea fiecărei înregistrări individuale prezentă în acestea, de a aparține sau nu populației rezidente a României la momentul de referință al recensământului populației și locuințelor runda 2021." Metodologia de imputare aplicabilă pentru recensământul populaţiei şi locuinţelor runda 2021

Înainte de a trage o concluzie cu privire la ce am scris, raspundeti-va la următoarea întrebare: dacă scopul recensământului este efectuarea unei statistici cu privire la populația și locuințele din România, iar fiecare institutie/autoritate publica deține câte un set de date referitor la anumite aspecte, de ce este necesar sa se comaseze toate aceste date la un loc și nu poate fiecare institutie/autoritate publica sa comunice centralizat INS ului statistica cu privire la setul de date pe care îl deține?

Avocat Elena Radu