Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Deplângem pierderea azimutului și a valorilor. Măcar unii dintre noi…

 

Deplângem pierderea azimutului și a valorilor. Măcar unii dintre noi… 

În Tratatul Uniunii Europene, familia, credința, independența națiunilor și libertatea sunt valori fundamentale europene. A te baza pe ele înseamnă a fi pro-european. 

A le promova practic, a le face vizibile în actul de cultură (de exemplu, într-un film cu șanse la Palme d’Or, la Cannes) a devenit, într-un mod cu totul contorsionist, anti-european, anti-progresist, ca și când progresul presupune abandonarea ideii de familie, credință și libertate. 

Până mai ieri, gândirea critică era nu numai condiția progresului științific, ci și una dintre caracteristicile fundamentale ale stilului de viață european, vestic. 

Nu mai este. 

Cumva, în educație și știință (de exemplu, la o conferință pe teme juridice europene), gândirea critică a devenit anti-europeană. 

A critica un executiv și niște birocrați obtuzi și abuzivi înseamnă “a-ți face țara de râs”. 

Pe sute de milioane de euro pe an, complexul industrial al cenzurii a vândut acest narativ: că familia, credința, libertatea și gândirea critică sunt anti-europene. Sunt tare ale unei pături sociale numită cu înțelepciune “pleava societății”. O minoritate marginală, dar vocală, a reușit să se convingă singură de “adevărul” narativului, pe care acum îl impune birocratic și judiciar peste tot. Omul normal a ajuns să fie intimidat sau îngrozit de acești copii râzgâiați care țipă în numele acestui narativ, și a băgat capul la cutie. Aș zice că e ca în comunism (eu am trăit și atunci și mi-amintesc…), dar mă tem că e mai rău. E ca în Împăratul muștelor - niște impuberi au pus mâna pe putere și sunt deciși să îi extermine pe toți cei care nu sunt de acord cu ei. E ca în dictonul leninist: cine nu e cu noi, e contra noastră și, deci, va fi anihilat.

Principalele cauze: adevărul dintr-o singură sursă, “de încredere”, gândirea critică, anihilată, în numele “științei stabilite”, cordonul sanitar, supușenia voluntară, în spatele scutului “democratic” european. 

Am putea spune că, dacă muzica va continua să cânte, noi vom continua să dansăm - nu în hora celorlalți, dar vom fi pe-acolo… Poate nu a venit timpul ultimului bal… Nu încă…

Am putea spune, dar nu o mai facem.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Aștept opinia dumneavoastră. Are nevoie Brâncuși de o astfel de idee, de un astfel de film?

 

Aștept opinia dumneavoastră. Are nevoie Brâncuși de o astfel de idee, de un astfel de film? M-am uitat atent la imaginile filmate în Palatul Culturii din Iași. Aș putea să mă întreb: unde se termină actul artistic și unde începe estetizarea nepotrivită a unui spațiu muzeal și a unei opere de patrimoniu?

În centrul cadrelor apare „Cap de copil” al lui Constantin Brâncuși, una dintre lucrările care transmit inocență, fragilitate și esență umană. Asocierea acestei opere cu o estetică foarte senzorială, aproape fashion-editorial, produce interpretări diferite și chiar disconfort pentru o parte a publicului.

Palatul Culturii nu este doar un decor spectaculos pentru producții vizuale. Este un spațiu de patrimoniu, memorie și echilibru cultural. Tocmai de aceea, orice intervenție artistică realizată acolo trebuie să fie atent calibrată nu doar estetic, ci și simbolic și moral.

Arta trebuie să provoace reflecție. Dar într-un spațiu atât de încărcat cultural, granița dintre expresie artistică și un mesaj atât de ambiguu devine extrem de sensibilă.

Filmul putea funcționa poate într-un alt decor, cu o altă statuetă sau cu un alt tip de personaj artistic. Dar să aduci într-o asemenea dinamică opera lui Brâncuși mi se pare mai degrabă o profanare simbolică decât un omagiu autentic adus artistului și operei sale.

Și atunci apare întrebarea firească: oare Brâncuși are nevoie de publicitate? Sau poate altceva (Palatul?!) sau cine are nevoie de imagine folosindu-se de Brâncuși, de Palatul Culturii și de simbolurile culturale ale României? 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Palatul Culturii este un simbol identitar, cultural și istoric al României

 

Da, și eu m-am frecat la ochi când am văzut imaginile acestea.

Schele metalice montate direct pe holurile Palatul Culturii, sprijinite pe marmură și în imediata apropiere a unor elemente decorative și spații muzeale care necesită condiții stricte de conservare. Fără protecții vizibile pentru contact mecanic, fără izolare adecvată, cu zgomote puternice produse de manipularea structurilor metalice într-un loc destinat culturii, patrimoniului și liniștii specifice unui muzeu.

Acolo există obiecte fragile, colecții istorice, condiții controlate de lumină, umiditate și praf. Nu este o hală industrială și nici un spațiu destinat montajelor grele făcute în grabă și fără măsuri evidente de protecție. Inclusiv vibrațiile, loviturile metalice și particulele de praf pot deveni factori de risc într-un asemenea mediu.

Și trebuie spus limpede: nu vorbim despre o consolidare interioară urgentă sau despre lucrări structurale inevitabile ale Palatului. Din ceea ce se vede, este pregătirea unui eveniment expozițional sau logistic care, în mod firesc, putea avea loc într-un alt spațiu mai potrivit. Iar dacă s-a decis totuși organizarea lui aici, atunci obligația minimă era respectarea unor standarde clare de protecție arhitecturală, conservare și siguranță muzeală.

Palatul Culturii nu este doar o clădire frumoasă din centrul orașului. Este un simbol identitar, cultural și istoric al Iașului și al României. Tocmai de aceea, orice intervenție desfășurată în interior sau în exterior trebuie făcută cu maximă responsabilitate, discreție tehnică și respect pentru patrimoniu. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Vasile Astărăstoae - Tema manipulării

Tema manipulării creierului este, în zilele noastre, una dintre cele mai controversate din bioetică. Mai mult, ea este adesea utilizată de cei care contestă sistemul democratic (pe motiv că voința populației poate fi deturnată) și, de aceea, doar o „elită” ar trebui să ia deciziile. detalii, în link-ul 

Vasile Astărăstoae

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - analiza proiectul PL-x 242/2026 privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în baza Regulamentului european 2023/1804

 

Astăzi, în Parlament, am analizat proiectul PL-x 242/2026 privind implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în baza Regulamentului european 2023/1804. Pe fond, ideea dezvoltării infrastructurii pentru mobilitate electrică și combustibili alternativi este una necesară. Problema reală este însă alta: România riscă din nou să înceapă construcția „acoperișului” înainte să consolideze fundația.

Se vorbește despre extinderea accelerată a stațiilor electrice, despre infrastructură pentru hidrogen, despre noi obligații europene și coridoare de transport moderne. Dar aproape nimeni nu răspunde la întrebarea esențială: cu ce energie stabilă și cu ce infrastructură energetică vom susține toate acestea?

Sistemul energetic românesc traversează deja perioade sensibile, cu vulnerabilități tot mai evidente:

-reducerea capacităților sincronizate;

-închiderea unor grupuri energetice;

-rețele electrice îmbătrânite;

-lipsa investițiilor masive în transportul și distribuția energiei;

-fluctuații mari generate de sursele nesincrone.

În aceste condiții, electrificarea accelerată a transporturilor fără consolidarea producției energetice și a rețelelor poate genera probleme majore în următorii ani.

Mai mult, România riscă să devină doar o piață de consum pentru tehnologii importate:

-stații;

-baterii;

-sisteme software;

-echipamente;

-componente pentru mobilitate electrică.

Unde este industria românească?

Unde este cercetarea românească?

Unde sunt marile programe naționale pentru baterii, stocare energetică, electronică de putere, hidrogen sau rețele inteligente?

Fără cercetare și industrie proprie, riscăm să repetăm același model: importăm tehnologie scumpă, plătim costurile tranziției și rămânem dependenți de exterior.

Mai există și problema dezechilibrului regional. Marile orașe și coridoarele europene vor atrage investiții, în timp ce multe zone din România vor rămâne fără infrastructură modernă și fără acces real la aceste tehnologii.

Tranziția energetică și modernizarea transporturilor trebuie făcute inteligent, etapizat și realist. Nu doar prin copiere birocratică a unor obligații europene, ci prin construirea unei strategii naționale solide:

-energie stabilă;

-rețele moderne;

-cercetare;

-industrie;

-producție internă;

-independență tehnologică.

Altfel, vom avea multe stații, multe directive și multe costuri, dar tot mai puțină capacitate reală de control asupra propriei economii și infrastructuri strategice.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - România intră în această lună într-o fereastră energetică extrem de grea și periculoasă! În zilele următoare, România nu are doar o problemă de producție ci poate avea o problemă de stabilitate fizică a sistemului energetic.

România intră în această lună  într-o fereastră energetică extrem de grea și periculoasă!  În zilele următoare, România nu are doar o problemă de producție ci poate avea  o problemă de stabilitate fizică a sistemului energetic.

Ceasul ticăie tot mai amenințător după ce ne-am închis capacitățile convenționale de producere a energiei electrice, hidro, termocentrale, etc. 

În mod neașteptat Reactorul 2 de la Cernavodă este oprit (în siguranță) după deconectarea automată din 4 mai 2026, iar pe 10 mai 2026, la ora 11:00, Reactorul 1 intră în oprire planificată (prevăzută). Asta înseamnă că din Sistemul Energetic Național dispar, practic, aproximativ 1400 MW de putere nucleară sincronă care țin frecvența sistemului!!!

Sistemul nu se judecă doar după câți MW avem în total, ci după câți MW sunt sincroni, adică produși de mașini rotative mari — nuclear, hidro, termo, gaze — care dau inerție, stabilitate și capacitate reală de reglaj.

Fotovoltaicul și eolianul pot produce mult, uneori foarte mult, dar sunt surse nesincrone, conectate prin invertoare. Ele ajută energetic, dar nu înlocuiesc automat stabilitatea fizică a unui reactor nuclear sau a unei turbine mari. European Network of Transmission System Operators for Electricity (ENTSO-E) arată de ani buni că reducerea inerției, pe fondul creșterii producției nesincrone, schimbă radical criteriile de stabilitate a frecvenței în rețeaua europeană. 

Pentru noi, scenariul cel mai vulnerabil poate apărea la amiază când pot fi fluctuații mari date de fotovoltaic când poate ajunge foarte sus. Eolianul poate contribui și el, iar hidro, gazul și cărbunele pot fi reduse pentru a face loc energiei regenerabile. Deci, teoretic avem energie însă fizic, sistemul poate avea prea puțină putere sincronă. Risc blackout!

Un exemplu simplificat:

Consum național: 6000 MW.

Fotovoltaic + eolian: 3500–4000 MW.

Putere sincronă internă rămasă: 2000–2500 MW.

Nuclear: 0 MW.

Raportul sincron poate coborî atunci la 30–40% din consum. Aceasta este zona fragilă, periculoasă.

Dacă trece un front de nebulozitate și fotovoltaicul cade brusc cu 800–1200 MW, iar simultan masele de aer se schimbă și eolianul scade cu 300–500 MW, sistemul poate primi un șoc instantaneu de 1100–1700 MW. Într-un sistem cu inerție mare, frecvența coboară mai lent (nu mai e cazul la noi după închiderea termocentralelor, Vidraru, etc). Într-un sistem cu inerție mică (adică cazul acesta când cele două reactoare sunt închise), frecvența cade repede.

Frecvența normală este 50 Hz. La 49,8 Hz, spre exemplu, avem deja o abatere mare considerată o deviație semnificativă în rețeaua continentală europeană. La 49,0 Hz intră în discuție mecanismele de deconectare automată a consumului pentru apărarea sistemului. 

Așadar, cum am mai spus și în alte rânduri, riscul crește când scade puterea sincronă și crește dependența de foto, eolian și import.

Ce trebuie făcut urgent?

1. Transelectrica și dispecerul energetic trebuie să mențină un minim tehnic de putere sincronă internă. Nu putem lăsa sistemul să funcționeze la amiază cu 30–40% sincron doar pentru că avem mult soare.

2. hidrocentralele mari trebuie păstrate pentru reglaj rapid, nu consumate haotic.

3. grupurile pe gaz și cărbune disponibile trebuie ținute pregătite pentru orele critice, chiar dacă economic par mai scumpe. Stabilitatea sistemului este mai importantă decât un preț aparent bun pe câteva ore.

4. marii consumatori industriali controlabili trebuie integrați în mecanisme rapide de reducere temporară a consumului. Nu vorbim de populație, nu vorbim de opriri arbitrare, ci de contracte clare de demand response: cine poate reduce 50, 100 sau 200 MW pentru 30–60 de minute trebuie plătit și integrat în apărarea sistemului.

5. trebuie accelerată instalarea bateriilor grid-forming, nu doar baterii simple de stocare. Avem nevoie de echipamente care pot susține frecvența, nu doar de baterii care mută energia de la prânz spre seară.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Știți povestea tragică a familiei din Miroslava căreia i-a ars casa.

 

La omul sărac nici boii nu trag! Știți povestea tragică a familiei din Miroslava căreia i-a ars casa. O minune a făcut să iasă în ultima clipă și să nu rămână sub flăcări. Eu m-am implicat foarte mult, am pus în mișcare toate rețelele și au răspuns oameni din toată lumea, și din țară, și din străinătate – din Anglia, Italia, Germania etc. Au fost donații și au ajutat fizic, cu materiale sau cum s-a putut, să-și ridice casa, să aibă copiii acoperiș. Și s-au pus pe picioare, greu tare.

Ei mi-au povestit că nu au primit ajutor de la instituții. Mult prea puțin, dacă a fost, pe măsura greutăților prin care au trecut. Au stat zile multe sub cerul liber fără să-i întrebe nimeni nimic.

Și, ușor ușor si-au refăcut casa! 

Și mai departe!? Au pățit o altă nenorocire. Și cui să se adreseze? Evident, au revenit la mine. Mai departe eu sunt povestitorul.

Nu comentez și nici nu vreau să mă antepronunț pentru că este o problemă de legalitate și e de competența altora. E totuși o situație care devine foarte emoțională. Ce vă prezint mai jos este real.

Am văzut procesul-verbal întocmit de Poliția Locală din Miroslava. Au mers acolo, luna trecută, au constatat, în lipsa celor din familie, că sunt nereguli cu gestionarea deșeurilor din curte, deșeuri mixte, etc. Probabil, cele rezultate din incendiu și probabil au devenit periculoase. Amenda dată este una șoc, de infarct: 45.000 lei (adică echivalent cam 9.000 euro).

Probabil familia nu a reușit să ducă din deșeurile rezultate din arderea casei și a cotețului de animale. Probabil nu le-a gestionat conform legii. Probabil Poliția Locală le-a identificat riguros, le-a cântărit și a cuantificat amenda conform măsurătorilor de poluare rezultate. Nu știu.

Însă vă rog să urmăriți cele trei postări de astăzi făcute de mine, legate de deșeurile de pe : râul Nicolina, de la Ciric (Veneția), de Miroslava (Ezăreni) și de la Pădurea Cetățuia.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui