Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - raport al KPMG Internațional (comandat și plătit de Phillip Morris – comerciant de țigări) din care rezultă că țigările sunt obiect predilect al contrabandei, fenomen care afectează piața comună europeană

35 miliardi di sigarette illecite consumate in Ue: i dati del rapporto KPMG per Philip Morris International

Am participat ieri, la Bruxelles, la o dezbatere organizată de publicația suedeză Riks, în legătură cu piața neagră a produselor care circulă în UE fără taxe sau prin intermediul contrabandei. 

Motivația dezbaterii a fost un raport al KPMG Internațional (comandat și plătit de Phillip Morris – comerciant de țigări) din care rezultă că țigările sunt obiect predilect al contrabandei, fenomen care afectează piața comună europeană. 

La dezbatere au participat și o doamnă euro-parlamentar din Suedia, precum și o doamnă demnitar din Ucraina, o doamnă ex-ministru de finanțe din Polonia și un domn din Argentina. 

Raportul arată cu degetul Franța, care are cea mai mare contrabandă cu țigări din UE – 33% din totalul contrabandei din UE se derulează în Franța. Surprinzător, alături de Italia și Polonia, raportul aplaudă România pentru nivelul redus al contrabandei cu țigări. 

Am fost întrebat care este secretul succesului României și ce poate învăța UE de la noi. 

Fără a putea cuprinde toată complexitatea fenomenului, am arătat că sistemul de timbrare a produselor din tutun, care există din 1995, a putut contribui la o oarecare ordine pe această piașă. Mai degrabă, însă, acest succes vine din numărul foarte redus al jucătorilor de pe piață (3-4), mari corporații care pot fi foarte ușor adaptabile la cerințele de trasabilitate a produselor. Fără excepție, toate fabricile de țigări românești au dat faliment și au dispărut. 

În altă ordine de idei, țigările în România sunt de 3 ori mai ieftine decât în Franța, deci nu prea există motive economice pentru fumătorul român de a-și asuma riscul de a cumpăra țigări de contrabandă. 

Pentru România, ieftinătatea țigărilor nu este chiar o veste bună. La o populație rezidentă de 18 milioane de oameni, România are 10 milioane de fumători – cu toate riscurile de sănătate și de pauperizare implicate. 

În plus, nici nu este prea reală afirmația că România stă foarte bine la lupta contra contrabandei cu țigări. La granița de est se practică intens contrabanda cu țigări din Moldova, Ucraina și chiar Rusia. 

Am ridicat, suplimentar, problema altor produse care circulă pe piața neagră – medicamentele care se vând pe platforme digitale, ba chiar drogurile și armele. Deși la vedere, acest comerț ilicit nu este obiect de „luptă” a autorităților, în orice caz, nu una serioasă. Dimpotrivă, cei care ar trebui să lupte de fapt participă, sunt aliați, fac bani negri din această piață, consumă produse de pe această piață. Mă refer la funcționarii publici, la polițiști, la servicii secrete, la jandarmi, ba chiar la magistrați.  

De asemenea, am ridicat problema alcoolului „tradițional” produs în nord-vest. Palinca și horinca or fi ele jaloane ale economiei naturale, de tip țărănesc sau artizanal, dar nu și când se fac în cantități industriale, fără trasabilitate și, deci, fără a putea fi verificate sanitar și taxate cu accize, așa cum se întâmplă cu produsele comercianților oficiali. De aici, o foarte mare morbiditate a consumatorilor, cu costuri mari pentru fondul de asigurări publice de sănătate și pentru familia celui în cauză. 

În fine, am dat și exemplul unor practici de tip piață gri, cum ar fi legumele care sunt importate din Turcia și Grecia, înregistrate în România pe numele unor producători tradiționali – țărani, fermeri – și introduse în supermaket cu titlu de produse românești, tradiționale. Vândute, ulterior, mai scump, dar mai de proastă calitate… 

Nu e ca și când aș fi mers la Bruxelles cu pâra contra țarii – de fapt, am vorbit tot despre piața europeană, care nu este deloc unică nici din acest punct de vedere, al produselor de contrabandă, falsificate, cu dublu standard, cu prețuri stratificate în funcție de țara de origine a consumatorului etc. Este o critică directă la adresa birocrației UE, care a determinat sau a lăsat să se întâmple aceste anomalii, din care pierde omul de rînd și câștigă trișorii și infractorii.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Nu prea există piață unică europeană, dar există cu asupra de măsură digitalizare ...

Nu prea există piață unică europeană, dar există cu asupra de măsură digitalizare ... 

Astăzi am fost în Comisia de Piață Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) a Parlamentului European. Deși așa era programat, nu a fost prezent Thierry Breton, comisarul european pentru piață internă, încă în funcție. Voi avea, totuși, șansa unor întrebări la audierile care se vor organiza în octombrie, în vederea investiturii noii Comisii Europene. 

Au fost prezenți, însă, câțiva funcționari ai Comisiei Europene, care au prezentat niște rapoarte privitoare la piața internă, la serviciile digitale și la cooperarea autorităților naționale de protecție a consumatorilor. 

Mi-au atras atenția, în special, trei subiecte – dublul standard al produselor de larg consum, în special, al alimentelor și al bauturilor, așa numitul geo-blocaj digital și monopolul din ce în ce mai accentuat al platformelor digitale (inclusiv cele de streaming) asupra informației, asupra difuzării culturii și a sportului și asupra plăților și încasărilor. 

Mi-e clar acum că nu prea există piață unică în UE, așa cum teoretic ar trebui să fie, și nici libera circulație a bunurilor și serviciilor. 

Precum s-a putut vedea în mas media din România din ultimii ani, băuturile și alimentele au o calitate în vestul Europei și o cu totul altă calitate, mai joasă, în România (ca, de altfel, și în restul statelor membre ale UE care au făcut parte, înainte de 1898, din „blocul sovietic”). Există abundente și hiper-complexe reglementări UE care stabilesc, printre altele, întărirea legislației europene în domeniul protecției consumatorilor (că și când legislația naterioară era, de fapt, cam molatică ...) și cooperarea între autoritățile naționale din domeniu. Există chiar un regulament care stailește o rețea a acestor autorități naționale și niște proceduri ultra-birocratice de lucru, cu ședințe peste ședințe în mai toate capitalele UE, ca să se mai cheltuie inutil niște bani. O astfel de întrunire a fost chiar la București, în aprilie 2023. Acolo ar fi trebuit să se rezolve măcar în parte problema dublului standard al produselor alimentare, dar doar atât s-a putut: s-a amânat pentru o ședință următoare. Între timp, Fanta de România are doar 3% conținut organic, cea de Italia, 14%. Ca să nu mai vorbim de legumele și fructele pline de pesticide. Mă rog, nu zic că mă las, zic că voi urmări cu atenție și îngrijorare subiectul și vă voi ține la curent cu acțiunile concrete întreprinse. 

Dacă ești cetățean român care se află acasă, dar faci o comandă on line pentru un produs, sistemul digital pe care trebuie să îl accesezi îți identifică IP – ul, află că ești din România, chiar dacă vrei să achiziționezi produse de pe un site localizat în Belgia și îți aplică prețuri adaptate, diferențele fiind și de zeci sau chiar de sute de dolari pe produs. Chiar și când plătești cu cardul se vede asta - ești identificat, aparatul îți afișează mesajul în limba română, dar ai și “mark - up” la schimbarea din lei în euro cu 2-3 puncte procentuale mai mari. 

Iată încă un motiv în plus pentru care digitalizarea totală este „bună” și „eficientă” pentru noi toți: ca să putem fi mai bine „sertarizați” și tratați diferit, în ciuda calității unice de cetățean cu drepturi șanse egale al UE. Nu era suficient că orice comerciant ne recoltează datele cu caracter personal pentru a ne cunoaște mai bine decât ne cunoaștem noi înșine, oferindu-ne exact ce ne dorește suflețelul, exact când avem dorințe și răsfățuri, aratându-ne cum să gândim și pe cine să urâm. Iată că se poate să fim și discriminați. Frumos, elegant, cât de cât ...       

În altă ordine de idei, Directiva serviciilor digitale a făcut posibil ca platformele digitale să ne taxeze pe toți pentru orice acces la conținutul lor. Asta în condițiile în care platformele și rețelele de socializare nu plătesc drepturile de autor sau îl plătesc de-a dreptul jenant – de exemplu, spotify plătește 0,00001 cent pe fiecare melodie pe care o accesăm, cu abonament de 10 euro/lună, platit doar spotify, desigur... 

Pe vremuri, muzica o puteai asculta la radio, o puteai vedea la tv sau o puteai trăi pe casete/ipod. Pe vremuri puteai vedea un meci de fotbal sau o olimipiadă la tv, având nevoie doar de o antenă. 

Nu e tot. 

Google nu îți dă rezultate by default decât în limba statului în care ești și numai ceea ce algoritmul consideră că este de interes pentru tine. 

💥👉Dacă ești în Belgia sau în Franța, nu poți accesa deloc Netflux. Ori ți se permite să accesezi doar cu taxe suplimentare doar ceea ce vrea Netflix să îți dea, de vreme ce ești în Belgia sau în Franța… Până și aplicația cromcast este aproape imposibil de utilizat. Eu am încercat. Te iau nervii după 30 de minute de așteptare ... Unde mai pui că drepturile de difuzare a meciurilor, competițiilor, spectacolelor, evenimentelor etc. pe platforme este nu doar cu abonament sau cu pay per view, ci și cu cedarea implicită a datelor cu caracter personal.👈💥

De aici consecința sărăcirii. Dar acesta este alt subiect. Revin mâine.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Avocat Elena Radu - Creșterea prețului la gazele naturale pe modelul creșterii prețului la energia electrică?

Creșterea prețului la gazele naturale pe modelul creșterii prețului la energia electrică?

V-a plăcut săritu-n aer a prețurilor la energie electrică cu consecința plății de către cetățeni a unor sume mult mai mari pentru energia electrica, efectuarea de cheltuieli de la bugetul de stat pentru acordarea se subvenții să își plătească energia cetățenii și închiderea unor capacități de producție a societăților comerciale pentru că nu mai puteau să plătească energia electrică aferentă?

De unde s-a tras problema prețurilor la energia electrică? 

De la liberalizarea pieței energiei în UE și uite așa oferta era aceeași (producția de energie electrică națională tot aia era), dar cererea (cumpărătorii care distribuiau erau din toată UE). S-au apucat distribuitorii de energie electrică de speculă pe piața de a doua zi și uite așa raportul cerere – ofertă a făcut prețurile să sară-n aer. 

Cred că asta urmează să se întâmple și pe piața gazelor naturale. 

Conform raportului ANRE pe luna iulie 2024, consumul de gaze naturale a fost asigurat 69,06% din producția interna si 30,94% din import. 

Producători interni sunt cei care au concesionat perimetre de exploatare. Principalii producatori interni: Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gaz, Petro Ventures Resources, etc. 

(RAPORT PRIVIND REZULTATELE MONITORIZĂRII PIEŢEI DE GAZE NATURALE ÎN LUNA IUNIE 2024) 

Gazele naturale = bunuri care fac obiectul exclusiv al proprietății publice. 

Art 135 din Constituie prevede:

” (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale.

(3) Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.”

Va mai aduceți aminte de legea offsore din 2022? 

Când au modificat ”impozitarea” celor care exploatează resursele din Marea Neagră, le-au scos niște impozite, le-au redus pe celelalte, ca să plătească exploratorii mai deloc statului român?

Legea aia care când a fost supusă votului prin parlament se perinda unu de pe la OMV prin sala plenului?

Legea aia care a apărut după ce s-au perindat niște americani pe aici, aveau întâlniri oficiale și după fiecare întâlnire ieșeau ai noștri ca brazii și ne spuneau de investitorii partenerului strategic (ăia de la Carlyle Group) și că or să investească și ne fac independenți energetic?

Calyle Group înființat de David Rubenstein care i-a dat bursă lui Burduja cu care se lăuda prin campania electorală. 

Legea aia care a apărut după multe ”intrări în legătură” cu niște reprezentanți ai unor puteri străine, ”televizate”, pe care le vedeam noi ăștia de rând, dar ăia din structurile de securitate nu au văzut nu au auzit?

Probabil nu vă mai aduceți aminte, că v-am mai zis că prindeți greu și uitați repede. 

Eh, și prin  Marea Neagră România are niște gaze naturale care se exploatează și se vor exploata și mai mult (se lăudau pe a finalul anului 2023 că România va fi cel mai mare producător de gaze naturale din UE). Gazele alea care sunt bunuri publice, nu pot fi vândute, dar pot fi concesionate. Însă, s-au concesionat așa de bine, spre vânzare gratis, pentru că România își cam vede ceafa, bani pe la buget cam pauză față de valoarea lor. 

Românii văd, văd prețurile din facturi, că degeaba are țara bogății naturale, dar sunt exploatare de niște unii care le amețesc puțin și ajung să le vândă altora sau românilor la prețuri de nu vor putea să le ducă. 

Perimetrele de exploatare (prin Marea Neagra vad doua perimetre: Luceafarul si Midia nu mai apar concesionate): Agenția NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

Și-acum să revin la ce e de actualitate. 

S-au pus azi în consultare publică de către Secretariatul general al Guvernului 5 proiect de HG. 

(5PROIECTE) 

După titluri și conținutul proiectelor de HG nu par mare lucru. Ceva cu niște terenuri extravilane pentru niște proiecte de importanță națională în domeniul gazelor naturale, o conectare a rețelei cu cea a Serbiei.

Însă, sa ne uitam in notele de fundamentare ale lor. 

Proiectul de HOTĂRÂRE privind declararea proiectului de investiții „Interconectarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale din România cu sistemul similar de transport gaze naturale din Republica SERBIA. 

Suntem interconectați pe sistemul de transport gaze naturale cu 5 țări: Ucraina, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria (Interconectare SNT) 

Ce vedem noi în nota de fundamentare  a proiectul de HG? (Secțiunea 1: Titlul proiectului de act normativ HOTĂRÂREA GUVERNULUI privind declararea proiectului de investiții „Interconectarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale din România cu sistemul similar de transport gaze naturale din Republica SERBIA, Petrovaselo – Comloșu Mare – Mokrin (Serbia), inclusiv alimentare cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică. Etapa I: Petrovaselo – Comloșu Mare; Etapa II: Comloșu Mare - Mokrin (Serbia), tronson Comloșu Mare – granița România – Serbia si Stația Măsurare Gaze Comloșu Mare” ca proiect de importanță națională în domeniul gazelor naturale ) 

România a acordat în mod constant o atenţie deosebită interconectării SNT cu sistemele de

transport gaze naturale ale ţărilor vecine, în scopul:

-asigurării reciproce a siguranţei în alimentarea cu gaze naturale;

-diversificării surselor de import.

Astfel, la 14 OCTOMBRIE 2010 a fost pusă în funcţiune CONDUCTA DE INTERCONECTARE GAZE NATURALE ROMANIA – UNGARIA, între Staţia de Măsurare Gaze (SMG) Horia şi SMG Csanadpalota.

La 20 octombrie 2013 au fost finalizate lucrările la Staţia de Măsurare Gaze Giurgiu şi pe segmentul terestru de pe teritoriul României al CONDUCTEI DE INTERCONECTARE DINTRE ROMANIA SI BULGARIA pe direcţia Giurgiu – Ruse. După finalizarea subtraversării fluviului Dunărea la 22 Decembrie 2016, interconectarea dintre sistemele naţionale de transport ale celor două ţări, a devenit funcțională.

De asemenea, lucrările la conducta de interconectare între Iaşi (România) – Ungheni (Republica Moldova) au fost finalizate în anul 2014.

În anul 2019 a fost pusă în funcțiune CONDUCTA BRUA (BULGARIA – ROMANIA – UNGARIA – AUSTRIA)

Este în curs de execuție CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE MAREA NEAGRA – PODIȘOR.

Ce vedem noi aici? 

Că gazele alea care s-ar exploata din Marea Neagră ar urma să facă aripi, s-ajungă în conducta BRUA și să se ducă. 

Că deh, globalizarea, regionalizarea, bunurile țărilor nu mai contează, sunt bunuri ”globale”. 

Ne spun și în nota de fundamentare de ”interconectarea sistemelor de transport gaze din țările membre UE” prevăzută de un Regulament.

Și-odată conectate sistemele astea, ce se extrage din Marea Neagră și se vinde, devine disponibil oricui. Așa că pe modelul creșterii prețurilor la energia electrică vom avea și niște prețuri la gazele naturale ca să ne ajungă. 

Dacă ne uităm așa puțin pe hartă, vedem că pe conducta BRUA ca să ajungă gazele din România în Austria, ocolesc puțin prin Ungaria. Așa că de ce să nu se ducă direct, prin Serbia (Serbia care se estimează că devine membră UE în 2025). 

Și-acum să ne uităm ce frumos ne vrăjesc în nota de fundamentare: 

s-a încheiat în august 2024 un Memorandum cu Serbia, prin care părțile au recunoscut ” IMPORTANȚA INTEGRĂRII PIEȚEI REGIONALE A ENERGIEI, a utilizării raționale a potențialului energetic al ambelor țări, precum și a răspunsului eficient la provocările tranziției energetice, ale crizei energetice și ale îmbunătățirii securității energetice a Participanților. Totodată, ambele state URMARESC IMBUNATAȚIREA SECURITAȚII APROVIZIONARII ȘI DIVERSIFICAREA RUTELOR DE GAZE NATURALE IN EUROPA DE SUD-EST, ceea ce permite și susține Proiectul de construire a interconectorului de gaze naturale România – Serbia.”

”În contextul în care DEPENDENȚA EUROPEI DE IMPORTUL GAZELOR NATURALE SE ACCENTUEAZĂ, pe fondul CREȘTERII CONSTANTE A CERERII, precum și al SCĂDERII PRODUCȚIEI INTERNE, accesul la noi surse şi asigurarea securității în aprovizionarea cu gaze naturale reprezintă o necesitate. 

Unele dintre proiectele care vor CONTRIBUI LA ÎNDEPLINIREA DEZIDERATULUI anterior menţionat sunt proiectele CONDUCTEI DE TRANSPORT GAZE NATURALE BULGARIA-ROMÂNIA-AUSTRIA-UNGARIA (BRUA) ȘI AL CONDUCTEI DE TRANSPORT MAREA NEAGRĂ - PODIȘOR.”

Vă place vrăjeala?

N-are Europa de unde și atunci și-atunci nu le ia din Marea Neagră, din alea care sunt în proprietatea publică a României? 

Ce vor vedea românii din gazele alea din Marea Neagră?

Prețuri de le vor ieși ochii când le vor vedea pe facturi. 

Ce scrie prin nota aia de fundamentare? 

”Proiect de importanță națională în domeniul gazelor naturale”.

”Importanța națională” a cărui stat o vizează acest  proiect și-n interesul cui? Al exploratorilor cumva, care romani nu prea sunt?

Și mai sunt vreo 4 HG -uri pentru exproprierea unor terenuri agricole, ca să se mai facă niște bucățele de conductă. 

La prima vedere, pare că nu ar mai putea de cetățenii din zonă că nu au gaze naturale. 

Însă: Termocentrala Turceni, Termocentrala Ișalnița, Termocentrala Mintia = la toate se menționează că au un rol important în sistemul energetic național, deoarece SUNT PUNTE IMPORTANTE DE INTERCONEXIUNE CU SISTEMUL VEST EUROPEAN. 

La toate ni se spune dezvoltare durabilă = Agenda 2030. 

Termocentrala Mintia (aia de s-au perindat mulți politicieni pe acolo care își rupeau cămașa după ei că ”o salvează” și au salvat-o de au cumpărat-o ăia de la Mass Grup Holding – Irak, nu se știe pe cât): fac o conductă pe traseul Sântămăria Orlea -Băcia – Mintia să o ”înțepe” în conducta BRUA, că va produce Termocentralia Mintia energie electrică din gaze naturale. 

Secțiunea 1: Titlul proiectului de act normativ HOTĂRÂREA GUVERNULUI privind aprobarea listei terenurilor agricole situate în extravilan pentru proiectul de importanță națională în domeniul gazelor naturale ”Conductă de transport gaze naturale Hațeg-Mintia pentru alimentarea CET Mintia”

Termocentrala Turceni fac o conductă pe traseul Tânțăreni – Turceni, ca să facă și termocentrala asta energie electrică din gaze naturale. 

HOTĂRÂREA GUVERNULUI privind aprobarea listei terenurilor agricole situate în extravilan pentru proiectul de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale “Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Turceni, județul Gorj”

Termocentrala Isalnița: și-asta ar trebui să facă energie electrică din gaze naturale și fac două conducte: una care nu are legătură cu Ișalnița (Hurezani – Bibești – Turburea) si una Ișalnița – CCGT Ișalnița.

HOTĂRÂREA GUVERNULUI privind aprobarea listei terenurilor agricole situate în extravilan pentru proiectul de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale “Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița, județul Dolj”

Văd că și pentru cei din Gorj și Vâlcea sunt îngrijorați tare că nu au gaze, așa că le fac o conductă Tetila – Horezu – Vâlcea pe care să o ”înțepe” în BRUA. 

(HOTĂRÂREA GUVERNULUI privind aprobarea listei terenurilor agricole situate în extravilan pentru proiectul de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale ,,Conductă de transport gaze naturale Tetila-Horezu-Râmnicu Vâlcea (inclusiv alimentare cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică)”) 

Cum astea 4 proiecte s-au pus în consultare odată cu ce cu ”legarea” de Serbia cred că au importanța lor în imaginea de ansamblu. 

💥👉În fine, cei care știu mai bine ce e cu rețeaua națională de transport gaze naturale pot să le analizeze mai bine și să ne spună ce părere au.

Și ar fi cazul sa trimita si puncte de vedere pe proiectele astea de HG.💥👈

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - Dezbaterea publică de la Ministerul Finanțelor

Ce am înțeles eu de la dezbaterea publică de azi de la Ministerul Finanțelor. 

Au fost 4 proiecte de acte normative elaborate de MF cu privire la care am solicitat organizarea de dezbatere publică pe tema acestora. 

Însă, s-a organizat dezbatere publică numai cu privire la unul dintre proiecte, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului cu BIRD prin care România se împrumută de la BIRD cu 599.100.000 euro. 

Să zicem că era cel mai ”simplu” proiect de act normativ, deoarece Acordul de împrumut era deja negociat si semnat, mai trebuie numai ratificat. 

Dezbaterea de azi: 

- Deficitar organizata si au recunoscut, anunțată oficial cu o zi înainte. Au invocat niște scuze, probleme interne de conectare a unui angajat; 

- Cetățenii puteau participa si online, însă neprecizând in anunț, nu știa nimeni. Mi-au comunicat înainte de a începe, mi-au trimis link-ul de la zoom. Am dat copy/paste la e-mail si am postat pe Facebook. Greșeala mea ca nu am văzut că nu am copiat integral textul e-mailului si că era si parola. Așa ca degeaba am postat link-ul fără parolă pentru că nu s-a putut conecta nimeni in urma postării mele pe Facebook. 

Am transmis e-mail in seara aceasta si i-am rugat sa posteze pe site înregistrarea dezbaterii. 

Dna Moraru Carmen – secretar de stat a menționat că trebuie îmbunătățită transparența decizională la nivelul MF. Așa că sper că pe viitor lucrurile să se schimbe. Că s-a putut constata azi că pot să organizeze dezbateri publice, atât cu participare fizică cât și online. 

În privința neorganizării de dezbateri publice cu privire la restul proiectelor de acte normative cu privire la care am solicitat organizarea de dezbatere publică, dna Moraru Carmen ne-a comunicat că este singura solicitare pe care a primit-o. 

Se pare că la nivel de MF decizia dacă se organizează dezbatere publică se ia ”la nivel înalt” și ”se triază” solicitările, neavând importanță dispozițiile exprese ale Legii nr. 52/2003; 

- Reprezentanți ai MF participanți la dezbatere? Mulți, cu atribuții legate de datoria publică. Au venit pregătiți să dezbată, contrar prevederilor din anunț că participanții pot lua cuvântul 3 minute. Nu ne-a interzis nimeni să vorbim, dar la 2 participanți câți am fost (eu și Angela Negrotă) n-ar fi avut sens. 

- Acordul în sine și proiectul de lege neclare sub unele aspecte. Eu citind conținutul lor n-am înțeles nici pe departe că sensul normelor era cel pe care l-au înțeles cei de la MF raportat la explicațiile pe care ni le-au dat azi in cadrul dezbaterii publice. 

A rămas sa fac propuneri de modificare a textului proiectului de lege. Pe acord nu se poate că e deja negociat si semnat. S-o reglezi acum din textul legii de ratificare e mai greu, o sa vad ce pot. Însă, deschidere pentru a primi propuneri de modificare si a transmite documentele suplimentare pe care le-am solicitat (Scrisoarea de politici de dezvoltare transmisa de MF si Condițiile generale) mi le-au transmis deja. În cadrul dezbaterii s-a susținut că toate acestea sunt publice, găsindu-se pe diverse site-uri. Se pare că au o percepție eronată, fiind specializarea dumnealor și știind pe unde să caute, consideră eronat că toți cetățenii ar ști unde să le găsească. Le-am explicat că nu avem de unde să le știm și tocmai de aceea când se publică un proiect de act normativ trebuie publicate toate documentele la care face referire, astfel încât cetățeanul care vrea să le analizeze și să transmită propuneri să le aibă pe toate la un loc ca să poată să își formeze o opinie. Cel puțin din declarații, au înțeles argumentul.  

- Împrumutul de la BIRD cică e mai ieftin ca si cost și n-avem multe împrumuturi luate de la BIRD. BIRD-ul ne dă împrumuturi pentru reforme, adică după ce se adoptă legile. 

Au ținut sa precizeze că nu ne impune BIRD -ul nimic, statul roman doar se duce si ii zice uite ce vreau sa fac, ce reforme am deja adoptate (legiferate) si vreau sa mă împrumuți ca să ”finanțez”, iar dacă BIRD -ului îi plac și cred că ajută la dezvoltare zice bine. Numai că unele clauze lasă loc de interpretare. Noi suntem deja ”arși” cu modalitatea de interpretare la punerea în aplicare a actelor normative, așa că am insistat pe claritatea și precizia normelor (măcar pe viitor). 

Eh, acum problema este cu reformele astea care se fac în România. Bineînțeles că dacă până acum lipsă, pauză dezbateri publice pe la MF, dacă tot ”i-am prins”, am început să le povestesc și de reformele alea are se tot finanțează și cresc datoria publică și pe de altă parte ne irită pe noi ca și cetățeni și vedem că ne cam lasă fără multe drepturi și libertăți

Reformele astea se adoptă de către alte ministere, MF încearcă numai să vadă cum ”cârpește” bugetul ca să susțină cheltuielile publice aferente. Împrumutul ăsta de la BIRD are treabă și cu ”reforma verde”. Am deschis eu subiectul însă, am înțeles că nu prea era cadrul în care să discutăm, pentru că presupunea și prezența reprezentanților ”ministerelor reformatoare”. 

Cum am înțeles eu azi că ar funcționa relațiile dintre aceste ministere. Când se fac proiectele de diverse și-ar da fiecare cu părerea și teoretic s-ar avea în vedere părerile celorlalți. Acum problema este cam cât se apleacă ceilalți pe proiectele unui minister. Ne-au dat exemplu Ministerului Justiției care dă avize. Păi dacă ne uităm prin proiectele de acte normative și vedem ce scrie prin ele, ne-ndoim de cine și cum analizează proiectele de acte normative. 

În fine, cum tind eu să cred că este ”relația” dintre Ministerul Finanțelor și celelalte Ministere? 

Cum m-am întâlnit cu o situație la o societate comercială unde producția se lăuda că pune adaos comercial de 70%, iar financiar-contabilitatea susținea că se cauzează pierderi de milioane. Și cum susținea fiecare adevărul lui, m-am apucat să îi pun la masă. Ocazie cu care ce să vezi? Adaosul comercial nu prea exista, pentru că producția făcea un calcul de cost luând în calcul niște cheltuieli fixe si variabile care nu aveau nicio treabă cu realitatea și ce să vezi? Cifrele de la contabilitate cam alea erau, pentru că plusul cu minusul de la contabilitate au la baza matematica, știință exactă. Și-i mai explica contabilitatea că producția ca să facă calitatea aia pe care o vinde refăcea produsul de vreo 3 ori, dar uita să ia în calcul cheltuielile aferente atunci când stabilea prețul. 

De ce cred eu că e așa și la nivel de relație interministerială? 

Pentru că am văzut că oricare ”a ajuns al putere” la un moment dat, pe la diverse ministere s-au apucat să ”reformeze” și au reformat de ne-au omorât. Dar ce să vezi? 

Reformele alea înseamnă legi adoptate, legile rămân, impactul după punerea în aplicare al legilor nu îl mai analizează nimeni cu adevărat. Și uite așa ne-au ”reformat” toți după cum i-a tăiat capul, nemaiținând cont nici de principiile de bază, de-am rămas reformați în multe și nu funcționează nimic. În schimb, datoria publică urcă și tot urcă, România împrumutându-se ca să se implementeze reformele care ori nu sunt necesare ori au impact total contrar așteptărilor sau susținerilor inițiale. 

Ce zic cei de la Ministerul Finanțelor? Sunt reforme adoptate de statul român, asta e politica de stat și aia e. 

Părerea mea e că nu se poate merge pe aia e. Impactul unui act normativ se estimează la elaborarea lui. Însă, după adoptarea, intrarea în vigoare și punerea în aplicarea a legii, trebuie să mai analizeze cineva care este impactul real. 

Or, la fel este și cu reformele astea care tot prin acte normative se implementează. Păi după ce începi să implementezi reforma, te-apuci să verifici ce se întâmplă efectiv: câți bani ai băgat și ce s-a întâmplat, care e efectul real care se vede? Se-mbunătățește ceva? Aduce vreun plus pe undeva? Plusul ăla acoperă sumele alea investite? Își atinge scopul? Sau vezi că efectul este numai negativ, creează și haos în domeniu, stârnește și nemulțumire în rândul societății și n-are nicio treabă cu scopul care se intenționa să fie atins prin ea. Păi dacă vezi că tot pe minus, tot pe minus, tot rău, tot rău, nu te  mai apuci să finanțezi reforma aia. O stopezi, oprești sursa răului, nu îl propagi așa ... la infinit. 

Se dăduse exemplul PNRR așa ... în treacăt, adoptat în 2020, care ”ne reformează”. Păi, dacă ne uităm așa puțin, datoria publică cam de prin 2020 a început să o ia razna și să crească exponențial. A sărit România în sus de bunăstare? Nu mai poate cetățeanul român de un nivel de trai extrem de ridicat în ultimii 4 ani jumate? ”S-a schimbat România la față?” Cam nu. Și-atunci nu o fi totuși o problemă? N-o trebui să ne gândim că ”reformarea” aia e neperformantă? Sau dacă tot o luarăm la vale rău cu deficitul bugetar și datoria publică o luă exponențial în sus, mergem în continuare tot prost pentru că de undeva trebuie să se acopere gaura de la buget, chiar dacă datoria publică se duce tot în sus, ca să nu se stopeze plaților bugetare (salarii, pensii etc). 

Și dacă tot abordai digitalizarea tangențial, cu e-uri peste e-uri introduse de MF care se digitalizează, m-apucasem să înșir ministerul digitalizat- negitalizat căruia dacă îi transmiți un e-mail trebuie să i-l transmiți pe formular de contact la care nu poți să atașezi vreun document prea mare și nu primești nicio dovadă că l-ai transmis, trebuie să suni ca să îți trimită număr de înregistrare pe e-mail. N-apucai să expun lista de ”nedigitalizare a MF” că deh, nu era cadrul. 

O să încerc să cer niște întâlniri și cu reprezentanții de la datoria publică și cu cei de la departamentul buget. Nu de alta, dar e haos și nu mai e mult și bugetul ăla al României crapă de tot și va fi vai de noi. 11 miliarde datorie publică care se strânge lună de lună n-are de unde să fie acoperită, că nu este România asta sac fără fund. 

Cu cine face Ministerul finanțelor consultări? 

Cu mediul de afaceri. Cu privire la ce aspecte se consultă? Habar n-am. Însă ce văd este că transparența aia decizională și dreptul cetățeanului de a participa la elaborarea actelor normative este ignorat. Consultările au loc înainte de a se face public oficial proiectul de act normativ, după care țaca -paca în 2-3 zile este deja supus la vot și aprobat. 

Cam pe ce se axează cei din mediul de afaceri în cadrul acestor consultări? Dacă mă uit așa cam la ce se întâmplă, cred că mai mult pe cum ”să investească” statul în anumite domenii, din împrumuturi normal, că buget excedentar n-avem, ca să le mai crească și lor cifra de afaceri pe relația cu statul, că de impactul asupra României și a cetățenilor României nu prea pare să le fi păsat, dacă ne uităm la ”realitatea mediului înconjurător”. 

Ce mi s-a mai spus azi? Că nu au văzut vreun interes din partea cetățenilor. Așa că dacă v-a păsat puțin spre deloc să vă implicați, se pare că au ajuns la concluzia că de ce să mai piardă timpul cu cetățenii, dacă tot nu le pasă? 

În fine, pe părticica asta de datorie publică a Ministerului Finanțelor, reprezentanții care azi participat azi la dezbaterea publică au părut cooperanți. Eu o să îi mai bat la cap pentru că cine știe, poate se extinde. Și poate de undeva, cumva se va începe să se facă și ordine. Că dacă nu începe să se facă ordine, ne ducem pe apa sâmbetei. 

PS: 

Documentele primite: 

-  scrisoarea de politici este un document specific acestui tip de împrumut. Aceasta face referire la cadrul macro-economic şi la măsurile de reformă întreprinse de partea română în domeniile respective. Scrisoarea se anexează de către Bancă la Documentul de program aferent împrumutului întocmit de acesta, publicat de Bancă pe pagina de web a acesteia și care poate fi regăsit prin accesarea următorului link.

Document of The World Bank FOR OFFICIAL USE ONLY Report No: PD000048 INTERNATIONAL BANK FOR RECONSTRUCTION AND DEVELOPMENT PROGRAM DOCUMENT FOR A PROPOSED LOAN IN THE AMOUNT OF EUR 599.1 MILLION (EQUIVALENT TO US$650 MILLION) TO ROMANIA FOR THE Romania Fiscal Management and Green Growth Devel

           Pentru simplificare vă transmitem anexat Scrisoarea în limba engleză astfel cum a  fost semnată, precum și o traducere în limba română. (vointa-poporului.ro/.../Scrisoarea-de-politici.docx ) 

•        Condițiile Generale reprezintă un document standard al Băncii. Acesta are caracter general și se aplică similar tuturor Împrumutaților Băncii, fiind publicat pe pagina de web a băncii, potrivit politicii sale de transparență. Poate fi regăsit prin accesarea următorului link:

Policy & Procedure Framework General Conditions for IBRD Financing: Development Policy Financing

Avocat Elena Radu

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Mario Draghi a primit 500 de mii de euro pentru un raport asupra cauzelor și soluțiilor recesiunii în UE, raport în care spune platitudini

Mario Draghi a primit 500 de mii de euro pentru un raport asupra cauzelor și soluțiilor recesiunii în UE, raport în care spune platitudini. 

Printre altele, spune că energia este cu vreo 150% mai scumpă în UE decât în SUA, iar gazele naturale, cu vreo 350%. Ca și când ăsta ar fi un secret alchimic… 

Nu pare a vrea să spună nimic Draghi despre cauză: războiul proxy pe care SUA îl duce cu rușii în Ucraina, (și) pe spezele europenilor, război care adâncește sărăcia europenilor și dependența UE de SUA, China și Rusia, cele trei state hiper-militarizate care ne joacă pe toți ca pe niște pioni pe tabla de șah. 

Dar cu această precizare relativă la costul energiei, Ursula aflat indirect de la Draghi, pe 500 de mii de euro, că nu trebuia să se avânte în acest război… 

Cică soluția ar fi ca UE să investească 800 de miliarde de euro anual… 

În ce, nu pare a fi clar. Probabil că majoritatea acestui munte de bani se vor duce la privații cu pile - pharma, tech (ca Atos, firma franceză falimentară pe care a condus-o timp de 10 ani Thierry Breton), banking, military, companii de croaziere de lux (ca cea la care lucrează dl. Metsola), companii care vor investi “verde” și “corect politic” etc.,

De unde bani? Din euro-obligațiuni… 

Adică împrumuturi… 

Dacă planul lui Draghi ar fi acceptat, euro s-ar subția cu încă 40% în cinci ani, ceea ce ar aduce sfârșitul zonei euro. 

De precizat că, în calitate de fost șef al BCE, Draghi a mai comis-o de câteva ori - a pus pe piață euro-obligațiuni ieftine cu care a finanțat băncile și unele corporații cu pile pentru a face creștere economică pe datorie în Franța, Italia, Spania, Olanda, țări care au azi datorii publice de peste 100% din PIB întinse pe zeci de ani. 

S-a numit “relaxare cantitativă”… 

Acum UE vrea majorări de taxe și impozite, plus taxe nou inventate, ca să achite aceste datorii, inclusiv cele din (post)plandemie. 

De la noi urmează să fie stoarse aceste taxe, desigur. 

PS Să nu uităm că și Ursula von der Leyen vrea euro-obligațiuni de 450 mld euro, pentru înarmare.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Stați, că nu e tot.(II)

Stați, că nu e tot.

 (II)

Având în vedere această minune de eficiență a luptelor duse de această magnifică birocrație de la UE, propunerile de buget pentru 2025 și, pe mai departe, până în 2035, sunt de majorare a procentelor de prelevare la bugetul UE a unor taxe și impozite. Mai mult decât atât, UE își (ne) propune crearea unor taxe și impozite noi, în siajul mărețelor realizări și proiecte propuse a fi îndeplinite până în 2050, când Green Deal va fi atât de bine realizat încât nu va mai rămîne piatră pe piatră din UE.

În legătură cu modul de cheltuire a acestor resurse financiare stoarse de la statele membre și de la cetățeni, să reamintim doar că există programul de luptă contra consecințelor economice și sociale grave ale „luptei” contra pandemiei, luptă comisă tot de birocrația UE. Este ceea ce, în România, este cunoscut sub numele de PNRR. Este un program de 750 de miliarde de euro, care a fost majorat cu 50 de miliarde de euro, pentru a se extinde ca program de dotare a UE cu energie „vrede”, ca să fie mai eficientă lupta contra schimbărilor climatice (RePower EU). De asemenea, acest buget inițial va fi majorat cu sumele necesare continuării războiului din Ucraina (minim 95 de miliarde de euro). Evident, acești bani sunt bani împrumutați de UE. Nu există, cel puțin aparent, o sursă de rambursare a acestor sute de miliarde. Așadar, e nevoie mare de alți bani, de alte taxe și impozite. Culmea este că a venit Mario Draghi în Parlamentul UE, a vorbit oarecum pereților și a spus că UE este în mare belea economică și socială și are nevoie de investiții de minim 800 de miliarde de euro...

Cel ce are urechi de auzit, să audă: vorbim de aproape 1700 de mii de miliarde de euro, care trebuie scoși cumva, de undeva.

Din ce? Din majorarea taxelor și impozitelor existente și din inventarea unora noi.

Între aceste noi taxe și impozite, la loc de „cinste” stau taxele pe tranzacții cu certificate de emisii (Emissions Trading System - ETS), operaționale deja de 10 ani, sau taxele pe importurile de produse non-UE, fabricate cu tehnologii neamicale cu mediul (Carbon Border Adjustment Mechanism CBAM), aplicabile din 2026. Statele membre vor colecta aceste taxe și le vor vira integral la UE.

Se mai propun:

-taxe pe tranzacțiile în spațiul digital; de aici obsesia pentru digitalizare, plăți și încasări digitale și moneda digital a băncilor centrale (CBDC);

-taxe pe tranzacțiile de pe piața de capital; sunt curios cum va mai putea fi competitivă această piață în UE, în raport de bursa din Londra, New York, Tokio, Shanghai sau Hong Kong;

-taxe pe (ne)colectarea deșeurilor și penalități pentru risipa de mâncare.

De departe cea mai cool și mai nouă „resursă financiară proprie” a UE va fi penalitatea aplicată statelor membre UE care nu respectă echilibrul de gen și care plătesc salarii, bonusuri și beneficii mai mari pentru bărbați și mai mici pentru femei și ... pentru alte persoane...

Dacă UE va fi independentă fiscal nu va mai „atârna” în trena statelor membre UE, în special a celor cu economii mari – Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda. Va putea deveni, așa cum vor indivizi ca Timmermans sau ca Verhovstad, un supra-stat, o uniune sovietică având reguli și scopuri proprii. Va putea să își deruleze nestingherit politicile de inginerie socială și de demolare a omului natural, pentru a-l reconstrui „mai bine”, adică, sub forma unei păpuși emoționale sau a unei figurini de plastilină.

Precizez că România este membră a multor organizații internaționale – NATO, FMI, BM, ONU, OMS etc., dar numai Uniunea Europeană, care este o construcție juridică, iar nu un supra-stat, are ambiția de a ne impozita direct și pe față și de a transforma statele membre în ... filiale sau puncte de lucru ale administrației financiare din cadrul Comisiei Europene.

În orice organizație internațională se plătește un fel de taxă de participare la club, dar asta este tot ceea ce se cere, iar nu o taxă sau impozit aplicabile direct cetățenilor, companiilor și instituțiilor.

La fel ar trebui să fie și UE. Nu a acceptat nimeni ca acest atribut al suveranității să fie abandonat în favoarea vreunui soviet suprem al UE. Cel puțin, nu la cunoștința mea.

Noi ne vom opune, aici, în Parlamentul UE, acestui curent periculos și contrar Tratatelor UE. Ne vom opune atât politic, cât și juridic. Vom încerca să barăm acest plan sau, măcar parțial, să îl neutralizăm.

Dar e bine ca lumea să priceapă ce se întâmplă aici, chiar dacă pare plictisitor. De fapt, pe asta se și mizează aici – să nu știți, să nu vreți să știți pentru că e complicat, să nu puteți să știți pentru că atenția vă este deviată către crize, supraviețuire, șantaj emoțional sau non-subiecte.

Notă: În legătură cu unele taxe, UE chiar nu are comptența de a le majora sau schimba destinația. De exemplu, impozitul pe venit sau pe profit sunt de strictă competență a statelor membre. Este unul dintre motive pentru care birocrația UE și liderii partidelor parlamentare mari de aici se străduiesc să desființeze regula unanimității în luarea deciziilor de modificare a Tratelor UE.  

Notă înspăimântătoare: fiind vorba de „resurse financiare proprii” ale UE, înseamnă că de încasarea și cheltuirea lor se va ocupa EPPO, parchetul inventat de UE pentru a fi bățul pe spinarea recalcitranților, băț mânuit azi de Codruța Kovesi.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Stați, că nu e tot.(I)

 

Un proiect pe termen mediu și lung al birocrației UE, care s-a derulat pas cu pas, pe ascuns, printre picături și crize succesive ori suprapuse, este independența fiscală a UE față de statele membre. 

Odată cu noul mandat pe care și-l dorește Ursula von der Leyen și cu ocazia discutării bugetului UE pe anul 2025, acest scop nici nu mai este ascuns: se derulează la vedere, cu toată forța de panzer a majorității PPE (populari, așa zis de dreapta), S & D (socialiști - caviar) și Renew (neo-marxiști). 

Este de știut că bugetul de mii de miliarde de euro al UE este constituit din : 

(i) contribuția directă și explicită a statelor membre; o sumă reprezentând un procent din PIB – ul fiecărei țări membre merge anual la UE;  

(ii) fracțiuni din anumite taxe și impozite, pe care statele membre le colectează și apoi le virează, în anumite procente, la bugetul UE; așa este cazul : 

-taxelor vamale (trei sferturi din ele merg la UE), 

-al tva (un procent de 0,3% merge la UE), 

-al impozitului pe venit sau pe profit și, țineți-vă bine, 

-al noilor taxe și impozite generate de „lupta” UE cu schimbările climatice, respectiv, 

-taxa pe tranzacțiile cu certificatele de emisii de carbon, deja în vigoare de mai mult de 10 ani,

-taxa pe carbonul din emisiile instrumentelor cu care facem cald în casă, care va fi efectivă din 2025 (îi privește pe toți consumatori de utilități casnice) și

-taxa pe importurile de bunuri din state non-UE, fabricate cu tehnologii nepritenoase cu mediul), care va fi efectivă din 2026.   

Așadar, această sub-categorie de taxe înseamnă fix rezultatul invenției UE, care consideră că, plătind bani la împărăție, contribuim la răcirea globală sau, mai nou, la fixarea climei, ca să nu se mai schimbe. Cu ocazia acestei mărețe lupte, UE mai face și un piculuț de bani, dar noi nu ne supărăm, că UE ne protejează de viruși, cupole de foc, dictatori din est, conspiraționiși, dezinformatori și, mult mai nou, ne ferește de influența toxică a oamenilor sănătoși, cu logică naturală și cu bun simț firesc, adică de „medievali ne-evoluați”. 

Evident, aceste taxe și aceste costuri sunt suportate, la final, de contribuabilii și de consumatorii din statele membre. Aceiași cetățeni UE care, la nivelul lui 2019, erau într-o proporție de 20% săraci, iar azi sunt săraci în proporție de 30%. După pandemie, lupta cu schimbările climatice și implicarea în război, UE a generat un „supliment” de săraci de 45 de milioane de persoane. 

(va urma)

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea