Apostolul şi Evanghelia Săptămânilor după Rusalii

 

Apostolul şi Evanghelia Săptămânilor după Rusalii

Săptămâna I după Rusalii

Săptămâna a II-a după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor

Săptămâna a III-a după Rusalii

Săptămâna a IV-a după Rusalii

Săptămâna a V-a după Rusalii

Săptămâna a VI-a după Rusalii

Săptămâna a VII-a după Rusalii

Săptămâna a VIII-a după Rusalii

Săptămâna a IX-a după Rusalii

Săptămâna a X-a după Rusalii

Săptămâna a XI-a după Rusalii

Săptămâna a XII-a după Rusalii

Săptămâna a XIII-a după Rusalii

Săptămâna a XIV-a după Rusalii

Săptămâna a XV-a după Rusalii

Săptămâna a XVI-a după Rusalii

Săptămâna a XVII-a după Rusalii

Săptămâna a XVIII-a după Rusalii

Săptămâna a XIX-a după Rusalii

Săptămâna a XX-a după Rusalii

Săptămâna a XXI-a după Rusalii

Săptămâna a XXII-a după Rusalii

Săptămâna a XXIII-a după Rusalii

Săptămâna a XXIV-a după Rusalii

Săptămâna a XXV-a după Rusalii

Săptămâna a XXVI-a după Rusalii

Săptămâna a XXVII-a după Rusalii

Săptămâna a XXVIII-a după Rusalii

Săptămâna a XXIX-a după Rusalii

Săptămâna a XXX-a după Rusalii

Săptămâna a XXXI-a după Rusalii

Săptămâna a XXXII-a după Rusalii

Săptămâna a XXXIII-a după Rusalii

Săptămâna a XXXIV-a după Rusalii

Săptămâna a XXXV-a după Rusalii
Duminica lăsatului sec de carne

Apostolul şi Evanghelia Lecționar Săptămâna a XVIII-a după Rusalii

 

Apostolul şi Evanghelia Lecționar Săptămâna a XVIII-a după Rusalii

Luni: Ef 4, 25-32; Lc 3, 19-22.

Marţi: Ef 5, 20-25; Lc 3, 23-38; 4, 1.

Miercuri: Ef 5, 25-33; Lc 4, 1-15.

Joi: Ef 5, 33; 6, 3-9; Lc 4, 16-22.

Vineri: Ef 6, 18-24; Lc 4, 22-30.

Sâmbătă: 1 Co 15, 39-45; Lc 4, 31-36.

Duminică: la Utrenie – In 20, 1-10, iar la Liturghie – 2 Co 9, 6-11; Lc 5, 1-11.

Apostolul şi Evanghelia Lecționar Săptămâna a XIX-a după Rusalii

 

Apostolul şi Evanghelia Lecționar Săptămâna a XIX-a după Rusalii

Luni: Flp 1, 1-7; Lc 4, 38-44.

Marţi: Flp 1, 8-14; Lc 5, 12-16.

Miercuri: Flp 1, 12-19; Lc 5, 33-39.

Joi: Flp 1, 20-27; Lc 6, 12-19.

Vineri: Flp 1, 27-30; 2, 1-4; Lc 6, 17-23.

Sâmbătă: 1 Co 15, 58; 16, 1-3; Lc 5, 17-26.

Duminică: la Utrenie – In 20, 11-18, iar la Liturghie – 2 Co 11, 31-33; 12, 1-9; Lc 6, 31-36.

Apostolul şi Evanghelia Lecționar Săptămâna a XX-a după Rusalii

 Săptămâna a XX-a după Rusalii

Luni: Flp 2, 12-16; Lc 6, 24-30.

Marţi: Flp 2, 16-23; Lc 6, 37-45.

Miercuri: Flp 2, 24-30; Lc 6, 46-49; 7, 1.

Joi: Flp 3, 1-8; Lc 7, 17-30.

Vineri: Flp 2, 8-19; Lc 7, 31-35.

Sâmbătă: 2 Co 1, 8-11; Lc 5, 27-32.

Duminică: la Utrenie – In 20, 19-31, iar la Liturghie – Ga 1, 11-19; Lc 7, 11-16.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - În anii 2003-2004, austriecii erau cei mai vehemenți europeni contra aderării României la UE. Tot așa cum sunt și acum contra aderării la aproape defunctul spațiu de liberă circulație europeană Schengen…

În anii 2003-2004, austriecii erau cei mai vehemenți europeni contra aderării României la UE. Tot așa cum sunt și acum contra aderării la aproape defunctul spațiu de liberă circulație europeană Schengen…

Ca să fie convinși să nu se mai opună aderării, austriecii au fost șpăguiți de guvernul pesede de atunci cu două bănci (BCR și Banca Agricolă, actualmente Raiffeisen), pe care le-au „cumpărat” cu (aproape) doi lei, precum și cu Petrom, care a ajuns la ei mai mult decât gratis - mai întâi, cei 800 de milioane de euro aduși într-o zi cu titlu de majorare de capital social au plecat înapoi a doua zi, cu titlu de rambursare de împrumut, iar după privatizare, Statul român le-a mai dat austriecilor cca jumătate de miliard de euro în plus, cu titlu de despăgubiri pentru „investițiile de mediu” pe care le-au făcut austriecii.

În mod normal și conform cu principiile economiei de piață, Statul român ar putea să răscumpere aceste trei mari întreprinderi ex-românești.

Nu sunt bani (pe motiv de gaură bugetară și furt cu ocazia plandemiei), dar nici nu este nevoie. De altfel, nici măcar nu este indicat ca răscumpărarea să se facă din bani de la buget.

Ar trebui ca cetățenilor români interesați să li se pună la dispoziție titluri de stat, cu dobânzi la nivelul celei legale, cu termen de rambursare de 15 ani și cu destinația unică și precisă de achiziție a acestor trei mari întreprinderi ex-românești. Ar trebui, de asemenea, ca aceste titluri de stat să poată fi convertite, la cererea titularilor, în acțiuni emise și puse pe piață de cele trei întreprinderi, cu consecința majorării capitalului social sau, după caz, a reducerii participației statului.

În acest fel, banii aflați acum la dispoziția băncilor (și la risc de pierdere pe motiv de faliment bancar) ar putea fi puși în valoare în niște obiective de interes național și, ulterior, puși pe piață pentru a dezvolta industria și a finanța comerțul.

E vorba de banii românilor, iar nu de banii extraordinar de scumpi luați cu împrumut de la bănci (fie de iresponsabili ca Cîțu, fie de nepricepuți ca Câciu) și aruncați în găuri negre ți în buzunare corupte.

E vorba de bani care nu ar putea fi batjocoriți, așa cum se întâmplă acum, cu ocazia limitării/eliminării banilor fizici, și e vorba de proiecte de care românii s-ar putea lega emoțional și economic, așa cum se petreceau lucrurile în perioada de dinainte de primul război mondial și în perioada interbelică.

E vorba de a ne lua viața în propriile mâine și de a ne dezvolta „prin noi înșine”.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Procurorul general al Statului Texas a deschis o anchetă penală contra Media Matters

 

Procurorul general al Statului Texas a deschis o anchetă penală contra Media Matters, un ONG american „care nu și-ar dori nimic altceva decât să limiteze libertatea prin reducerea participării în piața publică (agora)”.

Media Matters a fost extrem de activă, mai ales pe X (ex-tweeter), manipulând informațiile de pe platformele digitale și rețelele sociale în așa fel încât să blocheze informațiile și opiniile liber exprimate și să dez-informeze împingând în față așa numitele știri oficiale, „de încredere”.

Este nimic altceva decât industria mizeră a fact check - ingului care, iată, are și fațete penale, amenințând fundamentele democrației.

Texanii s-au prins deja: să sperăm că se prind, curând și europenii, în ciuda reglementărilor de tip sovietic care instigă la cenzură și dez-informare și care creează, pe zi ce trece, o industrie din care se fac extrem de mulți bani nemunciți, cu prețul libertății și rațiunii democratice.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Plafonarea prețurilor la energie a fost atât de „bine” gândită și de „utilă” socialmente încât România a ajuns să practice al doilea cel mai mare preț din UE la energie.

 

Plafonarea prețurilor la energie a fost atât de „bine” gândită și de „utilă” socialmente încât România a ajuns să practice al doilea cel mai mare preț din UE la energie.

Sărăcirea prin creșterea aberantă a ratelor bancare și a taxelor și impozitelor și prin înghețarea veniturilor din salarii și din pensii normale nu a fost suficientă.

Mai era “nevoie” și de sărăcirea prin prețuri aberante la energie.

Românii au pierdut mult pentru ca cineva să câștige enorm de mult.

Există o firmă, Tinmar, care prin ianuarie 2021 plângea public că, dacă guvernul introduce plafoane și compensări la energie, biata de ea, firma, intră în faliment și lasă fără energie sute de mii de consumatori.

Așa de rău i-a fost acestei amărâte de firme în 2022 încât a avut o cifra de afaceri de 9,2 miliarde de lei (cu 157% mai mult ca în 2021) și un profit de 524 de milioane de lei (cu 266% mai mult ca în 2021). Bănuiesc că cifra de afaceri și profiturile au fost și mai pricăjite în 2023, când marii guvernanți au ajuns să declare că nu mai e nevoie de plafonări/compensări. Doar că prețurile, anterior, nu se plafonase/compensase la nivelul posibilităților de plată ale consumatorilor, ci la prețuri care să asigure aceste profituri atât de pricăjite ale noilor băieți dăștepți din energie.

Nu e tot.

Tinmar deține o filială, Solprim, care a făcut afaceri de 771 de milioane de lei în 2022 și un profit de 103,5 milioane de lei. Diferențele? Cifră de afaceri cu 18.346% mai mare și profit cu 3.298% mai mare ca în 2021.

Șocul e și mai mare dacă vom observa că Solprim are un singur angajat: patronul Tinmar și acționarul “minoritar” al Solprim, Augustin Oancea.

Pariu că aceste profituri aiuritoare au fost mâncate de “pierderile” reportate din cei cinci ani anteriori. Deci, nu s-a prea plătit impozit. Căci, nu-i așa, optimizarea fiscală e în floare...

Acestea sunt cazurile pe care dl. Ciolacu, luptătorul anti-evaziune și anti-cash de modă nouă nu vrea să le vadă. Vede, însă, un moș Grigore sau o baba Veta care comit curent evaziune când achită 100 de lei peste plafonul de casă al alimentarei din colț.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea