Sfânta Biserica Ortodoxă

marți, 13 decembrie 2022

Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Miercuri: 2Tim 4, 9-22; Lc 20, 1-8.


Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Miercuri: 2Tim 4, 9-22

Capitolul 4 Porunci către Timotei (continuare). Salutări de sfârșit.

9 Străduiește-te să vii la mine curând;

10 că Dimas, în dragoste cu veacul de-acum, m'a lăsat și s'a dus la Tesalonic; Crescent, în Galatia; Tit, în Dalmația.

2Co 8:23 Ga 2:3 Flp 2:21 Col 4:14 Flm 1:24 Tit 1:4

11 Numai Luca este cu mine. Ia-l pe Marcu e și adu-l cu tine, că tare-mi este de folos în slujire.

FA 12:12 FA 12:25 FA 13:13 FA 15:37-39 Col 4:10 Col 4:14 Flm 1:24

12 Pe Tihic l-am trimis la Efes.

FA 20:4 Ef 6:21-22 Col 4:7-8 Tit 3:12

13 Când vei veni, adu-mi felonul pe care l-am lăsat în Troada, la Carp; și cărțile, mai ales pergamentele.

FA 20:6

14 Alexandru arămarul mi-a făcut mult rău; Domnul să-i răsplătească după faptele lui.

2Rg 3:39 Ps 27:4 Ps 61:12 Pr 24:12 Rm 2:6 1Tim 1:20 1Ptr 1:17 Ap 2:24 Ap 20:12-13 Ap 22:12

15 Păzește-te și tu de el, că tare mult s'a împotrivit cuvintelor noastre. 

16 La întâia mea apărare nimeni nu mi-a stat alături; dimpotrivă, toți m'au părăsit. Să nu li se țină'n seamă!

2Tim 1:15

17 Dar mi-a stat alături Domnul și m'a întărit, pentru ca prin mine propovăduirea să fie pe de-a'ntregul adeverită și toate neamurile s'o audă; și eu am fost izbăvit din gura leului.

Ps 21:21 Dn 6:23 1Mac 2:60 FA 23:11 Flp 4:13 1Tim 1:12

18 Domnul mă va izbăvi de toată lucrarea cea rea și mă va mântui spre împărăția Sa cea cerească. Lui fie-I slava în vecii vecilor! Amin.

Rm 16:27 2Co 1:10 1Tim 6:16

19 Îmbrățișează-i pe Priscila și pe Acvila și casa lui Onisifor.

FA 18:2 1Co 16:19 2Tim 1:16-17

20 Erast a rămas în Corint, iar pe Trofim l-am lăsat în Milet, fiind bolnav.

FA 19:22 FA 20:4 FA 21:29 Rm 16:23

21 Străduiește-te să vii mai înainte de începutul iernii. Te îmbrățișează Euvul, Pudențiu, Linos, Claudia și frații toți.

22 Domnul fie cu duhul tău! Harul fie cu voi! Amin.

Flm 1:25

Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Miercuri: Lc 20, 1-8.

Capitolul 20Botezul lui Ioan și autoritatea lui Iisus. Parabola lucrătorilor nevrednici. Banul cezarului. Despre învierea morților. Fiu și Domn al lui David.

1 Și a fost că într'una din zile, în timp ce El învăța poporul în templu și binevestea, au venit arhiereii și cărturarii împreună cu bătrânii;
2 și, prinzând grai, I-au zis: „Spune-ne, cu ce putere faci tu acestea, sau cine este cel ce ți-a dat această putere?“
3 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Vă voi întreba și Eu pe voi un cuvânt. Spuneți-Mi:
4 Botezul lui Ioan, din cer era, sau de la oameni?“
5 Iar ei se socoteau în sine, zicând: „Dacă noi vom zice: Din cer!, el va spune: Atunci, de ce nu i-ați dat crezare?;
6 iar de vom zice: De la oameni!, tot poporul ne va ucide cu pietre, fiindcă este încredințat că Ioan e profet“.
7 Și au răspuns că nu știu de unde era.
8 Și Iisus le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea!...“.

Biblia Ortodoxă

luni, 12 decembrie 2022

Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Marti: 2Tim 3, 16-17; 4, 1-4; Lc 19, 45-48.


Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Marti: 2Tim 3, 16-17; 4, 1-4;

Capitolul 3.Oamenii în vremile din urmă. Porunci către Timotei. 

16 Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu și de folos spre dare de învățătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre deprinderea l cea întru dreptate,

Rm 15:42 2 Tim 4:22 2Ptr 1:21 2Ptr 2:2

17 pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit, bine pregătit pentru tot lucrul bun.

Ef 4:12 Tim 2:21

Capitolul 4. Porunci către Timotei (continuare). Salutări de sfârșit.

1 Așadar, te conjur în fața lui Dumnezeu și a lui Hristos Iisus Cel ce va să judece viii și morții, și pe arătarea Lui și pe împărăția Lui:

In 5:22 FA 10:42 Rm 14:9-10 1Ptr 4:5

2 Propovăduiește cuvântul, stăruie cu timp și fără timp, mustră, ceartă, îndeamnă, întru toată îndelunga-răbdare și întru toată'nvățătura a.

Is 58:1 FA 20,20,31 2Tim 3:16 Tit 1:13

3 Că va veni vremea când nu vor mai suferi învățătura sănătoasă, ci după poftele lor își vor îngrămădi învățători să le răsfețe auzul

3Rg 22:8 1Tim 1:10 1Tim 4:1 Tit 1:9 Tit 2:12 2Ptr 2:2

4 și auzul și-l vor întoarce de la adevăr și către basme se vor abate.

2Tes 2:11 1Tim 4:7 1Tim 6:5 Tit 1:14

Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Marti: Lc 19, 45-48.

Capitolul 19. Zaheu vameșul. Parabola minelor. Intrarea în Ierusalim. Iisus deplânge Ierusalimul și-i alungă pe vânzătorii din templu.

45 Și intrând în templu, a început să-i scoată pe cei ce vindeau și cumpărau în el,

Mt 21:12 Mc 11:15 In 2:14

46 zicându-le: „Scris este: Și va fi casa Mea casă de rugăciune; iar voi ați făcut-o peșteră de tâlhari...“.

3Rg 8:29 Is 56:7 Ir 7:11 1Mac 7:37 Mt 21:13 Mc 11:17

47 Și era zilnic învățând în templu, dar arhiereii și cărturarii și fruntașii poporului căutau să-L piardă;

Mt 12:14 Mt 14:5 Mt 21:46 Mt 26:55 Mc 11:18 Mc 12:12 Mc 14:1 Mc 14:1-2 Mc 14:49 Lc 20:19 Lc 21:37 Lc 22:2 Lc 22:53 In 5:18 In 7:19 In 7:30 In 18:20

48 și nu găseau ce să-I facă, fiindcă tot poporul se ținea de El, ascultându-L.

Mt 14:5 Mt 21:46 Mc 11:18 Mc 12:12 Mc 12:37 Mc 14:1-2 Lc 20:19 Lc 22:2 In 5:18 In 7:30

Biblia Ortodoxă

duminică, 11 decembrie 2022

Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Luni: 2Tim 2, 20-26; Lc 19, 37-44.

Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Luni: 2Tim 2, 20-26

CAPITOLUL 2 Ostașul cel bun al lui Iisus Hristos. Lucrător cu fața curată.

20 Iar într'o casă mare nu sunt doar vase de aur și de argint, ci și de lemn și de lut; și unele sunt spre cinste, iar altele spre necinste.

Is 52:11 Rm 9:21

21 Deci, dacă cineva se va curăți pe sine de acestea d, va fi vas de cinste, sfințit, de bună folosință Stăpânului, potrivit pentru tot lucrul bun.

2Tim 3:17

22 Fugi de poftele tinereții și urmărește dreptatea, credința, iubirea, pacea cu cei ce din inimă curată Îl cheamă pe Domnul.

Ecc 11:9 Ga 5:161 Tim 6:11

23 Întrebările nebunești și nesocotite îndepărtează-le; tu știi că ele nasc certuri e,

1Tim 4:7 Tit 3:9

24 dar un slujitor al Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând față de toți, învățător destoinic, îngăduitor,

1Tes 2:71 Tim 3:3 Tim 3:7 Tit 1:7 Tit 3:2 Tit 1:6-9

25 cu blândețe povățuindu-i pe cei ce stau împotrivă, ca doar le va da Dumnezeu pocăință să cunoască adevărul

1Tim 2:4 Tit 1:6-9

26 și să scape din mreaja diavolului care-i ține'n prinsoare spre a-i face voia.

Tit 1:6-9

Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Luni: Lc 19, 37-44

CAPITOLUL 19 Zaheu vameșul. Parabola minelor. Intrarea în Ierusalim. Iisus deplânge Ierusalimul și-i alungă pe vânzătorii din templu.

37 Și, apropiindu-Se El de panta Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, bucurându-se, cu glas mare au început să-L laude pe Dumnezeu pentru toate minunile pe care le văzuseră,

Mt 21:7-10 Mc 11:7-11

38 zicând: „Binecuvântat este Împăratul Cel ce vine întru numele Domnului! Pace în cer și slavă întru cei de sus!“

Ps 117:26 Mt 21:7-10 Mt 23:39 Lc 2:14 Lc 13:35 Mc 11:7-11 In 12:13

39 Și unii farisei din mulțime I-au zis: „Învățătorule, ceartă-ți ucenicii...“.

40 Și El, răspunzând, a zis: „V'o spun Eu vouă: Dacă ei vor tăcea, pietrele vor striga“.

Avc 2:11

41 Și când S'a apropiat și a văzut cetatea, a plâns pentru ea,

4Rg 8:11 Os 11:9 In 11:35

42 zicând: „Dacă cel puțin acum, în această zi a ta, ai fi cunoscut și tu cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum s'au ascuns de ochii tăi.

Dt 32:29 Iov 36:12 Is 6:9-10 Ir 8:7 Plg 1:8 Mt 13:14 Mc 4:12 Lc 8:10

FA 28:26-27 Rm 11:8 Rm 11:10

43 Că peste tine vor veni zile când dușmanii tăi vor săpa șanț în jurul tău și te vor împresura și din toate părțile te vor strâmtora

Is 29:3 Ir 6:6 Iz 21:22 Am 3:11 Lc 21:6 Lc 21:20

44 și una cu pământul te vor face, pe tine și pe fiii tăi care sunt în tine, și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că nu ai cunoscut vremea cercetării tale d“.

3Rg 9:7 Ps 136:9 Mi 3:12 Mt 24:2 Mc 13:2 Lc 1:68 Lc 7:16 Lc 21:61 Ptr 2:12

Biblia Ortodoxă

sâmbătă, 10 decembrie 2022

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Duminică:la Utrenie - Lc 24, 12-35, iar la Liturghie - Ef 6, 10 - 17; Lc 13, 10 - 17.

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Duminică:la Utrenie - Lc 24, 12-35

CAPITOLUL 24 Învierea Domnului. În drum spre Emaus. Iisus li Se arată apostolilor. Înălțarea la cer.

12 Iar Petru s'a ridicat și a alergat la mormânt; și aplecându-se, a văzut giulgiurile singure odihnindu-se. Și a plecat, mirându-se în sine de ceea ce se petrecuse.

13 Și iată că'n aceeași zi doi dintre ei mergeau la un sat care era departe de Ierusalim ca la șaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus.

14 Și ei vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea.

15 Și a fost că'n timp ce vorbeau și se întrebau între ei, Iisus Însuși, apropiindu-Se, mergea împreună cu ei.

16 Dar ochii lor erau ținuți ca să nu-L cunoască.

17 Și El le-a zis: „Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbați între voi mergând?“ Iar ei s'au oprit și erau triști.

18 Și răspunzând unul cu numele Cleopa b, I-a zis: „Oare numai tu singur ești străin c în Ierusalim și nu știi cele ce s'au întâmplat în el zilele acestea?“

19 Și El le-a zis: „Care?“ Iar ei I-au răspuns: „Cele despre Iisus Nazarineanul, care era profet puternic în faptă și'n cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor;

20 cum L-au osândit la moarte arhiereii și mai-marii noștri și L-au răstignit.

21 Iar noi nădăjduiam că El este Cel ce avea să izbăvească pe Israel; și totuși astăzi este a treia zi de când s'au petrecut acestea.

22 Ci și niște femei de-ale noastre ne-au înspăimântat; ducându-se de dimineață la mormânt

23 și neaflându-I trupul, au venit zicând că vedenie de îngeri au văzut, care le-au spus că este viu.

24 Iar unii dintre noi s'au dus la mormânt și au găsit așa cum și femeile spuseseră, dar pe El nu L-au văzut“.

25 Și El le-a zis: „O, nepricepuților, și cu inima zăbavnici a crede'n toate câte-au spus profeții!

26 Nu trebuia oare ca Hristos să pătimească acestea și să intre'ntru slava Sa?“

27 Și, începând de la Moise și de la toți profeții, le-a tâlcuit din toate Scripturile cele despre El.

28 Și s'au apropiat de satul unde se duceau, iar El Se făcea că merge mai departe.

29 Dar ei Îl rugau stăruitor, zicând: „Rămâi cu noi, că e spre seară și s'a plecat ziua“. Și a intrat să rămână cu ei.

30 Și a fost că'n timp ce stătea împreună cu ei la masă, luând pâinea a binecuvântat și, frângând, le-a dat.

31 Și s'au deschis ochii lor și L-au cunoscut; dar El li S'a făcut nevăzut.

32 Și au zis unul către altul: „Oare nu ardea'ntru noi inima noastră când ne vorbea pe cale și'n timp ce ne tâlcuia Scripturile?“

33 Și'n ceasul acela sculându-se s'au întors la Ierusalim și I-au găsit adunați pe cei unsprezece și pe cei ce erau împreună cu ei,

34 care ziceau că Domnul cu adevărat a înviat și I s'a arătat lui Simon.

35 Și ei au povestit cele petrecute pe cale și cum a fost El cunoscut de ei întru frângerea pâinii 

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Duminică la Liturghie - Ef 6, 10 - 17;

CAPITOLUL 6 Copii și părinți. Robi și stăpâni. Lupta împotriva răului. Salutări de încheiere.

10 În sfârșit, frații mei, întăriți-vă întru Domnul și'ntru tăria puterii Lui.

11 Îmbrăcați armura c lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului.

12 Căci lupta noastră nu este'mpotriva cărnii și a sângelui d, ci'mpotriva Începătoriilor, împotriva Stăpâniilor, împotriva Stăpânitorilor acestei lumi de'ntuneric, împotriva duhurilor răutății e care sunt în stihiile cerești f.

13 Pentru aceea luați armura lui Dumnezeu: pentru ca'n ziua cea rea să fiți în stare să țineți piept; și după ce veți isprăvi totul, să rămâneți în picioare.

14 Așadar, stați în picioare, avându-vă mijlocul încins cu adevărul și îmbrăcați fiind în platoșa dreptății

15 și cu picioarele încălțate'n starea de a fi gata pregătiți pentru Evanghelia păcii g;

16 mai presus de toate luând pavăza credinței, cu care veți putea stinge toate săgețile înflăcărate h ale Celui-Rău.

17 Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu,

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Duminică:la Liturghie - Lc 13, 10 - 17.

CAPITOLUL 13 Între pocăință și moarte. Parabola smochinului neroditor. Vindecarea în zi de sâmbătă a unei femei gârbove. Parabolele grăuntelui de muștar și aluatului. Poarta cea strâmtă. Irod-vulpea. Deplângerea Ierusalimului.

10 Și învăța Iisus în una din sinagogi sâmbăta.

11 Și iată, o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputință și era gârbovă și nu putea nicidecum să se ridice.

12 Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: „Femeie, dezlegată ești tu de neputința ta!“

13 Și Și-a pus mâinile pe ea, și ea îndată s'a îndreptat și-L slăvea pe Dumnezeu.

14 Dar mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, drept răspuns a zis către mulțime: „Șase zile sunt în care trebuie să se lucreze; așadar, în ele veniți și vă vindecați, dar nu în ziua sâmbetei!...“.

15 Iar Domnul i-a răspuns, zicând: „Fățarnicilor! Fiecare din voi oare nu-și dezleagă sâmbăta boul sau asinul de la iesle și-l duce de-l adapă?

16 Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care, iată, de optsprezece ani a legat-o Satana, oare nu se cuvenea să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua sâmbetei?“

17 Și zicând El acestea, toți cei care-I stăteau împotrivă se rușinau; și toată mulțimea se bucura de toate slăvitele fapte săvârșite de El.

Biblia Ortodoxă

vineri, 9 decembrie 2022

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Sâmbătă:Ga 5, 22-26; 6, 1-2; Lc 10, 19-21


Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Sâmbătă:Ga 5, 22-26; 6, 1-2;

Capitolul 5

22. Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa,

23. Blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege.

24. Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi cu poftele.

25. Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm.

26. Să nu fim iubitori de mărire deşartă, supărându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne unii pe alţii.

Capitolul 6

1. Fraţilor, chiar de va cădea un om în vreo greşeală, voi cei duhovniceşti îndreptaţi-l, pe unul ca acesta cu duhul blândeţii, luând seama la tine însuţi, ca să nu cazi şi tu în ispită.

2. Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos.

Lecționar - Săptămâna a XXVII - a după Rusalii Sâmbătă: Lc 10, 19-21

Capitolul 10

19. Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma.

20. Dar nu vă bucuraţi de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că numele voastre sunt scrise în ceruri.

21. În acesta ceas, El S-a bucurat în Duhul Sfânt şi a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Aşa, Părinte, căci aşa a fost înaintea Ta, bunăvoinţa Ta.

Biblia Ortodoxă

joi, 8 decembrie 2022

Dr.Alesandru Dutu - Acum 80 de ani!Miercuri,9 decembrie 1942.A 536-a zi de război!


Acum 80 de ani!Miercuri,9 decembrie 1942.A 536-a zi de război!

• ,,Nimeni nu ne poate cere altceva decât ceea ce consimţim noi a da”. • ,,Am cerut… S-au făcut promisiuni dar nu au fost respectate. • ,,Trupele române aflate sub comandament german sunt supuse unui tratament neomenos”. • ,,Să înceteze cu un minut mai devreme această stare de fapt”. • ,,Dacă nu încetează această atitudine şi aceste fapte, voi avea de examinat situaţia forţelor noastre în cadrul frontului dv.”.
🔸Ion Antonescu atrage atenţia feldmareşalului Erich von Manstein că jertfa armatei române în Campania din Est ,,nu trebuie privită ca o obligaţie fără restricţii”, că ,,nimeni nu ne poate cere altceva decât ceea ce consimţim noi a da, între Germania şi România neexistând până la această dată nici o convenţie, nici politică, nici militară”.
🔸După ce relevă contribuţia armatei române în Campania din 1941 şi din prima partea anului 1942 (la sud de Harkov şi în Crimeea), mareşalul român reproşează Înaltului comandament german neîndeplinirea angajamentelor asumate încă înainte de trimiterea pe front a forţelor româneşti din ,,eşalonul II”:
• ,,Am cerut în schimb numai ca unităţile române să fie dotate la fel ca cele germane şi să fie transportate pe calea ferată până în apropierea frontului, pentru economisirea echipamentului. S-au făcut promisiuni dar nu au fost respectate: trupele româneşti ale Armatei 3 au făcut 500 – 600 km pe jos pentru a ajunge pe front, în timp ce trupele germane au fost duse cu trenul până în liniile cap de cale ferată, ba mai mult, s-a dat ordin marilor unităţi române ca din gările de debarcare să le transporte până la poziţiile de luptă cu puţinele camioane de care dispuneau; drept dotaţie modernă s-a dat Diviziei blindate române 22 care grele germane şi două companii anticar, i s-a refuzat însă Grupul de recunoaştere, iar majoritatea – nu totalitatea – diviziilor române au primit ca unic mijloc de luptă contra carelor o baterie de 6 piese anticar grele cu tracţiune hipomobilă”.
• Mai reproşează nerespectarea promisiuni de a introduce patru divizii germane în rezerva Armatei 3 române şi trei divizii române în zona Rostov, pentru Corpul 6 armată român, şi a promisiuni de a asigura hrana, materialele de fortificaţii, carburanţi, muniţie, materiale necesare instalării în dispozitiv, ceea ce a dus la slăbirea oamenilor şi animalelor ,,până la epuizare”.
• Apoi argumentează responsabilitatea generalului Maximilian von Weichs, comandantul Grupului de armate ,,B” în angajarea trupelor Armatei 3 ,,în condiţiuni cu totul dezavantajoase”: ,,Mi s-a afirmat că frontul afectat Armatei 3 era pe Don, ceea ce ar fi constituit o situaţia favorabilă. Recunoaşterile noastre au constatat că afirmarea nu era deloc exactă, inamicul având în mijlocul frontului armatei un cap de pod larg de 70 km şi adânc de 25 km. Toate observatoarele erau în mâna lui. Am cerut să se lichideze acest cap de pod înainte de intrarea trupelor noastre în sector. Mi s-a promis dar nu s-a făcut nimic. Am cerut atunci ca la intrarea trupelor noastre în linie, să coopereze împreună cu trupele pe care le înlocuiam pentru reducerea capului de pod. Mi s-a promis, dar nu s-a realizat nimic. Din contră, în măsura în care înlocuiam o unitate germană sau italiană, acestea dispăreau fără măcar să prevină şi să spună unde se duc. Trupele noastre nu au găsit nicio organizare, nicio apărare antitanc, nicio reţea de sârmă, nicio baracă şi au trebuit să se instaleze într-o zonă fără păduri, cu foarte puţine sate sau acoperiri naturale, total secătuită de alimente şi furaje de trupele ce ne-au precedat în sector. Ceva mai mult, au fost luate şi depozitele care se găseau făcute în sector, lăsându-ne total numai la discreţia aprovizionărilor, care se aduceau cu caii istoviţi, şi insuficient hrăniţi, de la circa 120 km. Apoi am cerut ca după intrarea în sector, să lichidăm nu numai capul de pod, dar – printr-un efort comun – să ocupăm şi regiunea păduroasă de la nord de Don, care după mine era poziţia cheie şi a apărării întregului front din marele cot al Donului, dar şi propice aducerii în ascuns a unor forţe masive inamice, pentru executarea unui atac în stil mare”.
• Relevă şi modul defectuos în care Armata 3 a fost dispusă de germani în Cotul Donului: ,,Pe un front de 156 km, încât nu putea îndeplini decât o misiune de avanposturi (un batalion pe 4 1/2 km) şi nu a dispus ca rezerve decât de forţe capabile cel mult să oprească mici pătrunderi locale”. Ca urmare, ,,Diviziile 13 şi 14 infanterie, asupra cărora s-a produs efortul atacului inamic, au fost continuu atacate de la intrarea lor în front şi până la începerea ofensivei sovietice” (Divizia 13 a fost atacată de 32 de ori, pierzând 115 ofiţeri şi 3 648 trupă, iar Divizia 14 infanterie de 17 ori, pierzând 98 ofiţeri şi 2 163 trupă).
• Consideră că ,,Reuşita ofensivei ruseşti nu se datorează deci lipsei de eficienţă a armatelor 3 şi 4 române, ci neprevederilor Comandamentului Grupului de armate ,,B”, unei alegeri meşteşugite din partea ruşilor a zonelor de atac şi concentrării masive de forţe în cel mai desăvârşit secret… Nici pregătirea bătăliei, nici conducerea ei nu au putut fi la înălţimea misiunii… Grupul de armate,,B” von Weichs şi generalul Hauffe au subestimat valoarea inamicului şi nu au luat în considerare găsind exagerate toate arătările mele”.
• Protestând faţă de modul în care erau trataţi militarii români pe front de comandamentele şi trupele germane, mareşalul continuă: ,,Am o răspundere politică şi istorică şi am o datorie sacră faţă de ostaşii mei. M-aş dezonora dacă aş lăsa să fie dezonoraţi. Aş fi un laş, dacă aş tolera să se comită laşităţi în contra lor. Sunt informat în ultimul moment că sunt soldaţi de ai mei, care au luptat ca nişte bravi şi care acum sunt împuşcaţi de soldaţii dvs. în încercuirea de la Stalingrad. Sunt informat că sunt ofiţeri şi subofiţeri de ai noştri cărora le sunt smulse revolverele şi armele lor de către soldaţi de ai dv. care au stat mult departe în spatele frontului sau de soldaţi din unităţi de lucrători. De asemenea, mi se raportează că trupele române aflate sub comandament german sunt supuse unui tratament neomenos”.
• Cere ,,să înceteze cu un minut mai devreme această stare de fapt şi în privinţa tratamentului soldatului român şi în privinţa comandamentului lor”, deoarece:
,,Soldatul român nu poate fi comandat decât de ofiţerul şi comandamentul român.
El nu poate fi umilit de un străin, cu atât mai puţin de un camarad de arme, chiar când greşeşte.
El nu poate fi masacrat în atacuri inutile, cum nu au fost masacrate nici diviziile germane nr. 62 şi nr. 294. El nu poate fi pedepsit decât de ofiţerul român.
De bravele noastre unităţi nu poate dispune oricine după bunul său plac, după cum nu poate dispune de ale dv.
Constituţia ţării mele opreşte acest lucru, după cum opreşte pentru dv. Constituţia ţării dv.
Eu sunt dator să vă previn că, dacă nu încetează această atitudine şi aceste fapte, voi avea de examinat situaţia forţelor noastre în cadrul frontului dv.”.
🔸Informat că Iuliu Maniu se interesa de modul în care Maria Antonescu gestiona fondurile Consiliului de Patronaj (1 600 000 000 de lei), Ion Antonescu îi răspunde îndemnându-l să coboare ,,în milocul oraşelor şi satelor pentru a constata tot ce s-a cheltuit şi ce s-a înfăptuit pentru căminele şi cantinele studenţilor, copiilor săraci, muncitorilor, vânzătorilor ambulanţi etc., pentru restaurantele în care oameni săraci, intelectuali şi mici funcţionari se pot hrăni cu 20, 40, 60 şi 120 lei de masă”.
• ,,Veţi vedea, în acelaşi timp – continua mareşalul –, câte spitale au fost dotate, cum sunt întreţinute şi gestionate; câte ateliere s-au înfiinţat pentru a da de lucru femeilor sărace şi soţiilor mobilizaţilor; câte orfelinate, câte ajutoare în bani, lemne şi îmbrăcăminte s-au dat invalizilor, orfanilor şi studenţilor; ce instituţii de proteze şi de reeducare pentru invalizi, orbi s-au făcut şi cu cât a contribuit, acelaşi Consiliu, cu banii proprii şi cu personalul său, pentru biserici şi şcoli; câte şcoli, începute de Dvs. şi lăsate în paragină, au fost terminate, câte s-au construit din nou în suburbane – care până acum erau total lipsite de localuri – câte preventrii şi solarii s-au făcut; câţi copii invalizi şi studenţi, care nu aveau nici cămaşe pe ei şi erau plini de păduchi şi de râie au fost îmbrăcaţi; câte dispensare, băi publice, băi la şcoli primare şi câte cabinete medicale s-au înfiinţat, unde se examinează şi se tratează gratit copii, săracii, refugiaţii şi studenţii”.
🔸 Pe alte fronturi:
• În Noua Guinee, Brigada 21 australiană ocupă Gona şi constată că japonezii au folosit proprii militari ucişi pe post de saci de nisip.
P.S. Postarea se referă numai la contextul epocii! Comentarii fără elogii sau denigrări!

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Inceputul unui nou inceput


Dragi austrieci (politicieni, oameni de afaceri, influenceri...): Romania va intra in Schengen si nu pe usa din dos, fara vaicareli, niciodata in genunchi pentru ca veti avea nevoie de noi!

Avem forta sa va anulam ingimfarea si indolenta fata de noi, un popor care v-a primit si v-a servit interesele, cu bratele deschise, cu inima mare, cu tot ce s-a putut. Voi ati demonstrat ca sunteti occidentali? Pacat ca sunteti, geografic, mai la vest decit noi!
Noua, romanilor, ne este rusine de rusinea voastra. Veti avea un recul economic masiv ca reactie la gestul vostru. Este un recul natural pe care oamenii de bun simt se leapada de cei care nu merita respect si nici atentie. Intr-un fel, ne-ati facut un bine: ne-am trezit, iarasi, la valorile noastre, la origini. Asa ne cunoastem, inca mai bine, prietenii!
Mesajul meu nu este pentru oamenii de rind, pentru profesori, doctori, pentru toti cei care munciti acolo, austrieci, pentru cei ce locuiti in Austria, cot la cot cu ai nostri, din Romania aciuiti, fiecare ca vai de capul lui, departe de casa, la studii sau cu un serviciu sau care va ingrijesc familiile bolnave sau pe batrinii lipsiti de puteri. Va intelegeti, va respectati, va ajutati semenii. Stiu. Pentru voi toti, o stiti, va port toata admiratia.
Multi diplomatii romani, europarlamentari, politicieni care ne-au reprezentat interesele, pe bani publici foarte multi, in vest, nu s-au ridicat la valoarea si la prestigiul acestui popor. Parca ne-au abandonat, tacit dar cu mult zgomot de fond. Au avut o prestatie lamentabila fiind dovada unei slabe pregatiri, unei slabe activitati. S-au balacarit pina in ceasul al 12-lea. In ceasul al 13-lea ne-am trezit. Incepe un nou inceput.