Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Despre anomaliile semnalate in spațiul public privind zăpadă "neobisnuita" care "nu se prea mai topește asa usor".

👉Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu GurluiInvitatul Știrilor Regionale 21.02.2025👈

Despre anomaliile semnalate in spațiul public privind zăpadă "neobisnuita" care "nu se prea mai topește asa usor".

Sunt mai multe postări si mesaje care s-au viralizat si, in esenta, ar evidentia ca zăpadă "nu mai e zapada", se topește diferit, ar avea proprietăți diferite.

In esenta, asa cum am prezentat în atitea rinduri, in ultima perioada, atmosfera a suferit tot mai multe transformari cauzate de spectrul larg de poluanți iar observațiile cetățenilor trebuie interpretate astfel. Sunt acei poluanți care modifica proprietățile fizico-chimice ale aerosolilor și ale grăunților de cristalizare, ale gheții, ale fulgilor de zăpadă.

Prezența unor săruri, poluanți și aerosoli atmosferici în cristalele de gheață poate influența punctul de topire și rata de topire. Efectul variază în funcție de tipul și concentrația compușilor.

Unele particule și compuși pot acționa ca nuclee de cristalizare care întăresc structura gheții, făcând-o mai rezistentă la schimbările de temperatură. Substanțele hidrofobe (ex. anumite molecule organice din atmosferă) pot modifica tensiunea superficială a apei și procesul de topire.

Sărurile de sulfați (ex. sulfat de calciu, sulfat de amoniu, sulfat de magneziu) – pot forma complexe cu moleculele de apă și pot stabiliza structura gheții, încetinind topirea. Silicații și oxizii metalici – pot interfera cu procesul de schimb de căldură și pot acționa ca izolatori termici la suprafața gheții.

Poluanții atmosferici pot ajunge în cristalele de gheață și zăpadă sub formă de aerosoli sau depuneri chimice din precipitații. Acești compuși includ:

Sulfat de amoniu (NH₄)₂SO₄ – provenit din poluarea industrială. Oxizi de azot (NOₓ) și acizi (HNO₃, H₂SO₄) – care interacționează cu gheața și pot modifica proprietățile fizice ale cristalelor. Metale grele (Pb, Hg, Cu, Zn) – rezultate din poluarea industrială, afectează compoziția gheții.

Aceste particule pot acționa fie ca inhibitori ai topirii, fie pot reduce albedo-ul gheții, accelerând încălzirea în funcție de compoziție și concentrație.

Asadar, anumite substanțe pot inhiba parțial topirea gheții prin creșterea reflectivității sau modificarea structurii cristaline.

Sigur, anumite "experimente" efectuate de diferite persoane pot fi hazlii, discutabile, de revăzut. Dar, pe fond, exista aceasta posibilitate, într-o anumita proporție ca precipitațiile sa fie pline de poluanți care modifica cantitatea, forma, volumul, culoarea, alte proprietăți fizico-chimice.

👉De unde asa poluare? Am spus în atitea rinduri ce trebuie făcut, cum, și de ce! Vedem consecințele!💥

Pina la 50 grame de silicați in amestec cu 1kg de gheața/zapada (in zapada) scad viteza de topire cu 50% . La fel, dacă mai avem uree, suflați, etc, toți scad aceasta rata de topire și mai mult. Alți poluanți din aer, precum sulfatii, ureea industriala, carbonatii, dacă sunt prezenți in același amestec, reduc și mai mult viteza de topire. Adica gheata se topeste mult mai greu. Adică aspectul sau comportarea zăpezii căzute sunt indicatori ai poluării aerului din straturile superioare.

Ca sa ne putem explica de ce zăpada căzută în anumite locuri "refuza" să se topească mai repede decât de obicei...

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - De de ce nu au putut fi detectate precipitațiile din Valencia la adevarata lor amploare

Subiectul precipitațiilor catastrofale din Valencia ridica încă probleme.👉💥 Am prezentat în postările anterioare ca avem o amplificare puternica a creșterii picăturilor fine de precipitații, nucleație pe particule fine de praf, sub 0.01 mm, în atmosferă, acumularea lor pe seama unei atmosfere umede, etc și, apoi, o ruptura a echilibrului prin unirea picăturilor si căderea lor, masiv, violent, spre sol.

Am fost întrebat, de ce nu s-au prevazut asa cantități mari? Pentru ca "DANA" ...era previzibila. De ce nu s-au semnalat cu radarele? Răspunsurile par sa nu fie date suficient de precis în spatiul public și, de aici, sa avem teorii care mai de care mai futuriste.

Lucrurile stau asa. 💥Radarul meteo care acoperă Valencia este unul de tip 👉"banda C"👈, lucrează la o frecventa tipica in jur de 5 GHz și poate monitoriza picăturile de ploaie de peste 0.5 mm, nu mai mici!💥 In atmosfera umeda și pentru picături sub 0.2 mm, specifice celor create prin intruziune de praf saharian, aceste picături, acest front, era greu de apreciat!💥

Din aceste motiv, în opinia mea, dezastrul ce urma sa se contureze nu a putut fi evaluat la adevărată intensitate! 💥Intruziunile de particule💥 pot induce în atmosferă umeda, in condiții de turbulente atmosferice, temperatura sol, mase de aer cu 💥gradienti variații de temperatura,💥 fenomene termodinamice greu de prognozat!

Este limpede ca, din punct de vedere tehnologic suntem depășiți în condiții extreme! Nu ne rămâne, deocamdată, ca și la cutremure de pamint, sa analizam efectele doar după producerea lor. Asta nu înseamnă că trebuie să nu intensificam cercetările și sa nu investim în aceasta, ba chiar înzecit!!!. Este vorba de protejarea noastră!💥E o problema de securitate !!💥

În cazul atmosferei, lucrurile vor putea încă mai bine prognozate cind echipamentele vor lucra în tehnologie cu radiație de frecventa mai înaltă, la puteri mai mari, pentru a estima cu mai mare precizie spațială și temporala compoziția și dinamica atmosferei. Gratie inteligenței artificiale, modelele vor răspunde cu mult mai mare acuratețe ca să evitam consecințele.

Nu putem și nici nu trebuie sa intervenim cu nimic în atmosferă. Pentru că, se vede, nu înțelegem prea bine ce se întâmplă, mai ales când perturbațiile pot fi mai complicate.

💥Se vehiculează în presa despre fenomene meteo "controlate" sau inginerii climatice.💥 Refuz sa cred ca exista măcar o așa intenție la acest moment, acolo, controlind fluxul de microparticule!💥

La Valencia este clar, foarte clar, o arata măsurătorile satelitare și modelele pina și culoarea roșiatică a apei, aspectele de evoluție ale precipitațiilor ca au fost mari intruziune de praf saharian exact in zonele cu precipitatii masive!!! cit și ceva poluare cu particule de sulfat. Nu a apărut din senin. Erau vizibile ca se îndreaptă din nordul saharei cu 1-2 zile în urma!

Voi urmări cu atenție aceste fenomene și voi dezvolta în țară o așa infrastructura cit sa prevenim din timp așa catastrofe care pot duce la pierderea de vieți omenești, la pierderea animalelor sau care sa nu producă decât pierderi limitate materiale.

Exclud în România sa se dezvolte tacit, in viitor, orice încercare de a "cuminti" fenomenele atmosferice care sa "imblinzeasca" clima, efectele ei. Am toate pârghiile, cunoștințele și backgroundul profesional sa înlătur aceste confuzii. Însă, trebuie sa nu ascundem mizeria sub preș. Poluarea în atmosferă este una pestriță. O bănuim, o simțim, o respiram sau ne uimesc fenomenele din atmosfera tot mai spectaculoase. Aceste trebuie investigate, acestea trebuie cunoscute și luate masuri pentru a fi rezolvate, adica sa știm sa ne protejam. Acestea nu pot fi "rezolvate" cu jucării la sol, precum cele actuale de monitorizare a poluării!! și cu rapoarte formale care ne arata ca e ok, gen "analize perfecte, pacient mort". . 💥Știm la ce ne referim cu toții.💥

______

Miercuri, 30 octombrie 2024, satelitul NOAA-20 a capturat o imagine uimitoare a unui furtuni puternice asupra Spaniei care a adus în țară ploi record. Satelitul a capturat, de asemenea, praful saharian care era măturat din Africa și înfășurat în sistemul de vârtej.

Storm Brings Devastating Flooding to Spain

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluarea cu praf saharian și cu particule de sulfat - catalizator pentru fenomene meteo extreme (precipitații violente)

 

O scurta observație privind 💥cataclismul💥 inundațiilor din Spania, zona Valencia care a cauzat aproape 100 de decese si pagube imense. Pare un scenariu deja la indigo cu cel din România, evident, 💥fiind amplificat de o racire a solului in perioada nocturna💥 si 💥de o potentiala inversiune termica.💥 În acea regiune din Valencia,👉 în acel interval de timp s-a inregistrat si o poluare mare cu particule de sulfat👈 și 👉particule de praf fin, saharian.👈

Sulfatul și praful saharian au contribuit la creșterea numărului de particule în atmosferă, iar acest lucru a intensificat nucleația. Praful și sulfații din atmosferă au amplificat și mai mult cantitatea de apă acumulată în nori.

Aceste particule au acționat ca nuclee de condensare, ceea ce a permis ca apa să se acumuleze în atmosferă, iar norii să devină din ce în ce mai încărcați cu picături mici. Acumularea a continuat pina cind o perturbație atmosferica a făcut ca aceste picături sa se uneasca rapid cazind violent in cantități mari. Aceasta a dus la o „cascadă” de precipitații pe o perioadă scurtă, sub formă de ploaie torențială.

La altitudini mai mari, praful saharian ar fi putut acționa de asemenea ca nuclee de îngheț, facilitând formarea cristalelor de gheață tot mai mari prin atragerea vaporilor de apă.

Așadar,

Avem rezultatul unui efect cumulativ de poluare atmosferică cu sulfați și praf saharian, care a destabilizat atmosfera și a intensificat procesele de formare a norilor încărcați de apă. Poluarea ar fi putut funcționa ca un catalizator pentru formarea precipitațiilor extreme, amplificând riscul de inundații rapide.

👉Ramine sa înțelegem de ce e importanta cercetarea experimentala cu laseri de la sol și pe sateliti (a caror date sa completeze modelele de simulare atmosferica) in măsurători pe verticala in timp real a mai multor caracteristici/parametri fizico-chimici ai atmosferei. (rezolvare spatio-temporala). Și de ce trebuie sa investim ca să știm cum să ne protejăm.👈

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluarea și furtunile violente însoțite de trăsnete și de descărcări electrice puternice.

Acum, se leagă, totul. Am observat in ultima perioadă, în special noaptea, asa descărcări electrice, cu așa forta și asa precipitații. La Olimp, la Pechea, etc.  Și am spus, de fiecare data ca par fenomene mai puțin întâlnite, cel puțin de mine. Particulele de sulfat care au fost în norii de precipitații, în așa cantități de mari, au fost exact acel ingredient care a crescut forța radiativa (pe plus, noaptea!) adică acea energie injectata în atmosferă care a dus la formarea de nori cu încărcare electrică și la descărcări electrice violente!

Uitați ce spuneam pe 17 septembrie, la Olimp.

" În ultima perioadă, dincolo de aceste precipitații foarte mari, s-au observat descărcări electrice de o violenta extrema, chiar și după miezul nopții, pina dimineața. Aceasta reclama o energie cinetica a maselor de aer, a particulelor, a aerosolilor, la extrem, noaptea, nu ziua, fără ca Soarele sa alimenteze energetic acest scenariu!  Temerea mea este ca, dincolo de conjunctura interacțiunii maselor de aer încărcate cu apă și a celor reci, dincolo de gradientii de presiune care iau naștere suplimentar, și în urma fenomenelor fizico-chimice din atmosfera, atmosfera este încărcată cu poluanți exotici care fărâmițează picăturile de apă, care înlesnesc dispersia de energie, prin ciocniri, care influențează concentrația aerosolilor, procesele de condensare/nucleatie,  care induc transformari termodinamice majore.

Violenta descărcărilor electrice la care eu personal am asistat la Olimp, în noaptea/dimineața de 30/31august îmi sugerează ca peste fenomenele bănuite și măsurabile/satelit se suprapun poluanți în atmosferă care reprezinta catalizatori pentru modificarea/amplificarea turbulentelor atmosferice. 

Am sa revin cu detalii și completări."

Despre celebrul "ciclon" s-au spus multe. Dar iată ca avem ceva și mai interesant. Frontul atmosferic cu precipitații se suprapune peste un front de particule cu sulfați. Aceste particule sunt rezultatul unei poluări masive cu SO2 care suferă transformări fizico-chimice in atmosfera. Aceste particule pot modifica substanțial cantitatea de precipitații, pentru ca sunt centre de condensare și nucleatie suplimentare pentru picături de apa sau pentru cristale de gheata (picăturile devin mai fine și pot urma mai ușor mișcările maselor de aer, etc). Mai mult, induc transformări termodinamice pe coloana atmosferica.

Aceleași particule contribuie la răcirea accentuată a solului pentru ca radiația solară este reflectata de acești nori cu sulfați. Sulfați pot forma mai departe ploi acide. Ca și poluant forte, ne influențează sănătatea (cei cu afecțiuni de respirație, etc) calitatea apei, calitatea apei potabile, calitatea apei din lacuri, etc. Posibil ca vietățile din apă sa fie afectate, depinde de cantitatea de apă căzută, etc.

Sigur, și cealaltă furtuna Boris care a produs atâtea pierderi de vieți omenești, atâtea distrugeri, atâtea pagube, în mod evident și nu e nici o surpriza, și atunci, peste frontul îmbogățit cu atâtea precipitații s-au suprapus asa cantități de particule de sulfați.

Și uite asa, putem răspunde la câteva întrebări. Unele care mi-au fost adresate recent. De ce ne simțim mai rău? Si de ce, mai ales în România??? Ca e simplu, pleci în alta tara, și, brusc, îți revine energia și cheful de viata.

De ce mai mor peștii, aparent nefiind cauze directe? De ce apar asa furtuni, aparent de o violenta mai neobișnuită.

E clar, dincolo de o supraîncălzire a solului, dar mai ales a unor suprafețe de apa din Marea Adriatica și Marea Neagra, a interacțiunii maselor de aer reci și calde, poluarea joaca un rol pivotant. Aici am vorbit de anumiti poluanți dar lista e mai lunga. Și cine sa o investigheze în România?

De unde poluare?

Aceste particule au o durata de viata în atmosferă de pina la o săptămână. Astfel, trebuie căutate sursele clasice sau exotice: incendiile, erupțiile vulcanice, arderile și, de ce nu, prin est, prin zona războiului, transporturile aeriene, exploziile, etc. E o suma de surse, la sol sau din atmosfera, purtate pe mii de km.

Fisia de mai jos, are 200 km lățime și aproximativ 2000 km lungime, înainte de a matura, parțial, tara noastră. Și atunci, pe 14, și acum, pe 29, în zona de sud si sud-est, concentrațiile de sulfați au fost mari, suprapunindu-se peste zonele cu precipitatii mari.

💥👉Morala: dacă vrem sa fim sănătoși și sa trăim în siguranță, nu în teroare, si alarme fara numar, autoritățile sa facă bine și sa investească în cercetare. Echipamente serioase de sondare a atmosferei, infrastructura de cercetare atmosferica. Nu e suficient ce primim de la sateliți, modelele actuale trebuie îmbunătățite cu componenta de poluare locala, cu întreg profilul rezolvat spatio-temporal.💥👈

În prima imagine sunt zonele cu precipitatii, în a doua e sulfatul, la o anumita ora (12), pe 29 septembrie. Urmariti conturul Marii Negre și Delta Dunării pentru o localizare mai ușoară.

Sursa hartilor

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui