Doamne. Ia-mi vălul de pe ochi
şi voi înţelege minunatele lucruri din legea Ta.
Doamne arată-mi mie cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale!
În timp ce România accelerează tranziția către energie regenerabilă, riscul de instabilitate a sistemului electric devine tot mai real. Lipsa măsurilor de echilibrare riscă să ducă la scenarii de blackout asemănătoare cu cel din Spania, de ieri!
1. Situația actuală a producției electrice (2025):
În zilele de primăvară–vară cu soare și vânt, PV + eolian pot acoperi 60–70% din cererea națională.
Energia sincronizată (hidro, nuclear, gaz) scade proporțional, uneori sub 40%.
2. Zona critică – de ce este periculos?
●Praguri critice de frecvență:
Normal: 49,8 – 50,2 Hz,
Avertizare: 49,5 – 49,8 Hz sau 50,2 – 50,5 Hz,
Risc sever de blackout: sub 49 Hz sau peste 51 Hz.
●Capacitate sincronizată minimă necesară pentru stabilitate:
Minim 20–25% din totalul producției trebuie să fie surse cu inerție reală (hidro, nuclear, termocentrale).
●Situația România 2025:
Zile de vârf solar și eolian → sursele sincronizate scad sub pragul de 25–30%.
Riscul sistemic apare ori de câte ori energia regenerabilă depășește 70% din total fără compensare (baterii, reglaj rapid, hidro în pompaj).
3. Ce se poate întâmpla? Exemplu numeric:
Dacă în vârf avem:
●4000 MW regenerabil,
●2000 MW convențional,
●un dezechilibru brusc de 500 MW (ex: nor rapid peste sudul țării) provoacă:
Calcul variație de frecvență: Delta f = delta P * f0 / 2 *H*(S sincron)
unde
Delta P = Pm- Pe (500 MW)
Pm - puterea exercitata mecanica asupra rotor turbina
Pe- puterea electrica absorbita de sarcina sistemului
H = constanta de inertie (~ 5 sec)
S sincron = puterea totala a surselor cu rotor (intertiale) = nuclear, hidro, termocentrale (2000 MW)
În mai puțin de 1 secundă, frecvența ar putea sări de la 50 Hz la peste 51,25 Hz → declanșare automată de protecții, load shedding, risc de blackout regional sau național.
4. Când este riscul cel mai mare?
aprilie-septembrie, orele 11-15, weekenduri si de sarbatori,
zile senine si vint puternic, consum scazut.
5. Concluzie:
●România risca zona critică de risc in viitorul apropiat daca Puterea sincrona scade! (hidro, termo, nuclear)
●Cu regenerabile care domină producția și fără baterii grid-forming instalate la scară națională,
●Fără un reglaj inteligent al producției și sarcinii,
●Orice incident minor (nor, oprire de parc eolian, avarie de transport) poate declanșa căderi de frecvență majore.
Măsuri urgente necesare:
●Instalarea retele electronice cu funcție grid-forming, + baterii, + etc
●Păstrarea minimă a centralelor hidro și termocentrale active în regim de sprijin,
●Reglaje automate de frecvență rapide în rețea,
Adaptarea reglementărilor ANRE și Transelectrica pentru limitarea injectării nesusținute.
Fără echilibru și inerție de siguranță, ne putem apropia de un prag al instabilității sistemice.
UPDATE SPANIA, 28 APRILIE 2025: DE LA PREA MULTĂ ENERGIE LA BLACKOUT ÎN CÂTEVA SECUNDE
Unul dintre cele mai elocvente exemple ale vulnerabilității sistemelor energetice moderne s-a petrecut pe 28 aprilie 2025 în Spania. Ce s-a întâmplat? Rețeaua iberică a trecut în doar câteva minute de la supraproducție regenerabilă la colaps regional.
FAZA 1 – SUPRAPRODUCȚIE SOLARĂ ȘI EOLIANĂ
La amiază (12:00–12:30), cerul era senin în sudul Spaniei (Andaluzia, Almería), iar producția fotovoltaică a atins peste 20 GW.
În același interval, energia eoliană a început să crească rapid, înregistrând un vârf cumulativ PV + eolian de peste 30 GW.
Sistemul avea doar 12 GW capacitate sincronizată activă (hidro, gaz, nuclear).
Calcul tehnic – spike de frecvență:
Delta f = delta P * f0 / 2 H*(S sincron)
unde
Delta P = Pm- Pe
Pm - puterea exercitata mecanica asupra rotor turbina
Pe- puterea electrica absorbita de sarcina sistemului
H = constanta de inertie (~ 5 sec)
S sincron = puterea totala a surselor cu rotor (intertiale) = nuclear, hidro, termocentrale
fo= frecventa de 50 Hz
In Spania am avut Ssincron ~ 12 GW. Foarte mic!!!
Un spike de doar 2400 MW (care se poate realiza usor meteorologic, formatiuni noroase, sau cer senin), adica puterea de sarcina Pe se diminueaza fata de Pm, (delta P= 2400 MW) duce la o crestere a frecventei de 1 HZ! Frecvența a urcat spre 51 Hz, depășind limita de siguranță a rețelei continentale.
FAZA 2 – DECOUPLING ȘI CĂDEREA FRECVENȚEI
Sistemul a reacționat automat: la frecvențe ridicate, protecțiile decuplează unele zone pentru a restabili echilibrul.
Astfel, rețeaua din sudul Spaniei a fost decuplată, dar asta a însemnat pierdere bruscă a unei capacități uriașe fotovoltaice.
Ce a urmat?
Colaps instantaneu al producției → frecvența s-a prăbușit spre 49 Hz.
Frecvența a scăzut într-un ritm accelerat, sub pragurile de avarie (49,5 → 49,0 Hz).
Protecțiile de subfrecvență s-au activat automat, provocând:
Decuplări de sarcină în Spania,
Perturbări în Portugalia și sud-vestul Franței.
CONCLUZIE: DE LA STABILITATE LA BLACKOUT ÎN MAI PUȚIN DE 3 MINUTE
> Prea multă energie fotovoltaică și eoliană fără suport sincronizat sau baterii inteligente a destabilizat complet sistemul:
Creștere inițială a frecvenței (51 Hz),
Decuplare de zonă → scădere brutală a generării,
Cădere de frecvență la 49 Hz → protecții → blackout parțial.
Ce învățăm din cazul Spaniei?
Tranziția spre regenerabil trebuie dublată de tehnologii de reglaj (baterii grid-forming, management de frecvență, control automat).
Sistemele fără suficientă inerție reală sau virtuală pot colapsa în secunde.
România se apropie periculos de această configurație: în zilele însorite și cu vânt, regenerabilele depășesc 60%, iar puterea sincronă activă scade sub pragul de siguranță.
Ce s-a întâmplat astăzi în Spania? Astăzi, 28 aprilie 2025, Spania a fost martora unui eveniment energetic major: o pană de curent (blackout) la scară națională.
Care a fost cauza? O supraîncărcare masivă a rețelei electrice din cauza unui vârf uriaș de producție solară.
Ce s-a întâmplat?
În jurul orei 11:00, producția de energie solară din Spania a atins un vârf record de peste 20 GW – o cantitate imensă, injectată rapid în rețea într-un interval foarte scurt de timp.
În mod normal, rețeaua electrică menține un echilibru fin între producție și consum, pentru a păstra frecvența constantă la 50 Hz. Însă astăzi, vârful solar a perturbat grav acest echilibru.
Cum s-a produs colapsul?
1. Inundație de energie solară:
Panourile solare au livrat un exces uriaș de curent, reducând dramatic nevoia de energie de la centralele convenționale (gaz, hidro, nuclear).
2. Accelerarea turbinelor:
-Centralele convenționale (în special gaz și hidro) sunt echipate cu turbine care se rotesc sincron cu rețeaua la 50 Hz.
-Când cererea de energie scade brusc (pentru că energia solară acoperă tot consumul), aceste turbine nu pot încetini instantaneu.
-Dimpotrivă:fiind în continuare antrenate mecanic de motoare sau de fluxul de apă, ele încep să accelereze spontan.
3. Creșterea frecvenței:
-Această accelerare duce la creșterea frecvenței rețelei peste 50 Hz.
-De la un mic dezechilibru, frecvența a început să urce spre 50,5 Hz, 51 Hz sau chiar mai mult.
4. Confirmarea fenomenului:
Analizele ulterioare au arătat că imediat după vârful solar, energia injectată în rețea de către turbinele pe gaz și hidro a crescut brusc. Acest comportament confirmă teoria accelerării turbinelor și creșterii frecvenței:
-turbinele, având energie mecanică acumulată și simțind o scădere a sarcinii, au injectat și mai multă energie în rețea, ceea ce a amplificat dezechilibrul și a accelerat colapsul.
5. Activarea protecțiilor:
Rețeaua electrică are sisteme automate care protejează echipamentele. Dacă frecvența iese din intervalul sigur (de obicei 49,5–50,5 Hz), încep deconectările automate:
-se închid centrale,
-se taie secțiuni de rețea,
-se izolează zone întregi pentru a preveni avarii catastrofale.
6. Colapsul generalizat:
Pentru că sistemul nu a reușit să compenseze surplusul de energie suficient de rapid, protecțiile au intrat în acțiune în cascadă, ducând la prăbușirea alimentării electrice pe aproape întreg teritoriul Spaniei, Portugaliei și sudului Franței.
De ce sistemul nu a putut controla frecvența?
Deși rețelele moderne dispun de:
-Invertoare inteligente (care pot regla curentul),
-Baterii de reacție rapidă (Fast Frequency Response),
-Sisteme automate de reducere a producției (AGC),
-capacitatea lor nu a fost suficientă pentru a gestiona:
-mărimea uriașă a vârfului solar (20 GW este enorm),
-viteza cu care surplusul de energie a intrat în rețea,
-lipsa de inerție mecanică reală (pe care regenerabilele nu o oferă).
Mai simplu spus:
Electronica poate regla frecvența pe variații mici și lente. Dar la un șoc brutal de energie, ca astăzi, doar masa mecanică a turbinelor poate stabiliza rețeaua, iar aceasta a fost depășită.
Spania are deja un procent mare de energie regenerabilă, ceea ce, paradoxal, face rețeaua mai fragilă dacă nu există suficiente:
-baterii uriașe,
-pompe hidro de mare capacitate,
-linii de export rapide spre Franța sau alte țări.
Sunt probleme pe care le-am anticipat public inclusiv pentru Romania, ca fluctuatiile foarte violente photo si eoliene pot perturba puternic reteaua surselor conventionale care au alt ritm, alta inertie!!!! E un echilibru fragil care poate fi in special sustinut cu baterii uriase sau linii de export de mare capacitate! Sa invatam din asa probleme uriase!!!
In timp ce piata electricitatii din Romania deja s-a blocat (nu se mai fac tranzacții decât de azi pe mâine, iar producția scade), ce se intimpla in Parlament??? Fix o grija este fata de criza majora in care ne afundam. Mai precis, acum, in Parlament, grija unora este de a vota o lege, repede, repejor, pentru reglementarea unor aspecte juridice pentru a se garanta supremația dreptului Uniunii Europene respectiv a Hotărârilor CJUE în fața Constituției și legislației României. In caz de conflict între o normă europeană sau o hotărâre judecătorească a CJUE și Constituția României, judecătorii trebuie să aibă posibilitatea să nesocotească dispozițiile constituționale naționale fără riscul de a fi supuși unei sancțiuni disciplinare.
Sigur, se vede ca este o mare graba. Ar fi bine, tot asa sa se fi grabit (inca nu e tirziu ca duntem in al 12 ceas, deja) sa relanseze resursele de gaz (prospectiuni, etc) sau cele de energie electrica ca sa potolim criza, falimentul oamenilor.
Noi tot plimbam plafonarea ca solutie salvatoare insa ingropam producatorii si furnizorii. Drept urmare, furnizorii sau companiile de gaz si energie electrica nu mai incheie contracte cu populatia, oamenii fiind lasati in plata "Domnului" prin preluarea de catre alti furnizori care mai ramin, in final ramin FUI, daca mai ramin.
Posibil sa avem o criza totala mai repede decit am spus, cu citeva saptamini in urma. Asadar, sa vedem surpriza lunii noiembrie puentru ca piața electricității din România, deja s-a blocat
Cred ca nu este o solutie proasta sa ne aproviozionam casa cu orice e bun sa produca energie electrica proprie, caldura proprie, sa fim fiecare pe picioarele noastre. Si sa speram ca, intradevar, prognoza sa se adevereasca: sa fie o iarna calma.
"Una dintre cauze este 👉ordonanța 119👈care plafonează prețurile la niveluri pe care experții le consideră nerealiste. În septembrie, prima lună de aplicare a 👉OUG 119👈 care impune prețuri angro de cel mult 450 lei / MWh, nu s-a tranzacționat decât un singur contract cu livrare la termen pe piața contractelor bilaterale de la bursa OPCOM. Cantitatea a fost nesemnificativă, de 2.715 MWh (mii kWh), de peste 580 de ori mai mică decât s-a tranzacționat anterior cu livrare în septembrie 2022"
Nicolaie Văcăroiu, fost premier pe vremea când se începea “marea privatizare” și fost președinte al Curții de Conturi când se dădeau marile tunuri ale privatizării, a spus recent că peste 70% din procedurile de privatizare au fost eșecuri totale și că “ne-am vândut” pe nimic industria care, ulterior, a fost distrusă ori neutralizată.
În primul rând, nu noi am vândut pe doi lei și în mod complet idiot și odios acea industrie, ci ei, la ordinul stăpânilor lor neo-feudali, cu consultanță ultra-plătită de la BM, FMI, CE, Goldman Sachs, Fat Four și, mai nou, de la McKinsey, cu legi dedicate, scrise/emise de politicieni corupți/trădători/proști, cu avocați influenți, cu justiție supusă, la comandă, cu presă ultra-binevoitoare etc.
În al doilea rând, privatizarea a fost mereu prost înțeleasă. Dintr-o procedură de prevenție a insolvenței, s-a transformat într-un fluviu de bani și resurse dinspre stat către conturi și buzunare private și într-o canonadă a distrugerii economice, de unde a rezultat o țară de import și o zonă geografică din care băștinașii au fugit cu milioanele.
În al treilea rând, s-a privatizat ceea ce nu trebuia privatizat niciodată. De exemplu, energia.
Încă din 1997, Banca Mondială a impus “spargerea” unor mari întreprinderi publice cu rol strategic. De exemplu, fosta SNCFR și fosta RENEL, pe atunci regii autonome.
RENEL producea energie (hidro, nuclear, termo), transporta și distribuia, totul după programe strategice și planuri, mai mult sau mai puțin eficiente, dar cu prețuri și tarife controlabile, pentru a nu cauza dezastre ca cel de acum.
RENEL s-a transformat în mai multe întreprinderi producătoare, un transportator, mai mulți distribuitori și mai mulți prestatori de servicii (mentenanță, de exemplu) sau constructori specializați.
Au apărut și zeci de filiale ale fiecărei astfel de întreprinderi.
Au apărut sute de consilii de administrație și de departamente specializate, cu mii de sinecuri politice.
Au apărut “externalizările” către firme prietene, plus “băieții deștepți”.
Imaginați-vă toate adaosurile comerciale de la producător la consumator final. Imaginați-vă salariile și indemnizațiile de zeci/sute de mii de euro pe an pentru șefi și învârtiți politic. Imaginați-vă toate furturile “legale” ale amicilor și sponsorilor politici. Veți avea o primă poză a prețurilor enorme ale energiei în România. Plus speculațiile. Plus certificatele de emisii de CO2. Plus bonusurile de co-generare “ecologică”.
S-a trecut și la privatizare în multe cazuri. De exemplu, azi furnizori de energie nu mai există sub controlul statului.
Asta a fost prima mare eroare strategică în acest domeniu esențial pentru economie și societate, un domeniu care NU ar fi trebuit privatizat niciodată.
A doua mare greşeală a fost liberalizarea pieţei energiei, din 2018.
Liberalizare există acolo unde există o piaţă. La noi, energia nu e o piaţă, e un monopol. E chiar mai grav decât un monopol, e o zonă de consum în care nu ai cum să faci o alegere. Trebuie să consumi energie și trebuie să cumperi de la aceste monopoluri, care acționează și în cartel. Ești consumator captiv, fie că e vorba de consum casnic sau comercial/industrial. Să vorbeşti despre liberalizare unde nu există piaţă este o mare prostie şi de aceea, de urgenţă, trebuie să ne întoarcem la reglementare.
Singura soluţie pe care o văd în acest moment, aplicată deja de Germania, Franţa şi Marea Britanie, este naţionalizarea sistemelor energetice. Franţa a naționalizat EDF și, parțial, GDF și Renault. Dacă asta este o soluţie pentru echilibrare energetică, pentru neutralizarea băieților deștepți și pentru eliminarea speculațiilor nocive din piață, de ce nu ne-am putea gândi şi noi la o astfel de soluţie, de naționalizare?
Așa cum am avertizat deja, există pericolul intrării în faliment a mai multor actori din piaţa de energie după modificarea de către guvern a OUG 27/2022, mai ales că Statul român s-a prefăcut că acordă compensaţii, plătind doar 25%, nu a rectificat bugetul şi a adăugat condiţii suplimentare furnizorilor. Asta poate duce la blackout, dar și la șansa ca Statul să preia în proprietate acești actori economici, pentru a-i salva de la faliment și a ne salva de la blackout și sărăcire energetică.
Dacă nu vedeți conspirația (=uneltire împotriva unei orânduiri sau a unei comunități) din privatizarea energiei, atunci o să utilizați clișeul cu teoria conspirației.
Dacă vedeți nenorocirea din societate, cauzată de criza energetică, și nici încercările excepționaliste ale germanilor, francezilor, britanicilor, italienilor de a aduce calmul prin naționalizare, veți folosi clișeul cu comunismul sau cel cu bolșevismul.
Cu citeva zile in urma Guvernul PSD PNL USR UDMR a adoptat OUG 42/2025, prin care se stabilește închiderea etapizată a minelor din Valea Jiului – Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan – să fie închise etapizat până în 2032. Pentru această închidere, statul român va cheltui aproape 800 milioane euro până în 2032, bani direcționați exclusiv pentru siguranța subterană, plăți compensatorii și ecologizare. Din această sumă, pentru anul 2025 sunt prevăzute cheltuieli de aproximativ 120 milioane euro!!!
Se invocă deseori poluarea acestor termocentrale ca justificare pentru închidere. Este adevărat că arderea huilei sau lignitului produce emisii de CO₂, gaze de ardere și microparticule. Însă soluția nu era închiderea, ci retehnologizarea. Există deja tehnologii performante de filtrare și captare a particulelor, de reducere a emisiilor de oxizi de sulf și azot, precum și soluții moderne de captare și transformare a dioxidului de carbon. Costurile de implementare sunt mari, dar energia produsă rămâne în sistem, locurile de muncă se păstrează, iar România își consolidează securitatea energetică.România avea și are infrastructură de cercetare și ingineri capabili să dezvolte astfel de soluții, dar în loc să investim în tehnologii de depoluare, am ales să finanțăm doar închidere și ecologizare. Rezultatul este că pierdem deopotrivă resurse, locuri de muncă și capacitate energetică, în loc să transformăm sectorul minier într-unul modern și mai curat.
Evident că nu există un plan strategic pentru a înlocui aceste capacități pierdute. În loc să investim în retehnologizare și tranziție echilibrată, România alege varianta cea mai dureroasă: închiderea, fără alternative mature.
Polonia și Germania nu au procedat astfel – ba chiar și-au menținut sau redeschis exploatări pentru a garanta siguranța rețelei.
Iar cifrele oficiale confirmă dimensiunea problemei:
- Valea Jiului (OUG 42/2025 + OUG 13/2025): buget total aprobat până în 2032 – ~aprox. 800 milioane euro din care pentru acest an sunt prevăzute circa 120 milioane euro.
- Complexul Energetic Oltenia (lignit): prin Planul de decarbonizare, până în 2032 sunt prevăzute cheltuieli de închidere și ecologizare de peste 4 miliarde euro.
Per ansamblu România:dacă adunăm huilă + lignit + cariere, costurile totale pentru decarbonizare și ecologizare se ridică la 10–15 miliarde euro până în 2032–2040.
Toți acești bani sunt plătiți de statul român, fără să producă niciun MWh. În loc să finanțăm retehnologizarea, plătim miliarde doar pentru a închide și a ecologiza.
România avea și are infrastructură de cercetare și ingineri capabili să dezvolte astfel de soluții, dar în loc să investim în tehnologii de depoluare, am ales să finanțăm doar închidere și ecologizare. Rezultatul este că pierdem deopotrivă resurse, locuri de muncă și capacitate energetică, în loc să transformăm sectorul minier într-unul modern și mai curat.
România are nevoie de un plan strategic real.
Menținerea unui minim de capacități convenționale, instalarea de baterii și rețele grid-forming, investiții în hidro cu pompaj și reguli stricte pentru stabilitatea rețelei sunt măsuri urgente.
Fără aceste soluții, închiderea minelor nu înseamnă doar pierderea unui sector industrial, ci și vulnerabilizarea gravă a sistemului energetic național.
AUR va implementa acele măsuri optime pentru retehnologizare, nu pentru închidere. Vom susține soluții de depoluare și modernizare, care să salveze locurile de muncă, resursele strategice și securitatea energetică a României.
Eu garantez cele mai sofisticate soluții de depoluare si de control prin resuscitarea sistemului național de cercetare fundamentală si aplicativa in sectorul energetic si al dinamicii atmosferei terestre. Pentru aer curat si energie ieftina.
Ceea ce intuiam că se va întâmpla, se întâmplă deja
Întrucât statul nu a achitat compensațiile la facturile de energie (și nici nu le va achita), iar băncile nu mai finanțează furnizorii, facturile vor fi puse integral în sarcina consumatorilor. Nu plătim, în 30 de zile urmează debranșarea - timp de alte 30 de zile primim energie de la furnizorul de ultimă instanță, la tarife de 10 ori mai mari. După trecerea celor 30 de zile, ești pe cont propriu sau la mâna oricărui furnizor care e de acord să îți livreze energie în condițiile lui. Mai mult, dacă ai facturi scadente ne-achitate, poți fi executat silit: factura la utilități încă este titlu executoriu în sine, deși această enormitate ar fi trebuit să fie eliminată încă de acum un an, când am atras atenția asupra ei. Executarea silită poate duce și la evacuarea din locuința familială.
Cu IMM - urile, cu instituțiile publice și cu marile companii situația este și mai gravă, dar acesta este un subiect diferit. Cert este că vor rezulta mult șomaj suplimentar și severă o recesiune economică severă din această conjunctură oribilă.
Nu vreau să înspăimânt inutil populația, ci doar să atrag atenția.
Există mijloace juridice și administrative de luptă contra acestor nenorociri în curs de derulare - doar că trebuie mai întâi conștientizate.
În plus, există protestul - cehii, indienii, italienii au ieșit deja în stradă cu sutele de mii. O puteți face și voi.
Britanicii nu mai plătesc deloc factura sau o plătesc parțial, la prețurile normale - debranșarea, executarea silită sau evacuarea nu vor fi oprite total, dar vor fi îngreunate substanțial. Nimeni nu poate gestiona milioane de litigii și executări silite pentru fracțiuni de facturi. Nimeni nu poate face față unor amenzi de zeci de milioane, de la ANPC sau Consiliul Concurenței, pentru abuz sau practici comerciale incorecte. Doar că trebuie să luați toți atitudine. Oricum furnizorii sunt în pragul falimentului - nu își pot permite milioane de debitori “neperformanți”.
În primul comentariu aveți un comunicat public al Tinmar Energy, din care rezultă motivația trecerii la consumatori a poverii compensațiilor neachitate de stat. În rezumat, e vorba de falimentul iminent, care ar duce la blackout.
E foarte interesant că acest furnizor (care a făcut profituri uriașe până acum, dar s-a scufundat pentru că nu a încasat compensațiile de la stat) are curajul să preseze statul, asmuțind populația contra acestuia - fapta în sine e abuz de poziție dominantă, de competența Consiliului Concurenței, dar acesta e un alt subiect. Furnizorul spune că le-a cerut consumatorilor să depună o garanție de 9 mii de lei (ceea ce echivalează cu o plată în avans pe 6 luni de sezon rece) și să achite integral facturile viitoare, pentru că zisul furnizor nu mai are cum să pre-finanțeze statul cu compensațiile neacordate încă. În lipsă, energia nu va mai putea fi livrată. Deci, furnizorul se finanțează din garanția/avansul la care îi obligă pe consumatori. Este, evident, o practică incorectă, un abuz de putere economică, pe care ANPC trebuie să o sancționeze sever și imediat.
Sunt convins că toți traderii și furnizorii fac sau vor face curând la fel.
Totul se întâmplă pentru că niște idioți au impus “liberalizarea” pe o piață profund monopolistă, unde circulă produse de strictă necesitate. Pentru că niște infractori au pus această piață la dispoziția speculatorilor. Pentru că niște corupți au făcut afaceri cu Poutine, iar acum vor să îl bată cu suferința impusă propriilor popoare. Pentru că niște demenți care se cred profeți ai climatului au decis că trebuie să dispărem ca să se asigure biodiversitatea și înfrigurarea climatică.
Să fie foarte clar. Dacă ne atingem de termocentralele pe cărbune și le închidem fără să deschidem alte termocentrale pe gaz sau alte hidrocentrale, iar în același timp închidem Unitatea 1 nucleară de la Cernavodă și centrala hidroelectrică Vidraru, suntem, teoretic, în pericol maxim de blackout energetic seara sau la amiaza când e consum mare sau sunt fluctuații mari de consum sau injecție masivă de energie foto+ eoliana.
Nu pentru că nu avem energie — chiar dacă bate vântul din belșug, chiar dacă avem energie de la soare sau o importăm — ci pentru că inertia sistemului energetic este pusă în pericol și va căde frecvența 50 Hz. Energia sincrona, rezerva de energie sincrona, este la limită.
Nu este o opțiune, ci o necesitate: este vital să nu ne atingem, în următorii ani, de centralele pe cărbune!
Nu mai puneți în balanță „green” și termocentrale pe cărbune. Indiferent de eficiența lor energetică, acestea trebuie menținute în funcțiune până avem soluții reale pentru asigurarea inerției sistemului energetic.
Punem filtre de poluare, căutăm soluții pentru ardere mai eficientă, cu randament mai mare, dar nu trebuie să le închidem până nu avem soluții inertiale!
Dacă le închidem, practic tăiem oxigenul sistemului energetic și blocăm țara.
