Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - ROMÂNIA: ÎNDRĂZNIM SĂ IGNORĂM RISCUL DE BLACKOUT?

Valentin Tănase

ROMÂNIA: ÎNDRĂZNIM SĂ IGNORĂM RISCUL DE BLACKOUT?

În timp ce România accelerează tranziția către energie regenerabilă, riscul de instabilitate a sistemului electric devine tot mai real. Lipsa măsurilor de echilibrare riscă să ducă la scenarii de blackout asemănătoare cu cel din Spania, de ieri!

1. Situația actuală a producției electrice (2025):

În zilele de primăvară–vară cu soare și vânt, PV + eolian pot acoperi 60–70% din cererea națională.

Energia sincronizată (hidro, nuclear, gaz) scade proporțional, uneori sub 40%.

2. Zona critică – de ce este periculos?

●Praguri critice de frecvență:

Normal: 49,8 – 50,2 Hz,

Avertizare: 49,5 – 49,8 Hz sau 50,2 – 50,5 Hz,

Risc sever de blackout: sub 49 Hz sau peste 51 Hz.

●Capacitate sincronizată minimă necesară pentru stabilitate:

Minim 20–25% din totalul producției trebuie să fie surse cu inerție reală (hidro, nuclear, termocentrale).

●Situația România 2025:

Zile de vârf solar și eolian → sursele sincronizate scad sub pragul de 25–30%.

Riscul sistemic apare ori de câte ori energia regenerabilă depășește 70% din total fără compensare (baterii, reglaj rapid, hidro în pompaj).

3. Ce se poate întâmpla? Exemplu numeric:

Dacă în vârf avem:

●4000 MW regenerabil,

●2000 MW convențional,

●un dezechilibru brusc de 500 MW (ex: nor rapid peste sudul țării) provoacă:

Calcul variație de frecvență: Delta f = delta P * f0 / 2 *H*(S sincron)

unde

Delta P = Pm- Pe (500 MW)

Pm - puterea exercitata mecanica asupra rotor turbina

Pe- puterea electrica absorbita de sarcina sistemului

H = constanta de inertie (~ 5 sec)

S sincron = puterea totala a surselor cu rotor (intertiale) = nuclear, hidro, termocentrale (2000 MW)

fo= frecventa de 50 Hz

Delta f = 500 *50 /( 2*5*2000) = 1.25 HZ ( teoretic, echivalent sistem)

În mai puțin de 1 secundă, frecvența ar putea sări de la 50 Hz la peste 51,25 Hz → declanșare automată de protecții, load shedding, risc de blackout regional sau național.

4. Când este riscul cel mai mare?

aprilie-septembrie, orele 11-15, weekenduri si de sarbatori,

zile senine si vint puternic, consum scazut.

5. Concluzie:

●România risca zona critică de risc in viitorul apropiat daca Puterea sincrona scade! (hidro, termo, nuclear)

●Cu regenerabile care domină producția și fără baterii grid-forming instalate la scară națională,

●Fără un reglaj inteligent al producției și sarcinii,

●Orice incident minor (nor, oprire de parc eolian, avarie de transport) poate declanșa căderi de frecvență majore.

Măsuri urgente necesare:

●Instalarea retele electronice cu funcție grid-forming, + baterii, + etc

●Păstrarea minimă a centralelor hidro și termocentrale active în regim de sprijin,

●Reglaje automate de frecvență rapide în rețea,

Adaptarea reglementărilor ANRE și Transelectrica pentru limitarea injectării nesusținute.

Fără echilibru și inerție de siguranță, ne putem apropia de un prag al instabilității sistemice.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ce s-a întâmplat astăzi în Spania 28 aprilie 2025?

UPDATE SPANIA, 28 APRILIE 2025: DE LA PREA MULTĂ ENERGIE LA BLACKOUT ÎN CÂTEVA SECUNDE

Unul dintre cele mai elocvente exemple ale vulnerabilității sistemelor energetice moderne s-a petrecut pe 28 aprilie 2025 în Spania. Ce s-a întâmplat? Rețeaua iberică a trecut în doar câteva minute de la supraproducție regenerabilă la colaps regional.

FAZA 1 – SUPRAPRODUCȚIE SOLARĂ ȘI EOLIANĂ

La amiază (12:00–12:30), cerul era senin în sudul Spaniei (Andaluzia, Almería), iar producția fotovoltaică a atins peste 20 GW.

În același interval, energia eoliană a început să crească rapid, înregistrând un vârf cumulativ PV + eolian de peste 30 GW.

Sistemul avea doar 12 GW capacitate sincronizată activă (hidro, gaz, nuclear).

Calcul tehnic – spike de frecvență:

Delta f = delta P * f0 / 2 H*(S sincron)

unde

Delta P = Pm- Pe

Pm - puterea exercitata mecanica asupra rotor turbina

Pe- puterea electrica absorbita de sarcina sistemului

H = constanta de inertie (~ 5 sec)

S sincron = puterea totala a surselor cu rotor (intertiale) = nuclear, hidro, termocentrale

fo= frecventa de 50 Hz

In Spania am avut Ssincron ~ 12 GW. Foarte mic!!!

Un spike de doar 2400 MW (care se poate realiza usor meteorologic, formatiuni noroase, sau cer senin), adica puterea de sarcina Pe se diminueaza fata de Pm, (delta P= 2400 MW) duce la o crestere a frecventei de 1 HZ! Frecvența a urcat spre 51 Hz, depășind limita de siguranță a rețelei continentale.

FAZA 2 – DECOUPLING ȘI CĂDEREA FRECVENȚEI

Sistemul a reacționat automat: la frecvențe ridicate, protecțiile decuplează unele zone pentru a restabili echilibrul.

Astfel, rețeaua din sudul Spaniei a fost decuplată, dar asta a însemnat pierdere bruscă a unei capacități uriașe fotovoltaice.

Ce a urmat?

Colaps instantaneu al producției → frecvența s-a prăbușit spre 49 Hz.

Frecvența a scăzut într-un ritm accelerat, sub pragurile de avarie (49,5 → 49,0 Hz).

Protecțiile de subfrecvență s-au activat automat, provocând:

Decuplări de sarcină în Spania,

Perturbări în Portugalia și sud-vestul Franței.

CONCLUZIE: DE LA STABILITATE LA BLACKOUT ÎN MAI PUȚIN DE 3 MINUTE

> Prea multă energie fotovoltaică și eoliană fără suport sincronizat sau baterii inteligente a destabilizat complet sistemul:

Creștere inițială a frecvenței (51 Hz),

Decuplare de zonă → scădere brutală a generării,

Cădere de frecvență la 49 Hz → protecții → blackout parțial.

Ce învățăm din cazul Spaniei?

Tranziția spre regenerabil trebuie dublată de tehnologii de reglaj (baterii grid-forming, management de frecvență, control automat).

Sistemele fără suficientă inerție reală sau virtuală pot colapsa în secunde.

România se apropie periculos de această configurație: în zilele însorite și cu vânt, regenerabilele depășesc 60%, iar puterea sincronă activă scade sub pragul de siguranță.

 

Ce s-a întâmplat astăzi în Spania? Astăzi, 28 aprilie 2025, Spania a fost martora unui eveniment energetic major: o pană de curent (blackout) la scară națională.

Care a fost cauza? O supraîncărcare masivă a rețelei electrice din cauza unui vârf uriaș de producție solară.

Ce s-a întâmplat?

În jurul orei 11:00, producția de energie solară din Spania a atins un vârf record de peste 20 GW – o cantitate imensă, injectată rapid în rețea într-un interval foarte scurt de timp.

În mod normal, rețeaua electrică menține un echilibru fin între producție și consum, pentru a păstra frecvența constantă la 50 Hz. Însă astăzi, vârful solar a perturbat grav acest echilibru.

Cum s-a produs colapsul?

1. Inundație de energie solară:

Panourile solare au livrat un exces uriaș de curent, reducând dramatic nevoia de energie de la centralele convenționale (gaz, hidro, nuclear).

2. Accelerarea turbinelor:

-Centralele convenționale (în special gaz și hidro) sunt echipate cu turbine care se rotesc sincron cu rețeaua la 50 Hz.

-Când cererea de energie scade brusc (pentru că energia solară acoperă tot consumul), aceste turbine nu pot încetini instantaneu.

-Dimpotrivă: fiind în continuare antrenate mecanic de motoare sau de fluxul de apă, ele încep să accelereze spontan.

3. Creșterea frecvenței:

-Această accelerare duce la creșterea frecvenței rețelei peste 50 Hz.

-De la un mic dezechilibru, frecvența a început să urce spre 50,5 Hz, 51 Hz sau chiar mai mult.

4. Confirmarea fenomenului:

Analizele ulterioare au arătat că imediat după vârful solar, energia injectată în rețea de către turbinele pe gaz și hidro a crescut brusc. Acest comportament confirmă teoria accelerării turbinelor și creșterii frecvenței:

-turbinele, având energie mecanică acumulată și simțind o scădere a sarcinii, au injectat și mai multă energie în rețea, ceea ce a amplificat dezechilibrul și a accelerat colapsul.

5. Activarea protecțiilor:

Rețeaua electrică are sisteme automate care protejează echipamentele. Dacă frecvența iese din intervalul sigur (de obicei 49,5–50,5 Hz), încep deconectările automate:

-se închid centrale,

-se taie secțiuni de rețea,

-se izolează zone întregi pentru a preveni avarii catastrofale.

6. Colapsul generalizat:

Pentru că sistemul nu a reușit să compenseze surplusul de energie suficient de rapid, protecțiile au intrat în acțiune în cascadă, ducând la prăbușirea alimentării electrice pe aproape întreg teritoriul Spaniei, Portugaliei și sudului Franței.

De ce sistemul nu a putut controla frecvența?

Deși rețelele moderne dispun de:

-Invertoare inteligente (care pot regla curentul),

-Baterii de reacție rapidă (Fast Frequency Response),

-Sisteme automate de reducere a producției (AGC),

-capacitatea lor nu a fost suficientă pentru a gestiona:

-mărimea uriașă a vârfului solar (20 GW este enorm),

-viteza cu care surplusul de energie a intrat în rețea,

-lipsa de inerție mecanică reală (pe care regenerabilele nu o oferă).

Mai simplu spus:

Electronica poate regla frecvența pe variații mici și lente. Dar la un șoc brutal de energie, ca astăzi, doar masa mecanică a turbinelor poate stabiliza rețeaua, iar aceasta a fost depășită.

Spania are deja un procent mare de energie regenerabilă, ceea ce, paradoxal, face rețeaua mai fragilă dacă nu există suficiente:

-baterii uriașe,

-pompe hidro de mare capacitate,

-linii de export rapide spre Franța sau alte țări.

Sunt probleme pe care le-am anticipat public inclusiv pentru Romania, ca fluctuatiile foarte violente photo si eoliene pot perturba puternic reteaua surselor conventionale care au alt ritm, alta inertie!!!! E un echilibru fragil care poate fi in special sustinut cu baterii uriase sau linii de export de mare capacitate! Sa invatam din asa probleme uriase!!!

Sursa date: electricitymaps.com/zone

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Blackout in noiembrie, in Romania?

 
Blackout in noiembrie, in Romania?

In timp ce piata electricitatii din Romania deja s-a blocat (nu se mai fac tranzacții decât de azi pe mâine, iar producția scade), ce se intimpla in Parlament??? Fix o grija este fata de criza majora in care ne afundam. Mai precis, acum, in Parlament, grija unora este de a vota o lege, repede, repejor, pentru reglementarea unor aspecte juridice pentru a se garanta supremația dreptului Uniunii Europene respectiv a Hotărârilor CJUE în fața Constituției și legislației României. In caz de conflict între o normă europeană sau o hotărâre judecătorească a CJUE și Constituția României, judecătorii trebuie să aibă posibilitatea să nesocotească dispozițiile constituționale naționale fără riscul de a fi supuși unei sancțiuni disciplinare.

Sigur, se vede ca este o mare graba. Ar fi bine, tot asa sa se fi grabit (inca nu e tirziu ca duntem in al 12 ceas, deja) sa relanseze resursele de gaz (prospectiuni, etc) sau cele de energie electrica ca sa potolim criza, falimentul oamenilor.

Noi tot plimbam plafonarea ca solutie salvatoare insa ingropam producatorii si furnizorii. Drept urmare, furnizorii sau companiile de gaz si energie electrica nu mai incheie contracte cu populatia, oamenii fiind lasati in plata "Domnului" prin preluarea de catre alti furnizori care mai ramin, in final ramin FUI, daca mai ramin.

Posibil sa avem o criza totala mai repede decit am spus, cu citeva saptamini in urma. Asadar, sa vedem surpriza lunii noiembrie puentru ca piața electricității din România, deja s-a blocat

Cred ca nu este o solutie proasta sa ne aproviozionam casa cu orice e bun sa produca energie electrica proprie, caldura proprie, sa fim fiecare pe picioarele noastre. Si sa speram ca, intradevar, prognoza sa se adevereasca: sa fie o iarna calma.

"Una dintre cauze este 👉ordonanța 119👈 care plafonează prețurile la niveluri pe care experții le consideră nerealiste. În septembrie, prima lună de aplicare a 👉OUG 119👈 care impune prețuri angro de cel mult 450 lei / MWh, nu s-a tranzacționat decât un singur contract cu livrare la termen pe piața contractelor bilaterale de la bursa OPCOM. Cantitatea a fost nesemnificativă, de 2.715 MWh (mii kWh), de peste 580 de ori mai mică decât s-a tranzacționat anterior cu livrare în septembrie 2022"

sursa date blocaj energetic:cursdeguvernare.ro

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Marile tunuri ale privatizăriilor!

Sursă Poză

Nicolaie Văcăroiu, fost premier pe vremea când se începea “marea privatizare” și fost președinte al Curții de Conturi când se dădeau marile tunuri ale privatizării, a spus recent că peste 70% din procedurile de privatizare au fost eșecuri totale și că “ne-am vândut” pe nimic industria care, ulterior, a fost distrusă ori neutralizată.

În primul rând, nu noi am vândut pe doi lei și în mod complet idiot și odios acea industrie, ci ei, la ordinul stăpânilor lor neo-feudali, cu consultanță ultra-plătită de la BM, FMI, CE, Goldman Sachs, Fat Four și, mai nou, de la McKinsey, cu legi dedicate, scrise/emise de politicieni corupți/trădători/proști, cu avocați influenți, cu justiție supusă, la comandă, cu presă ultra-binevoitoare etc.

În al doilea rând, privatizarea a fost mereu prost înțeleasă. Dintr-o procedură de prevenție a insolvenței, s-a transformat într-un fluviu de bani și resurse dinspre stat către conturi și buzunare private și într-o canonadă a distrugerii economice, de unde a rezultat o țară de import și o zonă geografică din care băștinașii au fugit cu milioanele.

În al treilea rând, s-a privatizat ceea ce nu trebuia privatizat niciodată. De exemplu, energia.

Încă din 1997, Banca Mondială a impus “spargerea” unor mari întreprinderi publice cu rol strategic. De exemplu, fosta SNCFR și fosta RENEL, pe atunci regii autonome.

RENEL producea energie (hidro, nuclear, termo), transporta și distribuia, totul după programe strategice și planuri, mai mult sau mai puțin eficiente, dar cu prețuri și tarife controlabile, pentru a nu cauza dezastre ca cel de acum.

RENEL s-a transformat în mai multe întreprinderi producătoare, un transportator, mai mulți distribuitori și mai mulți prestatori de servicii (mentenanță, de exemplu) sau constructori specializați.

Au apărut și zeci de filiale ale fiecărei astfel de întreprinderi.

Au apărut sute de consilii de administrație și de departamente specializate, cu mii de sinecuri politice.

Au apărut “externalizările” către firme prietene, plus “băieții deștepți”.

Imaginați-vă toate adaosurile comerciale de la producător la consumator final. Imaginați-vă salariile și indemnizațiile de zeci/sute de mii de euro pe an pentru șefi și învârtiți politic. Imaginați-vă toate furturile “legale” ale amicilor și sponsorilor politici. Veți avea o primă poză a prețurilor enorme ale energiei în România. Plus speculațiile. Plus certificatele de emisii de CO2. Plus bonusurile de co-generare “ecologică”.

S-a trecut și la privatizare în multe cazuri. De exemplu, azi furnizori de energie nu mai există sub controlul statului.

Asta a fost prima mare eroare strategică în acest domeniu esențial pentru economie și societate, un domeniu care NU ar fi trebuit privatizat niciodată.

A doua mare greşeală a fost liberalizarea pieţei energiei, din 2018.

Liberalizare există acolo unde există o piaţă. La noi, energia nu e o piaţă, e un monopol. E chiar mai grav decât un monopol, e o zonă de consum în care nu ai cum să faci o alegere. Trebuie să consumi energie și trebuie să cumperi de la aceste monopoluri, care acționează și în cartel. Ești consumator captiv, fie că e vorba de consum casnic sau comercial/industrial. Să vorbeşti despre liberalizare unde nu există piaţă este o mare prostie şi de aceea, de urgenţă, trebuie să ne întoarcem la reglementare.

Singura soluţie pe care o văd în acest moment, aplicată deja de Germania, Franţa şi Marea Britanie, este naţionalizarea sistemelor energetice. Franţa a naționalizat EDF și, parțial, GDF și Renault. Dacă asta este o soluţie pentru echilibrare energetică, pentru neutralizarea băieților deștepți și pentru eliminarea speculațiilor nocive din piață, de ce nu ne-am putea gândi şi noi la o astfel de soluţie, de naționalizare?

Așa cum am avertizat deja, există pericolul intrării în faliment a mai multor actori din piaţa de energie după modificarea de către guvern a OUG 27/2022, mai ales că Statul român s-a prefăcut că acordă compensaţii, plătind doar 25%, nu a rectificat bugetul şi a adăugat condiţii suplimentare furnizorilor. Asta poate duce la blackout, dar și la șansa ca Statul să preia în proprietate acești actori economici, pentru a-i salva de la faliment și a ne salva de la blackout și sărăcire energetică.

Dacă nu vedeți conspirația (=uneltire împotriva unei orânduiri sau a unei comunități) din privatizarea energiei, atunci o să utilizați clișeul cu teoria conspirației.

Dacă vedeți nenorocirea din societate, cauzată de criza energetică, și nici încercările excepționaliste ale germanilor, francezilor, britanicilor, italienilor de a aduce calmul prin naționalizare, veți folosi clișeul cu comunismul sau cel cu bolșevismul.

Suucces la raționat, în ambele variante.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Deputy AUR.Professor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - What happened in Spain yesterday? On April 28, 2025, Spain witnessed a major energy event: a nationwide blackout.

My explanation regarding the energy system failure in Spain has been picked up abroad, down to the smallest technical detail, and translated into English.

Although I wasn’t credited, I’m truly glad that people are now properly informed and that the public has access to a complete and rigorous understanding of the situation.

Thank you sincerely—and greetings to the audience in the United States!

I’m happy to offer a few simple explanations for people in Spain and beyond.

Such issues can happen when energy from synchronized sources (thermal, hydro, or nuclear power plants) drops significantly.

At that point, the power system becomes unstable because it lacks sufficient "inertia" – the ability to resist sudden frequency changes.

And when synchronized power is greatly reduced, the total energy volume in the system is lower too. If large fluctuations occur from solar or wind sources – which can easily happen due to increasing atmospheric instability and dense cloud cover – the system can reach a critical state.

If these renewable sources are not part of the new grid-forming generation (which can support and stabilize the network), the risk of sudden shutdowns or blackouts increases.

👉This is also a warning for Romania, where many conventional power plants have already been dismantled.👈

What happened in Spain yesterday? On April 28, 2025, Spain witnessed a major energy event: a nationwide blackout.

What was the cause? A massive overload of the electrical grid due to a huge spike in solar production.

What happened?

At around 11:00 AM, Spain’s solar power production reached a record peak of over 20 GW – a huge amount, rapidly injected into the grid in a very short period of time.

Normally, the electrical grid maintains a fine balance between production and consumption, in order to keep the frequency constant at 50 Hz. But today, the solar peak seriously disrupted this balance.

How did the collapse occur?

1. Solar energy flood:

Solar panels delivered a huge excess of current, dramatically reducing the need for energy from conventional power plants (gas, hydro, nuclear).

2. Turbine acceleration:

-Conventional power plants (especially gas and hydro) are equipped with turbines that rotate synchronously with the grid at 50 Hz.

-When energy demand drops suddenly (because solar energy covers all consumption), these turbines cannot slow down instantly.

-On the contrary: being still mechanically driven by engines or the flow of water, they begin to accelerate spontaneously.

3. Frequency increase:

-This acceleration leads to an increase in the grid frequency above 50 Hz.

-From a small imbalance, the frequency began to climb towards 50.5 Hz, 51 Hz or even more.

4. Confirmation of the phenomenon:

Further analyses showed that immediately after the solar peak, the energy injected into the grid by gas and hydro turbines increased sharply. This behavior confirms the theory of turbine acceleration and frequency increase:

-the turbines, having accumulated mechanical energy and sensing a decrease in load, injected even more energy into the grid, which amplified the imbalance and accelerated the collapse.

5. Activation of protections:

The electrical grid has automatic systems that protect equipment. If the frequency goes outside the safe range (usually 49.5–50.5 Hz), automatic disconnections begin:

-power plants are shut down,

-sections of the grid are cut,

-entire areas are isolated to prevent catastrophic damage.

6. Generalized collapse:

Because the system was unable to compensate for the surplus energy quickly enough, protections were triggered in a cascade, leading to the collapse of the electricity supply in almost all of Spain, Portugal and the south of France.

Why was the system unable to control the frequency?

Although modern grids have:

-Smart inverters (which can regulate the current),

-Fast Frequency Response batteries,

-Automatic generation reduction systems (AGC),

-their capacity was not enough to handle:

-the huge size of the solar peak (20 GW is enormous),

-the speed with which the surplus energy entered the grid,

-the lack of real mechanical inertia (which renewables do not offer).

Simply put:

Electronics can regulate the frequency in small and slow variations. But in a brutal energy shock, like today, only the mechanical mass of the turbines can stabilize the grid, and this has been overcome.

Spain already has a high percentage of renewable energy, which, paradoxically, makes the grid more fragile if there are not enough:

-huge batteries,

-high-capacity hydro pumps,

-fast export lines to France or other countries.

These are problems that we have publicly anticipated, including for Romania, that very violent photo and wind fluctuations can strongly disrupt the grid of conventional sources that have a different rhythm, a different inertia!!!! It is a fragile balance that can be especially supported with huge batteries or high-capacity export lines! Let's learn from such huge problems!!!

Deputy AUR.Professor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Se inchid minele ca sa cumparam scump energia de la vecini!

Cu citeva zile in urma Guvernul PSD PNL USR UDMR a adoptat OUG 42/2025, prin care se stabilește închiderea etapizată a minelor din Valea Jiului – Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan – să fie închise etapizat până în 2032. Pentru această închidere, statul român va cheltui aproape 800 milioane euro până în 2032, bani direcționați exclusiv pentru siguranța subterană, plăți compensatorii și ecologizare. Din această sumă, pentru anul 2025 sunt prevăzute cheltuieli de aproximativ 120 milioane euro!!!

Se invocă deseori poluarea acestor termocentrale ca justificare pentru închidere. Este adevărat că arderea huilei sau lignitului produce emisii de CO₂, gaze de ardere și microparticule. Însă soluția nu era închiderea, ci retehnologizarea. Există deja tehnologii performante de filtrare și captare a particulelor, de reducere a emisiilor de oxizi de sulf și azot, precum și soluții moderne de captare și transformare a dioxidului de carbon. Costurile de implementare sunt mari, dar energia produsă rămâne în sistem, locurile de muncă se păstrează, iar România își consolidează securitatea energetică.România avea și are infrastructură de cercetare și ingineri capabili să dezvolte astfel de soluții, dar în loc să investim în tehnologii de depoluare, am ales să finanțăm doar închidere și ecologizare. Rezultatul este că pierdem deopotrivă resurse, locuri de muncă și capacitate energetică, în loc să transformăm sectorul minier într-unul modern și mai curat.

Dar iata cum stau lucrurile, in profunzime:

Închidere înseamnă pierderea unei resurse strategice, cu rezerve estimate la zeci de milioane de tone, capabile să asigure zeci de ani de securitate energetică. Energia produsă de huilă, chiar dacă redusă ca volum, este energie sincronă, esențială pentru stabilitatea sistemului energetic național. Atunci când ponderea hidro, nuclear și termo scade sub 25–30% din producția totală, sistemul intră într-o zonă de risc. Un dezechilibru brusc – un nor peste un parc fotovoltaic sau oprirea unui parc eolian – poate duce la devieri de frecvență periculoase in sistemul energetic, exact cum s-a întâmplat recent în Spania. În câteva secunde, rețeaua poate ajunge la marginea unui blackout regional sau chiar național.

Evident că nu există un plan strategic pentru a înlocui aceste capacități pierdute. În loc să investim în retehnologizare și tranziție echilibrată, România alege varianta cea mai dureroasă: închiderea, fără alternative mature.

Polonia și Germania nu au procedat astfel – ba chiar și-au menținut sau redeschis exploatări pentru a garanta siguranța rețelei.

Iar cifrele oficiale confirmă dimensiunea problemei:

- Valea Jiului (OUG 42/2025 + OUG 13/2025): buget total aprobat până în 2032 – ~aprox. 800 milioane euro din care pentru acest an sunt prevăzute circa 120 milioane euro.

- Complexul Energetic Oltenia (lignit): prin Planul de decarbonizare, până în 2032 sunt prevăzute cheltuieli de închidere și ecologizare de peste 4 miliarde euro.

Per ansamblu România: dacă adunăm huilă + lignit + cariere, costurile totale pentru decarbonizare și ecologizare se ridică la 10–15 miliarde euro până în 2032–2040.

Toți acești bani sunt plătiți de statul român, fără să producă niciun MWh. În loc să finanțăm retehnologizarea, plătim miliarde doar pentru a închide și a ecologiza.

România avea și are infrastructură de cercetare și ingineri capabili să dezvolte astfel de soluții, dar în loc să investim în tehnologii de depoluare, am ales să finanțăm doar închidere și ecologizare. Rezultatul este că pierdem deopotrivă resurse, locuri de muncă și capacitate energetică, în loc să transformăm sectorul minier într-unul modern și mai curat.

România are nevoie de un plan strategic real.

Menținerea unui minim de capacități convenționale, instalarea de baterii și rețele grid-forming, investiții în hidro cu pompaj și reguli stricte pentru stabilitatea rețelei sunt măsuri urgente.

Fără aceste soluții, închiderea minelor nu înseamnă doar pierderea unui sector industrial, ci și vulnerabilizarea gravă a sistemului energetic național.

AUR va implementa acele măsuri optime pentru retehnologizare, nu pentru închidere. Vom susține soluții de depoluare și modernizare, care să salveze locurile de muncă, resursele strategice și securitatea energetică a României.

Eu garantez cele mai sofisticate soluții de depoluare si de control prin resuscitarea sistemului național de cercetare fundamentală si aplicativa in sectorul energetic si al dinamicii atmosferei terestre. Pentru aer curat si energie ieftina.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui