Sfânta Biserica Ortodoxă

marți, 28 aprilie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Inițiativa legislativă pentru alertarea populației cu zeci de secunde până la un minut înainte de sosirea unei unde seismice catastrofale, un cutremur!

 

Nu, nu, nu! Asta aud mereu în Parlament de la o parte dintre parlamentari și de la instituții-cheie care ar trebui să știe, să cunoască, să acționeze și să aibă curajul responsabilității. Este mai ușor să răspundă sau să recunoască – așa cum vedeți și în această înregistrare – că „nu se poate”, „nu știm”, „nu putem”, „nu e nevoie”.

Este vorba despre inițiativa legislativă pentru alertarea populației cu zeci de secunde până la un minut înainte de sosirea unei unde seismice catastrofale, un cutremur! O inițiativă propusă de AUR. Un cutremur major poate produce multe victime, mai ales în București și Iași, și daune materiale imense. Cei mai vulnerabili sunt copiii, persoanele bolnave, cu mobilitate redusă, cu dizabilități. Dar, în realitate, fiecare secundă poate salva vieți.

Avem una dintre cele mai performante infrastructuri de cercetare a fizicii Pământului. Avem pregătire, avem instalații de precizie. Avem cercetare fundamentală și aplicativă. Avem oameni, avem resursă umană. Avem sisteme de comunicații de date la unele dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Și, totuși, răspunsul comisiei a fost: NU.

Dacă vrei să nu faci ceva, găsești sute de motive ca să nu rezolvi problema.

Este trist. Pentru că, la fel ca în multe alte domenii care țin de siguranța oamenilor – sănătate, construcții, situații de criză meteo, inundații – rămânem spectatori. Acționăm după eveniment, nu înainte. Deși avem cu ce. Facem cercetare, dar o ignorăm. Preferăm soluții din afară, aplicații comerciale imprecise, senzori fără acuratețe reală.

Sunt copleșit de astfel de răspunsuri și de nivelul de pregătire al unora aflați în asemenea instituții.

Felicitări celor din sală care au susținut acest demers.

Felicitări colegilor de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și tuturor celor din sistemul de cercetare din acest domeniu, precum și celor din domenii complementare – fizica atmosferei, cercetarea spațiului (inclusiv studiile privind posibili precursori seismici și interacțiunile complexe dintre sistemele terestre și cele spațiale).

Acesta nu este doar un proiect.

Este un proiect de securitate pentru populație.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

luni, 27 aprilie 2026

Citește și dă mai departe!


Foto: Imagini de la întâlnirile reprezentanților ESM cu cei ai Ambasadei Canadei și cu Sorin Grindeanu și alți lideri PSD.

EXCLUSIV. La fel cum a făcut-o în Afacerea Roșia Montană, Ambasada Canadei se implică și în sprijinirea altui proiect controversat de extragere a aurului din Apuseni, de la Rovina. 

E exact proiectul despre care am arătat, săptămâna trecută, că este sprijinit de Sorin Grindeanu și alți lideri PSD, care au făcut cadou corporației canadiene o propunere legislativă de expropriere a caselor, terenurilor, bisericilor și cimitirelor cetățenilor români, după modelul Legii Ponta de distrugere a Roșiei Montane.

Într-un răspuns la solicitarea de comentarii, reprezentanții Ambasadei Canadei recunosc sprijinul acordat companiei Euro Sun Mining, și spune că asta reprezintă avantaje, inclusiv, citez, prin ”expertiza de nivel mondial în ceea ce privește cele mai bune practici de mediu și relațiile cu comunitatea, pe care Canada le poate aduce în sectorul minier”.

Ei bine, istoricul, la nivel global, al companiilor miniere înregistrate în Canada este unul șocant, cu acuzații de încălcare gravă a drepturilor omului, a drepturilor comunităților locale ori ale copiilor și femeilor, a normelor de protecția mediului și ajungând până la implicarea în crime, masacre și războaie civile. Aceste companii se confruntă cu astfel de acuzații, inclusiv din partea Organizației Națiunilor Unite (ONU), în cel puțin 30 de țări din lume! 

La fel ca în cazul altor țări, diplomații canadieni nu au avut rețineri să se implice în România în influențarea legilor și a deciziilor executive care vizau companiile miniere canadiene. Unul dintre foștii ambasadori la București, Raphael Girard a fost recompensat pentru ”munca” lui cu un post în conducerea Gabriel Resources, compania canadiană care vrut aurul de la Roșia Montană și apoi a cerut miliarde de dolari României pentru că nu i-am lăsat să-și ducă la capăt excrocheria și distrugerea localității cu valoare de UNESCO.

Pe România Curată găsiți detalii terifiante despre practicile companiilor miniere canadiene, precum cea căreia Grindeanu & Co i-ar fi promis casele și terenurile cetățenilor români, dar și cum au încercat ambasadorii Canadei să ajungă la președintele României, la ministrul Mediului și ce lege chiar au reușit s-o blocheze în Parlament, in ciuda unei susțineri inițiale transpartinice larg majoritare. Aici: https://www.romaniacurata.ro/cina-la-ambasada-canadei.../

Citește și dă mai departe!

Mihai Goţiu

Cole Allen profesor inginer în vârstă de 31 de ani din Torrance


Cole Allen, un profesor și inginer în vârstă de 31 de ani din Torrance, a fost identificat drept principalul suspect în cazul focurilor de armă trase sâmbătă seara la White House Correspondents' Dinner, au declarat pentru NPR două surse apropiate anchetei. Acestea au vorbit sub protecția anonimatului, nefiind autorizate să ofere informații publice.

Potrivit profilului său de pe LinkedIn, Allen se descria ca fiind „inginer mecanic și specialist în informatică prin studii, dezvoltator independent de jocuri prin experiență și profesor prin vocație”. El a obținut o diplomă de licență în inginerie mecanică de la California Institute of Technology în 2017 și un master în informatică de la California State University Dominguez Hills în mai anul trecut.

Conform aceluiași profil, Allen a lucrat ca profesor part-time la C2 Education, o companie care oferă pregătire pentru examene elevilor de liceu. În decembrie 2024, acesta a primit titlul de „profesorul lunii”.

Pe lângă activitatea didactică, Allen lucra și ca dezvoltator independent de jocuri video. El a creat jocul online „Bohrdom”, lansat în 2018 pe platforma Steam.

Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru NPR că Allen ar fi trimis membrilor familiei un document descris drept „manifest” cu câteva minute înainte de incidentul de la hotelul Hilton din Washington. Potrivit autorităților, documentul ar indica intenția de a viza oficiali ai administrației. Același oficial, care nu era autorizat să vorbească public, a precizat că fratele suspectului a alertat poliția în legătură cu existența acestui document. NPR nu a verificat independent conținutul acestuia.

Chicago Romanian American News

duminică, 26 aprilie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Măsurători

 

Sunt 40 de ani de la explozia reactorului de la Dezastrul de la Cernobîl, iar o parte dintre radionuclizii eliberați atunci, în special cesiu-137, nu au dispărut, ci s-au redistribuit în mediu, rămânând mai ales în ecosistemele forestiere, acolo unde ciclurile naturale de regenerare — frunză, sol, rădăcină — permit o recirculare lentă și o acumulare locală în timp.

Astăzi am efectuat măsurători în mai multe zone din Iași, atât în mediul urban, cât și în pădurile din jur — Dobrovăț, Cetățuia, Valea Ursului — dar și pe diferite bulevarde din oraș, pentru a avea o comparație directă între ecosisteme, la altitudini difetite.  Măsurătorile au fost realizate cu un detector personal Geiger-Müller SOEKS 112, exprimând debitul de doză în microsievert pe oră.

Rezultatele sunt coerente și sugestive: în pădure am înregistrat valori între 0,14 și 0,17 microsievert pe oră, iar în oraș între 0,05 și 0,11 microsievert pe oră. Diferența este clară și constantă: în mediul forestier valorile sunt, în general, aproximativ duble față de cele urbane (în anumite cazuri).

Important însă: aceste valori se încadrează în fondul natural de radiație și, raportate la expunerea anuală, rămân în intervalele recomandate pentru populație. Chiar dacă în pădure nivelurile sunt mai ridicate, ele se situează în aceeași plajă de variație naturală, fără a indica depășiri sau situații de avarie.

Această diferență reflectă modul diferit în care mediile naturale gestionează radionuclizii. Solul bogat în materie organică, stratul de humus, mușchii și ciupercile funcționează ca un sistem de retenție și recirculare, spre deosebire de mediul urban, unde suprafețele sunt mineralizate și supuse unor procese continue de diluție.

Din punct de vedere științific, există un interes real pentru analiza efectelor expunerii la doze mici de radiație. Un exemplu relevant este studiul publicat în revista Scientific Reports (Nature): Beneficial effects of low dose radiation⁠, care arată că o doză mică de radiație poate activa mecanisme antioxidante și poate reduce transformarea malignă a celulelor prin diminuarea speciilor reactive de oxigen (ROS). Mai mult, studiul indică faptul că dozele mici pot induce un răspuns celular defensiv și pot influența procese precum migrarea și invazia celulară, fără a produce moarte celulară.. În literatura de specialitate sunt discutate și efecte precum stimularea răspunsului imun sau activarea mecanismelor de reparare ADN, însă aceste rezultate sunt în principal experimentale și rămân încă dezbătute la nivelul comunității științifice. Unele rezulyate dunt încă contradictorii.

(https://doi.org/10.1016/j.cotox.2022.02.008)

În consecință, valorile măsurate nu indică o situație de risc, dar oferă o imagine reală și măsurată a modului în care ecosistemele diferite pot conserva sau dispersa radionuclizii pe termen lung.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

sâmbătă, 18 aprilie 2026

Radicalismul devine noua normalitate la Budapesta

 

Radicalismul devine noua normalitate la Budapesta

   O propunere venită din partea partidului de extremă dreaptă  "Patria Noastra" din Ungaria, mută țara din registrul democratic în cel al identității sacralizate și al mesajelor cu bătaie etnică.

   Mi Hazánk Mozgalom (Patria Noastră) a propus ca  jurământul parlamentar să fie depus, începând din acest mandat, pe Sfânta Coroană și, după imnul de stat, să fie intonat și imnul Ținutului Secuiesc. Este evident pentru toată lumea  că nu este un simplu exercițiu de folclor politic. Este o repoziționare ideologică, acceptată fără ezitare de Fidesz și necontestată de TISZA Party.

Inițiativa se sprijină pe două simboluri cu încărcătură strategică.

   Jurământul pe Sfânta Coroană nu este o inovație benignă. Este o mutație simbolică. Se trece de la legitimitatea derivată din votul cetățenilor la o legitimare ancorată într-un mit istoric, pre-democratic. Este exact linia ideologică promovată constant de Viktor Orbán: statul național nu ca produs al modernității, ci ca expresie a unei continuități istorice sacralizate.

    Introducerea imnului Ținutului Secuiesc într-o ceremonie oficială de stat nu este un gest cultural inocent. Este o declarație politică cu adresă externă,  o asumare simbolică, pe față, la nivel statal, la un alt nivel decât până acum, a dezideratelor separatiste maghiare din România. 

   Imnul secuiesc este unul dintre simbolurile impuse în anii guvernării Orban ca parte componentă a simbolisticii așa-zisului Ținut Secuiesc, ca entitate autonomă în cadrul statului român.

   Este evident că noua putere de la Budapesta nu mai operează strict în logica frontierelor actuale, ci în cea a unei națiuni extinse, transfrontaliere. Iar pentru România, acest tip de semnal nu poate fi ignorat sau minimalizat.

  Ceea ce se întâmplă la Budapesta, prin această decizie,  nu este o simplă coregrafie politică. 

Când jurământul se mută de pe Constituție pe Coroană, iar imnul național este dublat de un imn regional cu încărcătură politică, nu mai vorbim despre tradiție. Vorbim despre direcție.

Iar direcția, de această dată, este limpede.

Sursa

marți, 14 aprilie 2026

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Discriminare în Bavaria

Discriminare în Bavaria 

Ca întotdeauna, statele membre ale UE cu economii și civilizații consolidate, statele – surori mai mari ale României, practică un dublu standard extrem de deranjant față de cetățenii români care lucrează ori s-au stabilit pe teritoriul acelor state membre. Ca întotdeauna, ignorăm aceste realități sau, dacă le percepem, decidem să le trecem sub tăcere, ca să nu deranjăm, ca să „nu ne facem țara și poporul de râs”. 

Lucrătorii români sunt tratați ca europeni de rang doi: muncesc în Germania, contribuie în Germania la sistemele de asigurări sociale, dar pentru copiii lor statul bavarez a prevăzut cel mai mic nivel de sprijin din toată lista de cetățeni UE.

De unde aflăm asta? 

Pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg se află o foarte, foarte interesantă speță, cu numărul C-642/24, în care Comisia Europeană a dat în judecată Germania pe motiv că legislația landului Bavaria discriminează cetățenii UE care nu sunt originari din Bavaria. 

Comisia solicită Curții să declare că, prin introducerea și menținerea unui sistem de prestații familiale în Statul Liber Bavaria, în cadrul căruia lucrătorii ai căror copii au reședința permanentă într-unul dintre statele membre enumerate în dispozițiile de punere în aplicare relevante ale Statului Liber Bavaria primesc sume mai mici, Germania nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004, al  Regulamentului (UE) nr. 492/2011 și al art. 45 din TFUE. 

Așadar, Comisia Europeană consideră că Germania încalcă tratatele și regulmentele UE și o face prin discriminare pe temei de origine națională. 

Comisia Europeană susține că Germania a încălcat articolele 7 și 67 din Regulamentul nr. 883/2004. Alocația familială, astfel cum este acordată de Statul Liber Bavaria, este o prestație familială în sensul acestui regulament. Dar regulamentul interzice ca acordarea sau cuantumul prestațiilor familiale să depindă de originea națională sau etnică a membrilor familiei lucrătorului care are reședința în statul membru care furnizează prestațiile. Cu toate acestea, Statul Liber Bavaria prevede o reducere a cuantumului alocației familiale pentru copii, dacă aceștia au reședința în 15 state membre enumerate exhaustiv, în afara Germaniei. Prin urmare, Statul Liber Bavaria tratează prestațiile familiale pentru copii exact în funcție de statul membru în care acești copii au reședința și nu ca și cum ar avea reședința în Germania.

În al doilea rând, Comisia Europeană susține că Germania nu a respectat principiul egalității de tratament, astfel cum este prevăzut la art. 4 din Regulamentul nr. 833/2004 și la art. 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 492/2011. Prin reducerea alocației familiale pentru copiii care locuiesc în cele 15 state membre enumerate exhaustiv, Statul Liber Bavaria tratează persoanele în mod diferit în funcție de locul în care locuiesc copiii lor și, în special, mai rău, dacă acești copii locuiesc într-unul dintre cele 15 state membre enumerate exhaustiv. În cele din urmă, acest lucru dă naștere unei discriminări indirecte în detrimentul lucrătorilor migranți din aceste state membre, fără a fi justificată de niciun obiectiv legitim.

Principala categorie de astfel de cetățeni discriminați este cea a românilor. 

Conform statisticilor oficiale din Bavaria*, la 31.12.2024 locuiau în Bavaria 174.371 de cetățeni români, dintre care 142.347 adulți. Numărul efectiv al beneficiarilor afectați de măsura discriminatorie este, probabil, mai mic, deoarece schema de asistență socială privește doar copiii de în vărstă de până la 36 de luni aflați în situație transfrontalieră. Asistenții mei de la Parlamentul UE nu au găsit cifre care să ofere posibilitatea de a calcula numărul copiilor cu părinți români stabiliți sau muncind în Bavaria. 

Ca și comparație, doar comunitatea turcă în Bavaria era peste cea românească (aprox. 183.000), pe locul trei fiind Ucraina (aprox. 157.000). Niciuna dintre aceste comunități nu privine din țări membre UE. 

Comunitatea de bulgari, cu care suntem tratați egal, este puțin sub 54.000.

Precizez că, din calendarul CJUE, rezultă că pronunțarea hotărârii este programată pentru data de 16 aprilie 2026. 

Până una – alta, să reținem că, în (de)favoarea copiilor de migranți români, landul Bavaria alocă suma de 125 euro, sumă care este, efectiv, cea mai mică din lista de 15 state (suntem egali, la această discriminare, cu cetățenii născuți în Bulgaria). 

Puteți cerceta singuri aceste cifre, căci sunt oficiale**.  

În 2018, când a fost implementată prevederea atacată, mai figurau cu alocații de 125 de euro per copil și Croația, Polonia și Ungaria. Între timp, acestea au urcat la 187,5 euro, similar cu restul statelor membre afectate***. Sumele sunt aferente unui copil; la doi copii, sumele cresc la 150, respectiv 225 euro (în cazul statelor mai „răsărite”).

Germania susține legea din Bavaria și este destul de probabil să câștige – dar dacă asta se va fi întâmplat, atunci democrația și încrederea în UE nu vor avea de câștigat, ci de pierdut. 

PS Lucrez la un raport privind efectele instituționale și constituționale ale implementării inteligenței artificiale în administrație, legislativ, jurisprudență, educație și relații de muncă. Imaginați-vă cum va arăta lumea condusă cu (de) inteligența artificială, dacă lumea de azi, UEropeană, arată atât de rău, ca în exemplul de mai sus ...

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

luni, 13 aprilie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Înțeleg că ministrul Sănătății merge în SUA, la Pfizer, pentru a renegocia contractul de aproape șapte sute de milioane de euro, în ideea de a nu mai primi vaccinurile COVID complet inutile și de a le înlocui, posibil, cu alte medicamente, inclusiv din zona oncologică. Afacere tipic românească.

 

Înțeleg că ministrul Sănătății merge în SUA, la Pfizer, pentru a renegocia contractul de aproape șapte sute de milioane de euro, în ideea de a nu mai primi vaccinurile COVID complet inutile și de a le înlocui, posibil, cu alte medicamente, inclusiv din zona oncologică. Afacere tipic românească.

Deci cum am făcut așa contract? Nici un guvern nu mai răspunde în această țară? 

Acum, ce facem? Cumpărăm orice ni se va da. 

Altă problemă, atenție mare!!!

Suntem într-o poziție dificilă, în care există riscul unei negocieri făcute sub presiunea de a „recupera” o sumă care, în realitate, este deja pierdută. În astfel de situații apare cel mai mare pericol: să accepți orice, doar ca să nu pierzi totul.

Dacă discuția se mută spre oncologie (așa cum se înțelege din comunicatele de presă), lucrurile devin și mai sensibile. Vorbim despre terapii moderne, uneori extrem de eficiente, dar care funcționează doar în anumite condiții foarte bine definite – în funcție de tipul cancerului, de profilul genetic al pacientului și de existența unei infrastructuri medicale adecvate.

Fără testare moleculară, fără laboratoare performante, fără personal pregătit, există riscul să primim tratamente care nu pot fi utilizate corect sau la scară reală. Iar asta înseamnă bani cheltuiți fără impact și, mai grav, pacienți care nu beneficiază de ceea ce ar trebui.

De aceea, orice astfel de negociere trebuie să respecte principii clare: utilitate reală pentru populația României, evaluare independentă și integrare completă în sistemul medical, în acord cu ghidurile validate la nivel european, inclusiv de către European Medicines Agency.

Dar cred că trebuie să mergem mai departe.

Dacă tot discutăm despre o sumă atât de mare, soluția nu poate fi doar „ce medicamente luăm în loc”. Trebuie să discutăm despre ce rămâne în România pe termen lung.

O parte din această renegociere ar trebui orientată către dezvoltarea unei infrastructuri medicale moderne: centre de diagnostic de precizie, laboratoare de biologie moleculară, facilități pentru tratament oncologic personalizat, platforme pentru studii clinice și formare medicală.

Un astfel de model poate fi construit fără a încălca regulamentele internaționale, prin parteneriate transparente, investiții în infrastructură, transfer de tehnologie și implicarea universităților și a marilor centre medicale.

În oncologie, România nu are nevoie doar de medicamente. Are nevoie de întreg lanțul care face tratamentul eficient: diagnostic timpuriu, testare genetică, laboratoare performante, medici specializați și infrastructură de tratament și monitorizare. Fără aceste verigi, probabil bifăm doar o soluție pe hârtie. 

De aceea, o direcție clară ar fi dezvoltarea unui Program Național pentru Centre Oncologice de Precizie și Infrastructură Medicală Avansată, construit în jurul marilor centre universitare din România.

Dacă tot renegociem, atunci trebuie să construim ceva. Nu doar să înlocuim.

România nu trebuie să iasă din această situație cu depozite mai pline, ci cu spitale mai puternice, laboratoare mai bune și șanse reale la viață pentru pacienți.

Și totuși, asta ce se poate face. Dar cine plătește paguba asta imensă? 

Mă tem că astfel de afaceri vor mai fi cât astfel de guverne nu vor fi sancționate. Dacă nimeni nu spune nimic, înseamnă că e ok. Așa să fie!?

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui