Protejarea solului românesc, chestiune de siguranță națională.

 

Comunicat public .Protejarea solului românesc, chestiune de siguranță națională.

Ieri am participat la o întâlnire de lucru la o fermă de pomicultură, alături de mai mulți producători locali. Mesajul lor a fost unul foarte grav și alarmant: România riscă să piardă controlul asupra informațiilor strategice despre cea mai importantă resursă a sa pământul.

Sub pretextul „austerității”, Guvernul a decis, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2025, coroborată cu OUG nr. 85/2024, desființarea Oficiilor de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) ca instituții publice cu personalitate juridică și comasarea acestora prin absorbție în cadrul Direcțiilor Agricole Județene (DAJ). Prin acest mecanism juridic, OSPA își pierd autonomia instituțională, patrimoniul, bazele de date și capacitatea de a funcționa ca structură publică specializată, activitatea fiind fragmentată și, în mod inevitabil, externalizată ulterior către mediul privat.

Vorbim despre instituții care nu sunt o povară bugetară, ci se autofinanțează din venituri proprii, obținute din studii de specialitate solicitate de fermieri, autorități publice și operatori economici, și care generează anual venituri importante pentru bugetul de stat prin taxe și impozite. Mai mult, OSPA reprezintă singura infrastructură publică națională de specialitate care monitorizează științific fertilitatea solului, degradarea terenurilor, nivelul de poluare și capacitatea agricolă reală a României, fiind implicată direct în obținerea autorizațiilor de mediu, implementarea Directivei Nitrați și în programele de combatere a deșertificării.

Decizia este cu atât mai gravă cu cât Uniunea Europeană introduce standarde și obligații tot mai stricte privind monitorizarea calității solului și protejarea terenurilor agricole, prin Directiva (UE) 2025/2360 privind monitorizarea și reziliența solului.

În loc să întărească această infrastructură publică, statul român o desființează prin OUG, devenind dependent de expertiza unor entități private. Datele strategice despre sol... esențiale pentru politici agricole, de mediu și de siguranță alimentară... riscă astfel să ajungă în afara controlului public, fără garanții privind interesul național.

Producătorii locali ne-au atras atenția asupra unor riscuri reale:

1. pierderea controlului statului asupra informațiilor strategice despre sol;

2. vulnerabilizarea fermierilor români prin dependență de servicii private;

3. creșterea costurilor pentru analize și studii de sol;

4. slăbirea capacității statului de a construi politici agricole coerente, bazate pe date proprii;

5. riscuri directe pentru securitatea alimentară a României, într-un context de secetă, schimbări climatice și degradare accelerată a terenurilor agricole.

Se știe: agricultura nu este doar o ramură economică. Este o chestiune de siguranță națională. Adoptarea prin ordonanță de urgență a unei măsuri care desființează o infrastructură științifică strategică, fără dezbatere parlamentară și fără studiu de impact transparent, este profund greșită și periculoasă pe termen lung.

Este legitim să ne întrebăm:

👉 De ce a fost aleasă calea ordonanței de urgență (OUG nr. 92/2025) pentru o decizie structurală cu impact pe termen lung asupra siguranței alimentare?

👉 De ce se destructurează o instituție publică funcțională și autofinanțată, în loc să fie modernizată și întărită?

👉 Cui folosește ca datele strategice despre sol să ajungă în mediul privat, unde pot apărea aranjamente netransparente?

Această măsură, girată politic de premierul Ilie Bolojan și pusă în aplicare de ministrul Agriculturii, riscă să afecteze direct viitorul agriculturii românești și securitatea alimentară a țării.

România trebuie să-și păstreze controlul asupra resurselor sale strategice. OSPA, cu o tradiție de peste 70 de ani, nu este doar o instituție profitabilă, ci un pilon al siguranței alimentare, al protecției mediului și al dezvoltării durabile.

Ne asumăm ca, în perioada următoare, împreună cu parlamentarii AUR Iași, să începem demersuri parlamentare concrete pentru modificarea sau respingerea acestor ordonanțe de urgență și pentru protejarea instituțiilor strategice ale statului.

Sprijinim producătorii locali, micii întreprinzători și toți cei care muncesc pământul acestei țări.

Unirea face puterea!

#Romania

#AUR

#ProtejămSolul

#AgriculturaRomânească

#FermieriRomâni

#SecuritateAlimentară

#DezvoltareDurabilă

#Mediu

#TerenuriAgricole

Paul Vladu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Poluare foarte mare în această noapte la Iași.

Poluare foarte mare în această noapte la Iași.

Valorile poluanților se mențin ridicate până spre miezul nopții. Abia după miezul nopții, odată cu intensificarea curenților atmosferici, este posibilă o ușoară dispersie a poluanților din aer.

Din datele disponibile în acest moment, cea mai afectată zonă rămâne zona Ungheni, unde concentrațiile sunt constant cele mai mari. Situația confirmă încă o dată vulnerabilitatea Iașului la episoadele de stagnare atmosferică, mai ales în perioadele reci, cu inversiuni termice și circulație slabă a aerului.

Recomandare pentru populație (mai ales copii, vârstnici, persoane cu afecțiuni respiratorii):

– evitați activitățile fizice intense în aer liber în această seară;

– aerisiți locuințele doar după ce valorile încep să scadă;

– limitați expunerea prelungită în zonele cu trafic intens.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Toate detaliile despre dialogul programat mâine, luni, 23 februarie 2026, ora 13.00

 

O emisiune BZI LIVE interesantă, actuală, directă și cu soluții pentru români alaturi de prof. univ. dr. habil. Silviu Gurlui, deputat AUR, Facultatea de Fizică - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Toate detaliile despre dialogul programat mâine, luni, 23 februarie 2026, ora 13.00 mai jos:

Studio-Politic BZI LIVE alături de prof. univ. dr. habil. Silviu Gurlui, deputat AUR, Facultatea de Fizică - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași

Studio-Politic BZI LIVE luni, 23 februarie 2026, ora 13.00 (via Zoom) alături de prof. univ. dr. habil. Silviu Gurlui, deputat al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Facultatea de Fizică a Universității "Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași. Acesta este membru în: Comisia pentru Învăţământ, Comisia pentru Mediu și echilibru ecologic respectiv Comisia pentru Știință și tehnologie unde este vicepreședinte. Subiectele analizate vor fi:

1. Vizita președintelui Nicușor Dan în Statele Unite și efectele acesteia pentru români!;

2. Protejarea mediului înconjurător și politici sănătoase pentru acesta ca factor pentru dezvoltare, prosperitate și viață mai bună pentru cetățeni!;

3. Cum putem reconstrui sistemul de Învățământ și Cercetare ca motor real de dezvoltare pentru România?;

4. Ce facem cu Inteligență Artificială (IA) sau noile tehnologii? Ce capacitate avem și cum ne vor influența?;

5. Probleme uriașe în România: sărăcia, pensiile mici, accesul dificil la servicii medicale, lipsa medicamentelor, infrastructura deficitară, Educația și Cercetarea sub-finanțate!;

6. Intenția de a transfera, din gestiunea Statului român către Primăria Municipiului Iași al Palatului Culturii!;

7. Probleme curente pentru județul Iași și interpelarea instituțiilor publice!;

8. Inițiative și proiecte în Parlamentul României!;

9. Curtea Constituțională a României (CCR) și eliminarea pensiilor speciale!;

10. Care este alternativa pentru România pe plan: politic, economic și social? O producție media BZI LIVE pentru libertate de expresie, diversitate de opinie și anti-cenzură alături de prof. univ. dr. habil. Silviu Gurlui, deputat AUR, Facultatea de Fizică a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - De ce atâtea interpelări despre cormorani? Nu sunt alte probleme mai importante?

 

De ce atâtea interpelări despre cormorani? Nu sunt alte probleme mai importante?

Sigur că există probleme uriașe în România: sărăcia, pensiile mici, accesul dificil la servicii medicale, lipsa medicamentelor, infrastructura deficitară, educația și cercetarea subfinanțate. Le tratez pe toate cu seriozitate și responsabilitate.

Am aproape 150 de interpelări și întrebări parlamentare, la nivel național și local, care vizează tocmai aceste domenii majore: mediu, sănătate, educație, cercetare, probleme sociale, infrastructură, agricultură.

Subiectul cormoranilor nu este o „temă exotică” sau secundară. Este o problemă reală de mediu, de echilibru ecologic și de impact economic asupra pisciculturii, comunităților locale și biodiversității. Când un dezechilibru ecologic scapă de sub control, efectele se văd în lanț: pierderi economice, conflicte între om și natură, presiune suplimentară pe resursele deja fragile.

A te ocupa de problemele de mediu nu înseamnă că ignori sărăcia, pensiile sau sănătatea. Înseamnă că încerci să gestionezi responsabil toate componentele care țin de funcționarea unei societăți. O țară care își neglijează mediul ajunge, mai devreme sau mai târziu, să plătească costuri sociale și economice mult mai mari.

Rolul meu nu este să aleg „o singură problemă” și să o transform în slogan, ci să intervin acolo unde apar dezechilibre – fie că vorbim de pensii, spitale, școli, cercetare sau protecția mediului.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să ignorăm problemele de mediu, semnalate constant de societatea civilă, ONG-uri și asociații de mediu, care se ocupă de ecosisteme, de viața acvatică, de pescuit, de reproducerea naturală a speciilor și de protejarea biodiversității.

Interpelările privind cormoranii și dezechilibrele din ecosistemele acvatice nu sunt „capricii”, ci vin din teren: din județul Iași, din nordul Moldovei, din lunca Prutului și din zonele de cursuri de apă unde pescarii, biologii și administratorii de habitate observă scăderea drastică a resursei piscicole și dezechilibre ecologice reale.

Este vorba despre grija pentru mediu, pentru viața acvatică, pentru calitatea apei, pentru protejarea florei și faunei, pentru menținerea unui echilibru biologic sănătos.

Din informațiile primite, rezultă clar că sistemul actual de protecție a mediului este sufocat de birocrație, fragmentare instituțională și lipsă de instrumente reale de intervenție preventivă. Nu lipsesc doar legile, ci mai ales capacitatea de a preveni, de a gestiona din timp și de a acționa coerent.

A te ocupa de mediu nu este un „lux”. Este o investiție directă în sănătatea oamenilor, în resursa de apă, în hrană și în viitorul comunităților locale.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - apariția unor zone albastre-verzui în cavitățile din zăpadă

 

Probabil că ați observat ieri, în București, în anumite condiții – atunci când lumina ambientală era mai difuză, cerul mai înnorat, iar intensitatea radiației reflectate direct de suprafața zăpezii era mai redusă – apariția unor zone albastre-verzui în cavitățile din zăpadă, în porțiunile mai compactate sau în straturile cele mai joase.

Aceste nuanțe se vedeau clar în tăieturile și urmele din zăpadă, așa cum apar și în imaginile surprinse de mine ieri, în timp ce dezăpezeam o stradă sau megeam dimineața (lumină ambientală redusă) prin zapada proaspătă.

Explicația este dată de modul de atenuare a luminii care pătrunde în zapada compactată și imprasierea ei.

Lumina solară care pătrunde în zăpadă și gheață este absorbită diferit în funcție de lungimea de undă (culoare) și de adâncime (densitatea). Componentele spectrale cu lungimi de undă mai mari – roșu și portocaliu – sunt absorbite mai mult de gheață decât componentele din domeniul albastru. Pe măsură ce lumina pătrunde mai adânc în masa de zăpadă, fasciculul incident este „sărăcit” progresiv de componentele roșii, rămânând dominat de lungimi de undă mai scurte.

Gradul de compactare al zăpezii joacă un rol esențial: cu cât structura este mai densă (prin tasare, topiri și recongelări succesive sau prin presiunea straturilor superioare), cu atât fracția de gheață pe unitatea de volum este mai mare, iar drumul optic parcurs de fotoni în gheață crește. În consecință, absorbția selectivă a radiației în domeniul roșu este crescută, iar efectul cromatic devine astfel mai pronunțat în straturile adânci sau în zonele compacte ale masei de zăpadă.

Culoarea albastră sau cian observată în cavitățile, tăieturile sau straturile adânci ale zăpezii nu este o „culoare proprie” a gheții, ci rezultatul unui proces combinat de absorbție selectivă și împrăștiere multiplă. Lumina care a pierdut deja componentele roșii este împrăștiată pe fețele cristalelor de gheață în multiple direcții (inclusiv spre observator), astfel încât radiația emergentă este dominată de lungimi de undă mai mici (albastru–verde), care au fost mai puțin absorbite în drumul lor prin mediu.

Fenomenul este mai rar observat în mediul urban tocmai pentru că, de regulă, straturile de zăpadă sunt subțiri, slab compactate sau rapid perturbate. În episoadele cu ninsori abundente, strat gros și perioade de topire, compactarea crește semnificativ, iar efectul optic devine vizibil. Condițiile de iluminare (cer acoperit, lumină difuză) pot, la rândul lor, favoriza perceperea nuanțelor albastre din interiorul masei de zăpadă.

Prezența unor aerosoli sau compuși chimici din atmosferă, depuși în zăpadă, poate modifica local proprietățile termice și de absorbție ale stratului, favorizând procesele de topire și recongelare care duc la compactare; totuși, mecanismul cromatic principal rămâne unul optic, legat de absorbția selectivă a radiației în gheață și de împrăștierea multiplă a luminii.

Astfel de imagini spectaculoase reprezintă un adevărat „deliciu vizual” în regiunile polare, în special în Antarctica, unde există așa-numitele zone de „blue ice” (gheață albastră). Acolo, vânturile puternice și sublimarea îndepărtează zăpada proaspătă, lăsând expusă gheața veche, extrem de compactată. Această gheață prezintă nuanțe intense de albastru și are proprietăți care împiedică acumularea ulterioară a zăpezii, motiv pentru care asemenea suprafețe sunt uneori utilizate drept piste naturale de aterizare pentru aeronave în expedițiile științifice.

Ps. Pentru că vazusem fenomenul, în timp ce dădeam la lopată surprindeam așa imagini să vi le prezint, așa cum am făcut-o mai sus! Și nu numai!!! Fotografiile sunt realizate în timp ce desfundam singur un drum oarecare. Era și o școală acolo. Am împrumutat o lopată și am curățat o stradă întreagă ca să pot ieși cu mașina. Nimeni de acolo nu a sărit să ajute. Mai mult, am fost amenințat, filmat, mi s-a filmat numărul de la mașină și mi s-a spus „ai să vezi tu, te voi urmări dacă dai zăpada în drum” 😊😒

Ce mi s-a întâmplat ieri după-amiază depășește pragul ridicolului și spune multe despre degradarea gestului uman și a spiritului civic. Imaginea muncitorilor de la acea școală, sprijiniți în lopeți, în fata ușii școlii care mă dojeneau alături de alți funcționari (director?)– unii că de ce pun zăpada în dreapta, alții că de ce nu în stânga, de ce pe mijloc, de ce pe margine, de ce aici, de ce nu dincolo, peste gardul celălalt... – mi-a rămas în minte.

Am curățat drumul și l-am lăsat practicabil, fără să blochez pe nimeni. Cel mai important: după „isprava” mea, acum poate ajunge, la nevoie, inclusiv o ambulanță sau o mașină de intervenție.

Cred că și acum bombăne unii pe acolo că „le-a făcut ieri curat pe stradă” un profesor universitar din Iași și deputat în Parlamentul României.💥👉Aici postarea integrala plus video👈

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Domnule profesor ! Avem și noi o întrebare întrebătoare, zic 😀

Domnule profesor !

Avem și noi o întrebare întrebătoare, zic 😀

Câți dân membrii comisiilor ălea au cunoștințe din ceea ce se întâmplă acolo ?!

Mira-m-aș 🤔😕

Și de ce zic toate ăstea ... când faci ceva din ce te-ai pregătit și ai muncit pentru asta toată viața, nu- ți dă mâna să iei totul în derâdere și în nepăsare.

OK ?? ...

Asta face diferența la urma urmei 😕

Un comentariu extraordinar gasit la postarea Domnului Profesor Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Comisia de Mediu din Senat dezbatere legi privind regimul deșeurilor, extinderea sistemului de tip „returnare-garanție” și creșterea ratelor de reciclare.

Aflându-mă astăzi la Comisia de Mediu din Senat, ca invitat, unde am susținut un proiect de lege, am asistat întâmplător și la dezbaterile unor legi privind regimul deșeurilor, extinderea sistemului de tip „returnare-garanție” și creșterea ratelor de reciclare. Lângă mine se afla domnul viceprim-ministru BarnaTánczos. Deși, ca deputat, nu pot participa direct la vot într-o comisie a Senatului, am intervenit din public cu o întrebare esențială: are România, în acest moment, infrastructura reală pentru a recicla deșeurile pe care ne propunem să le colectăm? Pentru că fiecare categorie de deșeu necesită tehnologii diferite, instalații dedicate și standarde stricte de mediu; altfel, „reciclarea” riscă să însemne doar mutarea poluării dintr-un loc în altul – de la groapă la coșul de fum.

Răspunsul primit a confirmat o realitate inconfortabilă: România are capacități de reciclare foarte limitate, fragmentare, iar o parte semnificativă din deșeurile colectate, spre exemplu cele de aluminiu, ajung să fie exportate pentru reciclare parțială sau totală în alte țări. Bifăm obiective pe hârtie, dar valoarea economică și industrială a reciclării pleacă din România. Problema de fond este ordinea greșită a politicilor publice: am început cu colectarea, înainte de a avea capacitatea de reciclare. Ordinea corectă este inversă: mai întâi construim infrastructura de reciclare (fabrici, instalații, tehnologii curate), apoi dezvoltăm rețele eficiente de colectare și sortare, stimulăm producătorii să proiecteze ambalaje ușor și eficient reciclabile și stimulăm consumatorii să returneze selectiv deșeurile.

Sistemul de tip RetuRO funcționează pentru PET-uri și sticle tocmai pentru că există un stimulent financiar direct: cetățeanul recuperează garanția plătită. Dar pentru alte tipuri de ambalaje – plastic divers, metal, materiale compozite, electronice mici, ulei uzat – nu există aproape niciun stimulent real pentru consumatorul individual. Deșeurile nu devin „valoroase” pentru cetățean, deci nu sunt aduse separat, corect, în centre dedicate. În țările din Vest, reciclarea nu se bazează doar pe „conștiință civică”, ci pe mecanisme economice clare: taxe diferențiate la gunoiul menajer (cu cât arunci mai mult nesortat, cu atât plătești mai mult), reduceri de taxe locale pentru gospodăriile care sortează corect, plata în funcție de cantitatea de deșeu rezidual („plătești cât arunci”), vouchere sau mici stimulente pentru metal, plastic sau DEEE predate în centrele de colectare, precum și rețele municipale bine dotate unde cetățenii pot preda organizat deșeuri care altfel ar ajunge la groapă.

Cu alte cuvinte, în Vest nu doar că ești penalizat dacă arunci totul la grămadă, dar ești și stimulat concret dacă sortezi corect. Reciclarea devine un comportament rațional din punct de vedere economic, nu doar un gest moral. Un astfel de mecanism ar trebui gândit și în România: reducerea taxei de salubritate sau a unor taxe locale pentru cei care dovedesc colectarea selectivă corectă, sisteme de recompensare pentru predarea separată a deșeurilor care nu intră în RetuRO și crearea de centre de colectare moderne, accesibile. Abia atunci putem cere cetățenilor mai mult; până atunci, le cerem să fie „ecologiști” într-un sistem care nu le oferă nici infrastructură suficientă, nici stimulente reale și nici certitudinea că deșeurile sortate ajung, într-adevăr, reciclate în România.

Am vrut să spun aceste lucruri (soluții) chiar în cadrul comisiei, însă președintele de ședință mi-a transmis că nu mai pot interveni, pentru că nu este comisia din care fac parte. I-am precizat că intervenția mea era pe fond, în sprijinul acestei comisii și al legilor discutate acolo....

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui