Din 2019 încoace, Statul român s-a împrumutat masiv în lei, atât direct de la bănci, cât și prin titluri de stat (Tezaur, Fidelis, obligațiuni de stat etc.), unele dintre aceste titluri fiind chiar listate la bursă*.
O fracțiune importantă din aceste împrumuturi bancare și titluri de stat au dobândă variabilă, compusă din ROBOR + marjă.
Conform datelor Ministerului Finanțelor și strategiei de administrare a datoriei, ponderea datoriei de stat cu dobândă variabilă este de obicei între 10–18% din total.
Așadar, manipularea ROBOR**, sancționată deja de Consiliul Concurenței cu amendă de 710 milioane de euro, a cauzat și Statului român, iar nu numai consumatorilor, un prejudiciu ce se cere reparat.
Acest prejudiciu reiese direct din dobânda variabilă umflată prin manipularea ROBOR, dar există și un prejudiciu indirect, rezultat din influența ROBOR asupra pieței și a ratingului de țară.
1. Prejudiciul direct
Estimare cantitativă, bazată pe date publice:
• Datorie publică guvernamentală medie în perioada 2018–2026: ≈ 700–850 miliarde lei; a se observa că această datorie a crescut de la ~350–400 mld lei în 2018, la peste 1.130 mld lei în 2026);
• Pondere medie a împrumuturilor și titlurilor de stat cu dobândă variabilă, în totalul datoriei publice: ≈ 15%.
• Sold mediu variabil estimat: ≈ 105–130 miliarde lei; suma de 120 miliarde lei poate fi luată în calcul ca medie conservatoare;
• Perioadă: 8,5 ani (ianuarie 2018 – iunie 2026).
În 2026, suma de 228 miliarde lei era captivă în contracte și titluri de stat cu dobândă variabilă, stabilită pe bază de Robor.
Prejudiciu estimat pentru Stat (doar partea variabilă direct legată de ROBOR):
a) dacă manipularea ROBOR a însemnat umflarea cu 1 punct procentual, prejudiciul este de ≈ 1,2 miliarde lei/an, deci de ≈ 10 – 10,5 miliarde lei pe toată perioada manipulării;
b) dacă manipularea a însemnat umflarea ROBOR cu 2 puncte procentuale, prejudiciul este ≈ 2,4 miliarde lei/an, deci de ≈ 20 – 21 miliarde lei în total.
2. Prejudiciul indirect
Pe partea de împrumut și titluri de stat cu dobândă fixă prejudiciul poate fi dibuit în mecanismele pieței financiare pe care circulă aceste instrumente. Randamentele (câștigul creditorilor) și, deci, datoria publică, au fost mai mari din cauza ROBOR-ului umflat, de unde au rezultat, evident, costuri mai mari pe termen lung la refinanțări.
Acest efect este mai greu de cuantificat exact, dar probabil adaugă câteva miliarde de lei în plus la total.
Estimarea este conservatoare (folosește sold mediu și doar partea variabilă directă): dacă luăm în calcul și efectul pe noile emisiuni fixe, prejudiciul total pentru stat ar putea urca spre 12–15 miliarde lei la +1 pp și 24–30 miliarde lei la +2 pp.
Așadar, de la pct.1-2 rezultă că:
- pentru o manipulare de doar un punct procentual, statul a pierdut 10-15 miliarde de lei;
- pentru două puncte, a pierdut 20-30 de miliarde de lei.
Acum priviți, cruciți-vă, întrebați-vă ce s-ar fi putut face cu aceste mormane de bani și fiți siguri că actuală putere nu va cere acești bani nici într-un milion de ani de la bănci.
