Sfânta Biserica Ortodoxă

vineri, 12 iunie 2026

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - 𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗜𝗿𝗌𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗰â𝘁 𝗊𝗚𝗔, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗜𝗌𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗌𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗊𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗌𝗰. 𝗥𝗌𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝘂𝗻𝗱𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲?


𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗜𝗿𝗌𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗰â𝘁 𝗊𝗚𝗔, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗜𝗌𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗌𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗊𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗌𝗰. 𝗥𝗌𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝘂𝗻𝗱𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲?

Cel mai recent raport Nature Index 2026 ar trebui să fie o lectură obligatorie pentru orice guvern, parlamentar, rector sau decident care vorbește despre viitorul României.

𝗗𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 ș𝗌𝗰𝗮𝗻𝘁𝗲.

China nu doar că este lider mondial în cercetare. 

𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗜𝗿𝗌𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗮𝗜𝗿𝗌𝘅𝗶𝗺𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗰â𝘁 𝗊𝘁𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗚𝗻𝗶𝘁𝗲, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗜𝗌𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗌𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗊𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗌𝗰 î𝗻 𝗜𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮ț𝗶𝗶𝗹𝗲 ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗶𝗳𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲 𝘃â𝗿𝗳 𝗺𝗌𝗻𝗶𝘁𝗌𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗲 𝗜𝗻𝗱𝗲𝘅.

Într-un singur an, China și-a crescut producția științifică cu peste 22%.

În același timp, multe state occidentale pierd teren. Statele Unite, Germania și Marea Britanie înregistrează scăderi relative, în timp ce Asia accelerează.

Dar poate cea mai importantă întrebare este alta:

𝐂𝐮𝐊 𝐚𝐮 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐬 𝐚𝐜𝐚𝐥𝐚?

Nu prin noroc.

China investește anual peste 𝟐,𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁 î𝐧 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐚𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞

Coreea de Sud investește aproape 𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

Japonia depășește 𝟑% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

Statele Unite investesc peste 𝟑% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

România?

𝐑𝐚𝐊â𝐧𝐢𝐚 𝐚𝐛𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐩ăș𝐞ș𝐭𝐞 𝟎,𝟒–𝟎,𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁 din fonduri publice pentru cercetare și rămâne printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la investițiile în cercetare și inovare.

Cu alte cuvinte, noi încercăm să concurăm cu state care investesc de șase, șapte sau chiar zece ori mai mult.

Și apoi ne întrebăm de ce nu avem suficiente brevete, de ce nu avem companii tehnologice globale, de ce tinerii cercetători pleacă și de ce importăm tehnologie în loc să o exportăm.

Cum să faci performanță mondială cu laboratoare subfinanțate?

Cum să atragi cercetători de top cu salarii și infrastructură inferioare?

Cum să concurezi cu universități care primesc miliarde de euro când tu te lupți pentru supraviețuire de la un proiect la altul?

Acolo cercetarea este politică de stat.

La noi, de prea multe ori, este doar discurs.

Acolo se construiesc laboratoare. La noi se scriu strategii care se schimbă de la un guvern la altul.

Acolo se atrag cercetători din întreaga lume. La noi continuăm să exportăm inteligență.

Acolo universitățile, institutele și companiile lucrează împreună. La noi colaborarea este încă excepția.

Să ne imaginăm pentru o clipă că România ar fi investit în ultimii 20 de ani măcar 2% din PIB în cercetare și inovare.

Am fi avut astăzi 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐚𝐥𝐚𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐊𝐚𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞.

Am fi avut 𝐊𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭ă𝐭𝐚𝐫𝐢 𝐚𝐭𝐫𝐚ș𝐢 î𝐧𝐚𝐩𝐚𝐢 î𝐧 ț𝐚𝐫ă.

Am fi avut 𝐜𝐚𝐊𝐩𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐫𝐚𝐊â𝐧𝐞ș𝐭𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜𝐞 î𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐢𝐠𝐞𝐧ță 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥ă, 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞, 𝐊𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐬𝐚𝐭𝐞, 𝐛𝐢𝐚𝐭𝐞𝐡𝐧𝐚𝐥𝐚𝐠𝐢𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐢𝐛𝐞𝐫𝐧𝐞𝐭𝐢𝐜ă.

Am fi avut 𝐊𝐚𝐢 𝐊𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐚𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢 ș𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐊𝐚𝐢 𝐊𝐚𝐫𝐢.

Am fi avut 𝐊𝐚𝐢 𝐩𝐮ț𝐢𝐧ă 𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧ță 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐚𝐥𝐚𝐠𝐢𝐜ă 𝐝𝐞 𝐚𝐥ț𝐢𝐢.

Am fi avut 𝐊𝐚𝐢 𝐊𝐮𝐥𝐭ă 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐞𝐜𝐚𝐧𝐚𝐊𝐢𝐜ă ș𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜ă.

Dar nu este prea târziu.

Dacă România dorește cu adevărat să recupereze decalajul, trebuie să construiască o strategie națională de cercetare pe minimum 20 de ani și să investească prioritar în domeniile care vor defini economia viitorului:

🔹 energie și tehnologii energetice avansate;

🔹 inteligență artificială, calcul de înaltă performanță și centre de date;

🔹 securitate cibernetică și infrastructuri digitale;

🔹 materiale avansate și nanotehnologii;

🔹 biotehnologie, farmaceutică și medicină de frontieră;

🔹 tehnologii aerospațiale și observarea Pământului;

🔹 agricultură inteligentă și tehnologii alimentare;

🔹 robotică și automatizare industrială.

În paralel, România are nevoie de câteva măsuri simple, dar esențiale:

✔️ creșterea graduală a finanțării cercetării către 𝐊𝐢𝐧𝐢𝐊𝐮𝐊 𝟐% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁;

✔️ crearea unor 𝐩𝐚𝐥𝐢 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐚𝐥𝐚𝐠𝐢𝐜𝐢 𝐧𝐚ț𝐢𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢 ș𝐢 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢 care să conecteze universitățile cu industria;

✔️ programe dedicate 𝐫𝐞𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭ă𝐭𝐚𝐫𝐢𝐥𝐚𝐫 𝐫𝐚𝐊â𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐢𝐚𝐬𝐩𝐚𝐫𝐚;

✔️ 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐧ț𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐝𝐢𝐜𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥ă pentru laboratoare și infrastructuri mari de cercetare;

✔️ 𝐬𝐭𝐢𝐊𝐮𝐥𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚𝐊𝐩𝐚𝐧𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐬𝐜 î𝐧 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐢𝐧𝐚𝐯𝐚𝐫𝐞;

✔️ 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐚𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐚𝐫 𝐞𝐜𝐚𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐊𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐩 𝐜𝐚𝐊𝐩𝐮𝐬 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐚𝐥𝐚𝐠𝐢𝐜, unde cercetarea, educația și producția să funcționeze împreună.

Pentru că adevărul este simplu și incomod:

𝐍𝐢𝐜𝐢𝐚 ț𝐚𝐫ă 𝐧𝐮 𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐛𝐚𝐠𝐚𝐭ă 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐧𝐬𝐮𝐊.

Toate țările care au devenit puternice au investit masiv în educație, cercetare și inovare.

China a înțeles asta.

Coreea de Sud a înțeles asta.

Japonia a înțeles asta.

Israel a înțeles asta.

Germania a înțeles asta.

Întrebarea este dacă și România va înțelege înainte să mai pierdem încă două decenii.

Pentru că 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐩𝐚𝐫ț𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐚𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐊𝐩ă𝐫ă 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐚𝐥𝐚𝐠𝐢𝐞.

𝐕𝐢𝐢𝐭𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐚𝐫ț𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐚𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐜𝐫𝐞𝐞𝐚𝐳ă.

Sursa:Nature Index 2026 Research Leaders rankings: are China’s East Asian neighbours keeping pace with it?

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu