Sfânta Biserica Ortodoxă

duminică, 22 iunie 2025

Lecționar - Apostolul şi Evanghelia Săptămâna a II-a după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor


Lecționar - Săptămâna II după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor Luni: Rm 2 , 28-29; 3, 1-18; Mt 6, 31-34; 7, 9-11.

Lecționar - Săptămâna II după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor Marți: Rm 4, 4-12; Mt 7, 15-21.

Lecționar - Săptămâna II după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor Miercuri: Rm 4, 13-25; Mt 7, 21-23.

Lecționar - Săptămâna II după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor Joi: Rm 5, 10-16; Mt 8, 23-37.

Lecționar - Săptămâna II după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor Vineri: Rm 5, 17-21; 6, 1-2; Mt 9, 14-17.

Lecționar - Săptămâna II după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor Sâmbătă: Rm 3, 19-26; Mt 7, 1-8.

Lecționar - Săptămâna II după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor Duminică: la Utrenie – Mc 16, 1-8, iar la Liturghie – Rm 2, 10-16; Mt 4, 18-23.

Lecționar - Săptămâna II după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor Luni: Rm 2 , 28-29; 3, 1-18; Mt 6, 31-34; 7, 9-11.


Lecționar - Săptămâna II după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor Luni: Rm 2 , 28-29; 3, 1-18; 

NT-Rm-02

Dreapta judecată a lui Dumnezeu. Iudeii şi legea.

28 Pentru că nu cel ce se arată pe dinafară e iudeu, nici cea arătată'n trup pe dinafară este tăiere'mprejur;

NT-In-7-24, NT-In-8-15, NT-In-8-39

29 ci iudeul este cel dintru ascuns, iar tăiere'mprejur este aceea a inimii, în duh, nu în literăg; lauda lui nu este de la oameni, ci de la Dumnezeu.

VT-Dt-10-6, NT-In-5-44, NT-1Co-4-5, NT-2Co-10-18, NT-Flp-3-3

NT-Col-2-11

NT-Rm-03

Iudeii şi legea (continuare). Nici un om nu este drept în faţa lui Dumnezeu.

Atunci, care este întâietatea iudeului?; sau care este folosul tăierii'mprejur?:

Mare'n toate privinţele. Mai întâi, pentru că lor li s'au încredinţat cuvintele lui Dumnezeu.

VT-Dt-4-7_8, VT-Ps-102-7, VT-Ps-147-8, NT-Rm-9-4

Şi ce dacă unii n'au fost credincioşi? Oare necredincioşia lor va desfiinţa credincioşia lui Dumnezeu?a

VT-Nm-23-19

NT-Rm-9-6

NT-Rm-11-29

NT-2Tim-2-13

4 Să nu fie!, ci fie Dumnezeu socotit adevărat, iar tot omul, mincinos, aşa cum este scris: Ca Tu să Te îndreptăţeşti întru cuvintele Tale şi Tu să biruieşti atunci când vei face judecata.
VT-Ps-50-4
VT-Ps-115-2
NT-In-3-33
5 Iar dacă nedreptatea noastră învederează dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu Care aduce mânia? - Vorbesc ca un om.
VT-Fc-18-25
VT-Iov-8-3
6 Să nu fie! Atunci, cum va judeca Dumnezeu lumea?
7 Că dacă prin minciuna mea a prisosit adevărul lui Dumnezeu spre slava Lui, pentru ce dar mai sunt şi eu judecat ca păcătos?
8 Şi de ce n'am face răul ca să vină binele?; aşa cum suntem noi defăimaţi şi cum spun unii că zicem noi? Osânda acestora este dreaptă.
NT-Rm-6-1
NT-Rm-6-15
9 Atunci, ce? Avem noi vreo întâietate? Nicidecum; căci, ceva mai înainte, noi i-am învinuitb şi pe Iudei şi pe Elini, că toţi sunt sub păcat,
NT-Rm-1-18
NT-Rm-2-24
NT-Rm-3-23
NT-Ga-3-22
10 aşa cum este scris: Nimeni nu este drept, nu e nici unul;
VT-Ps-13-1_3
VT-Ps-52-1_3
VT-Ecc-7-20
11 nu-i cine să'nţeleagă, nu-i cin'să-L caute pe Dumnezeu;
VT-Ps-13-1_3
VT-Ps-52-1_3
VT-Ecc-7-20
12 toţi s'au abătut, împreună netrebnici s'au făcut. Nu-i cin'să facă binele, nu, nu-i nici măcar unul.
VT-Ps-13-1_3
VT-Ps-52-1_3
VT-Ecc-7-20
13 Mormânt deschis e gâtlejul lor; cu limbile lor au viclenit; venin de aspidă-i sub buzele lor;
VT-Ps-5-9
VT-Ps-139-3
14 de blestem li-i gura plină, şi de amărăciune;
VT-Ps-9-27
15 grabnice le sunt picioarele să verse sânge;
VT-Pr-1-16
VT-Is-59-7_8
16 pustiire şi nenorocire sunt în căile lor,
VT-Pr-1-16
VT-Is-59-7_8
17 şi calea păcii n'au cunoscut-o,
VT-Pr-1-16
VT-Is-59-7_8
18 nu-i frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor.
VT-Ps-35-1
 Lecționar - Săptămâna II după Rusalii – a Tuturor Sfinţilor Luni: Mt 6, 31-34; 7, 9-11.
NT-Mt-06
Milostenia. Rugăciunea Domnească. Iertarea şi postul. Dumnezeu şi Mamona. Nesocotirea celor lumeşti.

31 Aşadar, nu vă îngrijoraţi spunând: Ce vom mânca? sau: Ce vom bea? sau: Cu ce ne vom îmbrăca?
NT-Lc-12-24_31
32 – deoarece pe toate acestea păgânii le caută –; că ştie Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de toate acestea;
33 ci căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate acestea vi se vor adăuga.
VT-3Rg-3-13_14
VT-Ps-36-4
VT-Sol-7-11
NT-Lc-12-24_31
NT-Col-3-2
34 Nu purtaţi deci grija zilei de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. I-ajunge zilei răutatea ei!
NT-Evr-13-5

NT-Mt-07
Judecarea fratelui. Puterea stăruinţei în rugăciune. Cele două căi. Ferirea de profeţii mincinoşi. Cele două temelii.

9 Cine oare este omul acela dintre voi căruia fiul său îi va cere pâine şi el îi va da piatră?;
NT-Mt-21-22
NT-Lc-11-9_13

10 sau, de-i va cere peşte, el îi va da şarpe?
NT-Mt-21-22
NT-Lc-11-9_13

11 Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El!
VT-Fc-8-21
VT-Is-49-15
NT-Mt-21-22
NT-Lc-11-9_13
NT-Iac-1-17

Sfânta Muceniţă Agripina Romana, care a pătimit în timpul împăratului Valerian (+260)

Troparul Sfintei Muceniţe Agripina, glasul al 4-lea

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Agripina, strigă cu mare glas : Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te, mă chinuiesc şi împreună mă răstignesc, şi împreună mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

Condacul Sfintei Muceniţe Agripina, glasul al 4-lea

Apropiindu-se ziua cea purtătoare de lumină a chinurilor tale cele luminoase, întru care cinstind pe acestea, Biserica cea dumnezeiască cheamă pe toţi ca să strige ţie cu bucurie : Bucură-te fecioară muceniţă Agripina preacinstită. 

Sfânta Muceniţă Agripina Romana, care a pătimit în timpul împăratului Valerian (+260)

Sfânta fecioară Agripina era născută şi crescută în preaslăvita cetate Roma cea veche. Ea din tinereţe s-a dat lui Dumnezeu şi s-a făcut, după cum spune Apostolul, bună mireasmă a lui Hristos între cei ce se măntuiesc. Pentru că, precum un trandafir cu bun miros împodobeşte o grădină, tot aşa şi ea prin pilda vieţii sale celei curate şi îmbunătăţite, a împodobit inimile credincioşilor şi le-a umplut de mireasmă, gonind toată ispita patimilor, pentru că şi-a înfrumuseţat sufletul cu curăţia fecioriei şi s-a logodit cu Hristos, pentru care a alergat la munci cu îndrăzneală, pe vremea împărăţiei lui Valerian, şi s-a dat la multe bătăi pentru dragostea mirelui său, Hristos. Deci a fost bătută cu toiege şi a suferit sfărâmarea oaselor, a fost dezbrăcată de haine şi întinsă cu legături, din care a scăpat fiind dezlegată cu mână nevăzută de îngerul Domnului, care întărind-o pe ea, sfânta a zdrobit toată păgânătatea şi în munci şi-a dat sufletul său lui Dumnezeu.

Iar alte roabe ale lui Hristos ca: Vasa, Paula şi Agatonica, luând în taină trupul muceniţei, au ieşit cu el din cetatea Romei şi, trecând din loc în loc şi călătorind pe mare, au ajuns în eparhia Siciliei şi acolo au îngropat acel sfânt trup. Iar când Sicilia a primit în sine acele cinstite moaşte muceniceşti, îndată s-a izbăvit de întunecata răutate diavolească şi încă s-a apărat şi de agareni cu rugăciunile Sfintei Agripina, căci atunci când agarenii au mers în cetate, unde era biserica ei, şi au îndrăznit a da război spre ea, vrând să o ia, deodată au fost daţi pierzării celei desăvârşite. Iar de la cinstitul ei mormânt se dădeau tămăduiri de toate bolile şi se curăţau toţi cei ce veneau cu credinţă, astfel că toate neputinţele se izgoneau cu sfintele ei rugăciuni şi cu darul lui Hristos, Dumnezeul nostru.

Vietile Sfintilor Iunie

luni, 16 iunie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - AUR a initiat o comisie de analiza si de investigare a intregului dezastru. Multe piedici. E o problema sistemica.

 

Ce am aflat de la cei care gestioneaza catastrofa de la Salina Praid? N-au ajuns Directorii dar au ajuns subordonatii. Din motive necunoscute, asa s-a intimplat. Astazi, in Comisia de Mediu din Parlament au fost invitati sa participe, online, sa intre in direct de acolo de la Praid. In fine, au fost multe discutii, multe intrebari si multe raspunsuri. Unele mai hazlii altele mai incerte. Dar, in sfirsit, m-am lamurit si eu asupra unor banuieli, acum deja certitudine.

Dupa cum vedeti in clipurile inregistrate, am intrebat despre cine si ce s-a masurat. Si mai ales cum. Am aflat ca acea comisie internationala nu a venit cu nici un echipament si nici nu a lasat acolo, in teren, altele. Au facut masuratori de cartografie prin imaginile primite din satelit. Cam greu si cam imposibil sa investighezi deplasari micrometrice si sa vezi dinamica solului in timp real. Dar, ma rog, asta se face, din fericire cu citiva senzori seismici din tara. Alte investigatii, singurele care se adauga microsenzorilor seismici sunt niste drone de imagerie de la UBB.
N-am inteles pentru ca nu mi s-a raspuns, daca doar debitul de 60 m3/s a fost problema sau au fost si alte cauze de natura geologica, fisuri, tensiuni acumulate in timp, etc.
Oricum, nu am inteles daca au fost cerute monitorizari in timp si cercetari de profunzime. Nu acum, ci cu ani in urma.
Am mai inteles ca sub apa nu au echipamente ca nu rezista la asa mediu. Discutabil. Nici la sol pentru cartografieri 3D, de adincime, etc. Sau, cel putin, cei prezenti nu mi-au raspuns.
Am gasit si raspunsul care imi confirma ipoteza. La inceput, in virful viiturii, craterele ar fi avut cam 1 metru diametru, estimindu-se cam 5 m3/s infiltrare apa.
Facusem cu 2 saptamini in urma calcule si va spuneam ca nu are cum sa fie un volum asa mare deja acumulat, de 6-10 milioane m3, nu iese din calcul. Desi, e limpede, e apa foarte multa. Atunci eu estimam 1 milion m3. Acum s-ar fi largit pina la 5 metri dar debitul mare a fost pentru o perioada limitata. Si asa iese. 5m3/s x 2-3 zile (24×3600×3×5) =1.3 mil m3
Din pacate, oamenii de acolo par neajutorati. Asta e senzatia mea. Tot ce se discuta este cum sa nu se afecteze spatiul ecologic din aval din cauza apei sarate. Restul, in mina, nu se mai stie si nu se mai poate. Asta e senzatia mea.
AUR a initiat o comisie de analiza si de investigare a intregului dezastru. Multe piedici. E o problema sistemica. Cercetarea trebuie sa fie prima unealta in gestionarea unor asa infrastructuri. Nici macar monitorizarea nu e duficienta. Nu e suficient sa masori. E important sa intelegi ca sa previi.

sâmbătă, 14 iunie 2025

În atenția AMAZON Europa! În atenția Firmelor de Curierat privat si de stat! În atenția Juridicului Uniunii Europene si NATO Europa si America! Nu CONCEDIAȚI la impuls angajatii!Caz fericit fara pierderi de vieti umane dar cu o intalnire de ”ANIMAL SĂLBATIC”


În atenția AMAZON Europa! În atenția Firmelor de Curierat privat si de stat! În atenția Juridicului Uniunii Europene si NATO Europa si America!
Nu CONCEDIAȚI la impuls angajatii! 
Caz fericit fara pierderi de vieti umane dar cu o intalnire de ”ANIMAL SĂLBATIC”(posibila CONCEDIERE pentru nedistribuirea unui COLET AMAZON)
Un angajat AMAZON. Cu mașina proprie nu a putut LIVRA un Colet fiind AGRESAT si AMENINTAT de un DOGMAN(animal inteligent, foarte periculos cu denumire populara STRIGOI - VARCOLAC)
👉💥Oamenii buni raspundeti la TELEFON, POARTA, INERFON!!!👈💥 Acelai motivul nedistribuirii unui colet AMAZON cand este agresat de un DOGMAN!! 
Din alte surse si intamplarii reale catalogate de anumite AGENTII ca fiind atac de animale salbatice gen leu de munte, ursi sau lupi. Majoritatea sau intamplat cu pierderi umane semnificative. Sau cu oamenii care isi aveau locatia in apropierea acelor incidente si care au fost pusi pe lista potentialilor acuzatii de disparitia lui X si N!!!

Dmitro Șapovalov a fost prizonier în Rusia timp de un an. „A visat un an la un măr”: A murit un militar ucrainean eliberat din captivitatea rusă.

 

„A visat un an la un măr”: A murit un militar ucrainean eliberat din captivitatea rusă.

În regiunea Vinița, Ucraina, a încetat din viață militarul Dmitro Șapovalov, care fusese eliberat din captivitatea rusă pe 26 aprilie 2023. Informația a fost confirmată de Iulia Pavliuk, coordonatoare în cadrul Centrului Regional Central al Statului Major de Coordonare pentru gestionarea prizonierilor de război, citată de Gromadske.
„O durere de nedescris. Inima tânărului erou eliberat din captivitate, Dmitro Șapovalov, a încetat să mai bată”, a scris Pavliuk pe rețelele sociale. Cauza morții nu a fost făcută publică.
Ceremonia de rămas bun va avea loc astăzi, 13 iunie, în satul Iosîpivka, raionul Koziatîn.
Dmitro Șapovalov a fost prizonier în Rusia timp de un an. La revenirea sa acasă, în cadrul unui schimb de prizonieri, el a povestit emoționat că timp de un an, în captivitate, a visat neîncetat să mănânce un măr.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Redistribuirea injustă a bogăției și a resurselor. Îmbogățirea fără just temei (III)

 

Redistribuirea injustă a bogăției și a resurselor. Îmbogățirea fără just temei

(III)
Când asistăm pasivi la sau acceptăm tacit scăderea puterii de cumpărare a monedei naționale, toți suportăm pervertirea banului ca mijloc de schimb și de tezaurizare (acumulare) a valorilor.
Pe fiecare unitate monetară astfel diluată ca valoare de schimb sau de tezaurizare (acumulare), dobânzile nu par a ieși din trendul piețelor, dar costurile aplicabile valorii reale a banilor sunt derizorii.
La valori derizorii, devine mai eficient și mai comod să te lansezi în afaceri cu bani de la bancă decât riscând proprii bani. Cei ce se împrumuta ieftin nu sunt consumatorii, ci entitățile corporatiste mari și entitățile de stat. Cu cat mai mare este corporația, cu atât mai simplă și mai ieftină este creditarea*. Nu toate statele se imprumută ieftin, ci numai statele care au calificative AAA, artificial stabilite de agentiile de rating.
Dacă am considera creditul drept resursă, avuție, cale de acces către dezvoltare, atunci acest gen de segregare pe criterii de mărime („size does matter” ...) sau rating ne apare ca fiind o oribilă formă de redistribuire injustă a avuțiilor și resurselor.
Dacă ți se pun covoare roșii în drumul către creditarea ieftină, cu garanții de stat sau supra-statale (cum ar fi, de exemplu, garanțiile de la UE), ai șanse de dezvoltare și mult mai multe instrumente de a înfrânge competiția și a monopoliza piața, culegând ulterior rente și privilegii. Este ca un fel de cursă între sportivi naturali și sportivi unflați cu steroizi, cărora arbitrii le permit sau chiar le încurajează dopajul.
Este unul dintre cele mai deranjante vicii ale economiei „capitaliste” americane și europene. Fondurile, garanțiile de stat, achizițiile și cheltuielile publice nu sunt liber distribuite în piață, după legea cererii și ofertei, ci după mărime, ideologie, alegerea taberei salvatorului. Verificați cum au făcut sute de miliarde cei din industria pharma în plandemie, cum au făcut trilioane cei din industria high tech (cam de când a fost inventată, adică după evenimentul din 9 septembrie 2001 de la World Trade Center), cum a fost salvate de la faliment băncile, cu prețul falimentelor suverane ale unor state sau cu prețul falimentului consumatorilor, cum se aruncă cu zecile de miliarde în economia „verde” (inclusiv în conturile hrăpărețe ale celor care practică greenwashing și pinkwashing), în tranziția climatică, cum este finanțată cu sute de milioane de euro mizerabila industrie a turnătoriei digitale (fact checking, wistleblowing, trusted flagging). Verificați cine vă sunt salvatorii. Verificați motivele pentru care sărăciți în timp ce, cu surle și trâmbițe, economia crește și ajunge pe noi și noi culme de progres și civilizație.
Celor care ar avea tentația să spună că situația actuala este preferabilă comunismului, le spun că acea formă de organizare socială pe care o încă numim comunism nu este decât o altă față a inegalității economice și sociale; în societatea românească de dinainte de 1989, o întreagă societate de oameni saraci și fără acces la bunuri de larg consum și la libertățile fundamentale era stăpânită de o mână de privilegiați și rentieri, adică, de elita comunistă, intitulată nomenklatura. La fel ca acum, doar ca actuala elita este auto-intitulată „pro-europeană”.