Sfânta Biserica Ortodoxă

duminică, 18 august 2024

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - La semnalarea unui cititor al acestei pagini, am descoperit ceva ce are „șanse” să constituie cea mai mare gafă admnistrativă și politică de după plandemie.


💥👉Pentru cei care așteaptă cu sufletul la gură pensia mărită, fix pe data de 1 septembrie: iată care este riscul major al acestei gafe de proporții naționale - cineva de la Curtea de Conturi va sesiza greșeala peste câteva luni și va obliga casa de pensii să ceară banii înapoi banii de la pensionari. Iar instanțele, desigur, vor da câștig de cauză gafeorului, iar nu pensionarului.👈💥

La semnalarea unui cititor al acestei pagini, am descoperit ceva ce are „șanse” să constituie cea mai mare gafă admnistrativă și politică de după plandemie.

Procesul de recalculare a pensiilor este derulat, în prezent, în baza unor texte legale care nu sunt încă în vigoare. După toate regulile de teorie generală a dreptului, acesta este un caz de nulitate a actului juridic. 

Deci, deciziile de recalculare sunt nule, indiferent dacă sunt benefice sau păguboase pentru destinatari. 

Precum se știe din interminabila propaganda de la tv, noua lege a pensiilor, adică Legea nr.360/2023, intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024. Textele legale care prevăd recalcularea, mă refer la art. 144 și la art. 154-155, nu figurează printre articolele care au intrat deja în vigoare în data de 1 iaunuarie 2024. Puteți să vă convingeți de asta citind cu atențe art. 167 din Legea nr.360/2023.

De altfel, concluzia că procesul de recalculare a pensiilor nu putea înepe decât din 1 septembrie rezultă din fiecare dintre cele trei articole care vorbesc despre recalculare. Toate încep cu formula „de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, se va face și se va drege … Or, data intrării în vigoare a legii este 1 septembrie, iar nu 16 august…

Dispozițiile art. 155 din lege sunt cele mai importante și grele de consecințe. Potrivit acestora, procedura de recalculare a pensiilor începe la data intrării în vigoare a legii, durează 6 luni și se derulează din oficiu, „prin valorificarea din adeverențele care îndeplinesc condițiile de valabilitate … ” (textul se oprește fără să spună ce anume se valorifică din acele adeverințe). Pe decizia de recalculare scrie că aceasta se poate contesta în justiție în termen de 45 de zile de la comunicare, în cazul omisiunii de a contesta devenind definitivă. Cu toate acestea, termenul de recalculare a pensiei este de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii. 

Iată un motiv suplimentar de nulitate a deciziei de recalculare. 

În altă ordine de idei, acest art. 155 este contradictoriu în el însuși, pentru că, pe de o parte, stabilește că recalcularea se face din oficiu (adică fără a pune omul pe drumuri pentru formalități și birocrație), dar pe de altă parte pretinde omului adeverințe, greu și scump de obținut. În caz de întreprinderi lichidate, inclusiv prin falimente, aceste adeverințe sunt aproape imposibile. Rar se întâmplă ca arhivele firmelor falimentare să mai existe și să mai fie păstrate în condiții corecte. Unele au fost incendiate intenționat.

Trebuie observat, în plus, că în ciuda caracterului general al art. 144 din lege, NU toate pensiile se recalculează. În realitate, cca 800 de mii de pensii rămân înghețate la nivelul din 2018. Iar din cele 3,6 milioane de pensii supuse recalculării, probabil un million, nu vor avea deloc creșteri sau vor avea creșteri nesemnificative (sunt oameni care au primit creșteri de 2 sau 36 de lei – am dovezi, mi le-au trimis ei ieri …)

Cei doi responsabili ai procesului de recalculare a pensiilor, ministrul muncii și președintele casei naționale de pensii, trebuie să își dea imediat demisia sau să fie demiși și să permită altora să reia de la capăt procedura de recalculare, procedură care trebuie să dureze, conform legii, între 1 septembrie 2024 – 1 martie 2025. Nu are rost să continue: scopul de a-l scoate pe Ciolacu erou al clasei pensionare nu va fi atins. Dimpotrivă, deciziile de recalculare sunt nule și sunt foarte mari șanse ca instanțele de judecată să le declare ca atare, în sute de mii de procese.

💥În caz că cei doi nu sunt demiși, avalanșa de procese și proteste va fi atât de mare încât va justifica o moțiune de cenzură după 1 septembrie, ceea ce, se pare, pnlciucă chiar își dorește …💥

PS Dacă există o oug care să permită recalcularea pensiilor de la 16 august, iar nu de la 1 septembrie, să mi-o semnaleze cineva și renunț la cererea de demitere. Șterg și postarea. Dar eu, până acum, nu am găsit o astfel de oug…

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea 

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Atrag atenția celor care se consideră prejudiciați de recalcularea conform noii legi a pensiilor că au la dispoziție doar 45 de zile pentru a ataca decizia în justiție. După ce aceste 45 de zile trec, decizia devine definitivă și inatacabilă.

 

Dacă, în urma procesului de recalculare, primiți decizii de majorare a pensiilor cu sume între 2 lei și 99 de lei, sunteți rugați să îmi scrieți în privat și să îmi dați copii de pe decizii. Tot în privat vă voi da, în schimb, modele de acțiuni individuale contra statului. 

Dacă vor fi existând reclamanți, vom organiza și procese colective contra statului.

Notă ulterioară: și reducerea pensiei e ilegală.

În diaspora vor fi cele mai multe ilegalități și neregularități, pe motiv de certificat de viață. Poate nu știți, dar românii pensionari din diaspora trebuie să trimită măreței birocrații din România certificate emise autoritățile străine că sunt vii și încă mai mișcă…

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

marți, 13 august 2024

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Legea contra cămătăriei. Critica (I)

 

Legea contra cămătăriei. Critica 

(I)

Legea privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe făcea parte, cândva, dintr-un pachet al „legilor anti-cămătărie”, legi pe care le-am scris în 2018 cu scopul de a asigura, alături de legea dării în plată, un scut minimal al consumatorilor contra riscului de supra-îndatorare prin credite. 

Legea plafonării dobânzilor bancare a fost adoptată în două rânduri de Parlament, dar a fost trântită de două ori de Curtea Constituțională a României. Ulterior, legea a rămas ani de zile în sertarul lui Dragnea și al lui Ciolacu. Legea era deranjantă pentru banksteri și pentru Isărescu, avocatul lor din oficiu, iar așa-zișii socialiști Dragnea și Ciolacu nu puteau ieși din cuvântul acestor neo-feudali.  

După ce varianta originară a legii a fost „adaptată” trocului cu banksterii, prin tot felul de amendamente negociate pe colțul mesei, legea a fost votată din nou în Parlament și a fost din nou atacată la CCR, care confirmat-o până la urmă. 

Legea vine cu lacune esențiale și chiar cu greșeli infantile de formulare. 

Legea, pur și simplu, a fost emasculată. 

Unu, plafoanele costurilor creditării sunt mult prea ridicate pentru a mai fi vorba de protecție. 

În varianta originară, legea prevedea pentru creditele ipotecare un plafon de 2,5 puncte procentuale peste dobânda legală (azi, acest plafon ar însemna un DAE maxim de 8,5%) și un plafon de 17,5% pentru creditele de consum. 

În varianta actuală a legii, plafonul pentru creditele ipotecare este de 8 puncte procentuale peste dobânda de facilitate de credit acordată de BNR băncilor comerciale (rezultat: un DAE maxim de 15,5%) și de 27 de puncte procentuale peste aceeași dobândă de faclitate de credit, pentru creditele de consum (rezultat: un DAE maxim de 34,5%). 

Interesant este că în maxim 6 luni de azi încolo, UE va beneficia de o directivă a creditelor imobiliare care va impune băncilor un plafon de dobândă de maxim 2,5 puncte procentuale. La nivel de zonă euro, DAE maxim va fi de 4,5% - dobânda legală stabilită de BCE este de 2%. Comparați cifrele – veți avea un raport de 1 la 3,5 în defavoarea cetățenilor români supra-îndatorați la bănci. Adică, ai noștri vor avea de plată cu 350% mai mult decât restul europenilor. Iar asta, în baza unei legi de protecție… 

Doi, cu toată generalitatea titlului legii, adresabilitatea sa este redusă la IFN – uri și la colectorii de creanțe, iar nu și la bănci, ca în varianta originară.

Trei, titlul în sine al legii este redactat ciudat – se numește „lege privind protecția consumatorilor cu privire” ... Formula juridică și gramaticală corectă este „lege privind protecția consumatorilor contra...”. În nota de fundamentare a legii am explicat de ce este necesară protecția consumatorilor contra abuzului de putere economică și a practicilor comerciale incorecte ale băncilor (iar nu cu privire la)... De un haz nebun este art. 10 alin.2, care vorbește despre „aducerea la conformitate” a contractelor în derulare ... 

Din forma sa originară, legea mai păstrează referința la credite ipotecare pentru investiții imobiliare și la credite de consum, ceea ce ține de apanajul băncilor, iar nu al IFN – urilor. În plus, legea continuă să evoce noțiunea de contract de credit, conform cu definiția din varianta originară, contract care este tipic băncilor, iar nu IFN - urilor. 

În fine, legea se referă la „creditorii financiari” fără ca noțiunea să mai fie definită. În varianta originară, scrisă de mine, creditorii financiari erau băncile, instituțiile financiare nebancare și colectorii de creanțe. 

În episodul doi voi atrage atenția asupra câtorva mari avantaje ale legii.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Legea contra cămătăriei. Lauda (II)

 

Legea contra cămătăriei. Lauda

(II)

Legea plafonării dobânzilor la credite are multe avantaje pentru consumatori și conține premiere juridice de-a dreptul revoluționare.

În primul rând, ideea în sine de plafonare a costurilor creditării este o soluție de prevenție și de tratament ale supra-îndatorării. Ideea era de neconceput în urmă cu 8 ani, pe vremea când EU mă luptam cu morile de vânt pentru legea dării în plată. Conceptul a fost exportat în UE care, încă de anul trecut, din octombrie 2023, a lansat în circulație proiectul directivei creditelor care evocă ideea plafonarii dobânzilor.

În al doilea rând, s-au reglementat atât conceptul de dobândă cămătărească/ excesivă, cât și conceptul de revizuire a contractului, revizuire menită a reduce povara datoriei. Tot ce depășește plafoanele legale este considerat camătă și declanșează atât procedura convențională (amiabilă) sau judiciară de revizuire, cât și posibilitatea sancționării contravenționale severe a creditorului financiar, pentru clauze abuzive sau practici comerciale incorecte. Revizuirea contractului poate să însemne atât ștergeri parțiale de datorii și costuri, cât și re-eșelonări sau dări în plată, adică un întreg set de metode de ușurare a poverii datoriilor consumatorilor.

În al treilea rând, dacă vreo clauză sau întreg contractul ar fi nule pentru camătă practicată de creditorul financiar, dispozițiile din dreptul comun s-ar putea aplica doar dacă ar fi favorabile consumatorilor. Nulitatea ar putea determina doar restituirea capitalului (adică, a sumei efectiv împrumutate, indiferent de inflație), iar nu și a dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri ale creditului. 

În al patrulea rând, dacă creditele sunt sub 25 de mii lei, costul lor total nu va putea niciodată să depășească suma împrumutată. De exemplu, un împrumut de 24 de mii de lei nu va putea niciodată să producă dobânzi și penalități care să fie mai mari de 24 de mii de lei.

În al cincilea rând, legea are dispoziții foarte dure și foarte ferme relative la colectorii de creanțe. Când banca sau IFN – ul intenționează vânzarea creanței contra unui debitor, trebuie să îl notifice în scris pe debitor și să îi atragă atenția asupra cuantumului, prezentându-i și dovezile scrise. Colectorul de creanțe nu va putea pretinde de la debitor decât suma nominală a creanței cumpărate de la bancă sau IFN. În acest fel se va putea pune capăt eternei executări silite prin poprire și neîntreruptei hărțuieli la adresa debitorului pentru a-l forța să achite sume care depășesc cu mult valoarea nominală a creanței.

Cel mai mare câștig al acestei legi este că se aplică și creditelor aflate în derulare. Pentru că este vorba de a echilibra contractul în derulare, această soluție nu are caracter de lege retroactivă. Deci, această lege ne privește și ne protejează pe toți, iar nu numai pe „norocoșii” care s-ar împrumuta după intrarea sa în vigoare. 

Din acest punct de vedere chiar se poate spune Hai Liberare!

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Ce se întâmplă în aceasta zona, dincolo de Cercul polar?


Update 21.08.2024 În regiunea Cercului Polar de Nord, în insulele Rusiei,  în continuare, sunt emisii uriașe de microparticule și gaze toxice. Sunt mii de km de întindere și evoluția ale acestor formațiuni cu focarele pe câteva insule. Sunt cele mai mari ca intensitate și întindere de pe tot globul. Am semnalat acest fenomen de mai multa vreme și nu am gasit încă explicații. Nu sunt incendii, nu sunt înregistrate, în sol, în acea zona, cutremure, explozii, etc. Doua scenarii, cumva, poate, absurde. Se ard combustibili/gaz, în cantități uriașe sau/si e lansata o activitate industriala uriasa, fie, in atmosferă au loc teste complexe.

UpdateIn stinga, imagine CNN din 2023 când reporterii vorbeau de extinderi ale site-urilor nucleare!.În dreapta, nor de monoxid de carbon, cu rosu, la ora aceasta (sursa windy.com). Va reamintiți postarea mea cu poluarea imensa peste insulele Novaya Zemlya, spre est, cu  PM2.5, O3, NO2, etc, peste partea cea mai nordica a Europei, dincolo de Cercul Polar, poluare intinzindu-se pe mii de km lungime. E vorba, poate, în mod accidental, întâmplător (sau nu) de aceeași zona cunoscuta ca una dintre cele mai importante pentru testele  nucleare (in numar de peste 200) făcute de Rusia din 1955 pina în prezent.

Se mai fac și în prezent???? Nu sunt alte date și nu putem decât sa facem speculații.

Reportajul CNN: Exclusive: Satellite images show increased activity at nuclear test sites in Russia, China and US

👉Postarea mea unde ridicam câteva semne de întrebare👈







Cumva, se fac noi "teste nucleare" industriale, de armata sau de alta natura, de asa amploare???? Un fenomen ciudat, măcar prin prisma unei poluări colosale înregistrate (pentru ca nicăieri, pe glob, nu se mai observa asa ceva, nici măcar in China!), un fenomen destul de ciudat, se petrece acum în zona de nord a Europei, Oceanul Arctic, în Marea Kara, pe insula Novaya Zemlya, și pe alte insule, dincolo de Cercul Polar de Nord, regiuni ale Rusiei. 

Ce am constatat, concentrații inimaginabile de NO2, O3, PM2.5. Am urmărit sa vad incendii, dacă sunt. Nu sunt!!! Acești poluanți pot fi precursori ai unor activități exclusiv umane. Industriale sau de alta natura!

Deși Novaya Zemlya este cunoscuta ca zona de teste nucleare:

Satellite Imagery Points To Uptick In Activity At Russian Arctic Nuclear Testing Site

acum nu s-au înregistrat "focare", vibrații majore, cutremure de Pământ în acea zona (a se vedea rețeaua de senzori ShakeNet). Posibil, dacă sunt teste, acestea se fac mai ales in atmosfera. 

Imaginile sunt preluate de pe:

■Windy.com

■https://earth.nullschool.net/...

update. evenimentul e înregistrat incepind de duminica dimineața (ora 3, ora României), "focarele" fiind pe o raza de ~500 km.

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui