Sfânta Biserica Ortodoxă

luni, 6 februarie 2023

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - “Program prezidențial în căutare de candidat”


Acum o săptămână am participat, la Bruxelles, la Parlamentul European, la o conferință cu tema coordonării cu Dreptul Uniunii Europene cu Constituția României.

Azi, în schimb, am avut luat cuvântul la dezbatarea organizată de cotidianul.ro, intitulată sugestiv .
Schematic, aveți mai jos cele ce le-am spus cu cele două ocazii.
1. Peste tot aud, în ultima vreme, alaturi de „occidentul colectiv”, sloganul „Democrație liberală bazată pe reguli”.
Occidentul a pus mereu accentul pe drepturile și libertățile individuale. E ciudat că acum pune drepturile colective deasupra celor individuale, ca în vremurile „bune” ale Uniunii Sovietice.
Conceptul de „democrație liberală” este un pleonasm. Democrația este libertate, egalitate de destin și șanse, consimtământ informat, raționalitate și încredere în semeni.
Pe de altă parte, conceptul de „reguli” desemnează legi legitime, emise de cetățeni (democrație directă/participativă) sau de un parlament compus din aleși ai poporului (democrație reprezentativă), legi guvernate de principiul libertății și demnității umane, precum și pe supremația Constituției.
Regulile pe care se bazează democrația nu pot însemna legi injuste, absurde, făcute pentru interese și privilegii, cu dublu standard etc. și, mai ales, nu pot însemna deciziile autoritare ale unei birocrații nealese de nimeni, după „principiul” magister dixit, cutume și fără-de-legi sau fărădelege. Meta-adevărul unui grup, credințele comandanților sau bănuielile birocraților nu înseamnă lege, ci opinia transformată în necesitate - opinio juris sive necestitatis.
2. Domnia legii nu se confundă cu domnia prin lege.
Dacă legea este dreaptă și legitimă, adică (i) rezultă din mecanisme democratice, directe sau reprezentatitive, (ii) este înțeleasă și acceptată de popor, (iii) nu conține privilegii și discriminări, (iv) nu e opera unei elite auto-mandatat, imposibil de tras la răspundere si (v) nu tinde la deformarea comportamentului natural și normal al omului, atunci este just și rațional să fie respectată de toți, fără privilegii. Domnia acestei legi este internalizată de omul normal ca fiind legea sa, sub oblăduirea căreia este liber, egal cu ceilalți în șanse și în destin, respectat și în siguranță.
Domnia prin lege, în schimb, înseamna tirania celui care utilizează puterea pentru a genera reguli și sancțiuni aplicabile vulgului, dar nu și elitelor privilegiate. O lege nelegitimă, irațională, menită a supune și a pedepsi, este un instrument al totalitarismului. Legea ilegitimă și irațională devine bici, iar contractul care se întemeiază pe o astfel de lege devine ciomag. O astfel de lege dă spoială de legitimitate unui regim autoritar sau tiranic, care este un tip de domnie violentă, cu biciul legii și ciomagul contractului, care generează violență. Esența domniei prin lege este supunerea, iar nu libertatea și raționalitatea. Domnia prin lege este o domnie feudală, de ev mediu timpuriu. Într-o domnie prin lege, egalitatea este pentru supuși, pe care îi împiedică să iasă din rândurile turmei, rațiunea este înlocuită de emoții gregare (frică), iar libertatea este amăgire, înlocuită fiind cu „siguranța” care, la rândul său, este o himeră.
3. În ultimii 19 ani, președinții României au „reușit” să ștampileze această țară ca „stat mafiot”, „stat eșuat” sau stat corupt, cu consecința că străinătatea și institutele de „măsurare” de democrației, a gradului de corupție și a riscului (ratingului) de țară ne-au transformat pe toți în suspecți – este o realitatea normativă, care transpare chiar din legi interne, cum ar fi legea pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Dar cel mai grav este că românii nu mai au nicio încredere în procesul electoral, în sistemul politic actual și nici în democrație reprezentativă.
Românii au căpătat o oarecare idiosincrazie față de democrație.
Atunci când alungi posibilitatea ca reprezentanții poporului să fie aleși de popor, lăsând această treabă pe seama institutelor de sondare a opiniei publice, a serviciilor secrete și a birocraților, este evident că torpilezi democrația, care devine ne-reprezentativă și, deci, indezirabilă.
Mai mult chiar, când permiți puterii economice să controleze toate celelalte puteri în stat, precum și birocrația, pervertești democrația într-un neo-feudalism destructiv, care nu poate să se termine decât în anarhie. Iar cei care suferă în perioade anarhice sunt oamenii obișnuiți, familiile nevinovate.
4. Constituția nu se află în raport de subordonare, ci de coordonare cu Dreptul Uniunii Europene. Elementele comune ale celor două tipuri de reglementare sunt drepturile și libertățile individuale ale omului – ele sunt prioritare atât în dreptul intern, cât și în cel european, întrucât sunt valori perene ale umanității.
Numai legile interne, iar nu și Constituția, sunt înlăturate de la aplicare de normele contrare din Dreptul Uniunii Europene.
Tratatele UE sunt guvernate de principiul subsidiarității – competențele exclusive ale UE și cele partajate cu statele membre sunt limitativ prevăzute, competențele exclusive ale statelor membre fiind generic stabilite. Numai acele situații și probleme care nu pot fi tratate mulțumitor la nivel de stat membru, întrucât privesc întreaga Uniune, sunt date în competențele exclusive ale Uniunii. De exemplu, concurența, taxele vamale, dreptul persoanelor și capitalurilor străine de circulație în cadrul Uniunii. La fel stau lucrurile și cu competențele partajate. De exemplu, în domeniul protecției consumatorilor, atât UE, cât și statele membre au competențe legislative, administrative sau judiciare. În schimb, chestiuni ce țin exclusiv de statele membre, cum ar fi sănătatea, educația, apărarea etc. nu pot fi date în competența UE.
Din păcate, începând cu 2008 (criza declanșată de falimentul Lehman Brothers), Comisia Europeană și-a arogat din ce în ce mai multe competențe exclusive ale statelor membre, sub impactul crizelor (artificial create) care s-au succedat de atunci – în domeniul bancar, al datoriilor suverane, al imigranților, al „pandemiei”, al geo-strategiei, al climatului etc. Cu fiecare criză care s-a suprapus pe precedenta, Comisia Europeană și-a mai arogat niște competențe. Se numește “excepționalism juridic și economic” ceea ce practică acest conclav de birocrați nealeși și ne-responsabili. Iar acest drift s-a produs nu prin regulamente/directive, ci prin acte administrative, circulare, recomandări (cum a fost, de exemplu, MCV), încruntări din sprânceană, opinii, cutume și șabloane de comportament deformat în timp, sub impactul propagandei ONG-urilor globaliste.
Esențial de reținut este că, treptat, Comisia Europeană și-a arogat toate cele trei puteri în (supra)statul european – legislativ, jurisdicțional și executiv – pe care le-a mandatat birocrației de la Bruxelles, birocrație care, la rândul său, le-a sub-mandatat ONG-urilor globaliste, vectorii vizibili sau insidioși ai adevăratei puteri în stat, puterea economică.
5. Așa – zisa a patra putere în stat, presa, a fost capturată de puterea economică, o putere a banului, care a devenit putere globală, cu propriile legi a-naționale nesupuse vreunei constituții, vreunei convenții internaționale sau vreunui tratat de funcționare a vreunui organism supra-statal, o putere care face să i se subordoneze orice altă putere în stat.
Presa, „câinele de paza a democrației”, este azi în stare de dependență economică atroce, în special față de marile platforme online sau de rețelele de socializare. Fără acces acolo, nu mai există venituri pentru o sustenabilitate decentă a muncii jurnaliștilor. Dar accesul este condiționat de supunerea față de „standardele comunității”, care nu au nimic în comun cu drepturile și libertășile omului. De asemenea, presa trebuie să fie politically correct, să își semnalizeze permanent virtutea și să dea crezare numai informațiilor oficiale. De aici incapacitatea intelectuală sau volitivă a presei de a concentra atenția opiniei publice pe ceea ce este cu adevărat important, pe ceea ce ne afectează viața de zi cu zi, pe existența pe termen mediu și lung, pe valorile și pe pilonii pe care ne construim viața.
Printr-o distopică întoarcere în timp, suntem obligați acum să respectăm același tip de reguli totalitare pe care le stabileau comuniștii.
6. Un președinte rațional trebuie să (re)alimenteze permanent încrederea poporului în democrație. Opusul democrației este totalitarismul, iar nu ordinea și siguranța pătratului de confort cu care omul obișnuit este momit pentru a se supune regulilor totalitare.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Lumea contemporană se caracterizează prin fenomenul digitalizării, a cărei „gravitație” deformează realitatea normativă și chiar realitatea sociologică și antropologică.

Lumea contemporană se caracterizează prin fenomenul digitalizării, a cărei „gravitație” deformează realitatea normativă și chiar realitatea sociologică și antropologică.

De la chestiunea protecției datelor cu caracter personal, la problema prevenției și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului în spațiul on line, legiuitorul național sau european a încercat să țină pasul cu extinderea rapidă a digitalizării, care lasă largi porți deschise utilizării rău-intenționate a internetului, a rețelelor de socializare, a platformelor de tranzacționare și chiar a sistemelor de infrastructură critică.
Din punctul de vedere al dreptului pozitiv, există încercări de a reglementa fenomenul digitalizării, de exemplu, în domeniul protecției consumatorului și al concurenței loiale și corecte. Dar aceste încercări sunt timide și incomplete, provocând mai multe ambiguități decât soluții.
Majoritatea băncilor centrale ale lumii au lansat proiecte de bani digitali, care vor schimba fundamental conceptul obișnuit de bani (etalon valoric, instrument de plată și schimb, mijloc de tezaurizare și indicator al avuției) și vor elimina, practic, băncile comerciale din procesul de creație și circulație a banilor-datorie. Întreprinderea de îndatorare, banii fiduciari, dobânda, proprietatea și libertatea individuală vor avea, cu siguranță, un final imprevizibil sau o cu totul altă configurație în viitorul apropiat.
Extrem de multe alte chestiuni juridice, inedite și neașteptate, rămân fără soluții normative, jurisprudența și doctrina fiind nevoite să găsească din mers soluții care să suplinească lacunele de reglementare.
Au apărut și se utilizează frecvent contracte „inteligente”, care se perfectează și se execută în mod automat și impersonal, fără posibilitatea de contestare a valabilității tranzacției sau de adaptare a acesteia la conjuncturile exterioare (i)mediate.
Unele raporturi juridice generate pe tărâmul digital sunt imposibil de identificat drept fapte juridice stricto sensu sau contracte. În economia comportamentală, acestea au fost denumite ne-contracte. Este interesant de semnalat aici că vechea doctrină de drept civil denumea cvasi-contracte și cvasi-delicte ale acte de voință, întâmplări sau fapte generatoare de obligații care nu puteau fi încadrate în dihotomia contract - delict. Deci, cam toate-s vechi și noi sunt toate ...
Diviziunea juridică fundamentală în lucruri corporale, adică palpabile, care pot fi obiect al posesiei, fiind materializate, pe de o parte, și lucruri incorporale, adică drepturi sau valori, care nu sunt susceptibile de posesie, pe de altă parte, a fost oarecum stricată prin generalizarea dreptului de acces în locul drepturilor aferente posesiei. Pe tărâmul digital există non-lucruri, caracterizate exclusiv prin dreptul (non)exclusiv de acces la un sistem, rețea, platformă, portal etc., dar nu și prin posibilitatea posesiei. De exemplu, crypto-monedele sau jetoanele imateriale și ne-fungibile (non fungible token, NFT), precum și drepturile de acces la rețele de socializare sau platforme de tranzacționare sunt non-lucruri.
Modurile de dobândire a proprietății în spațiul anațional al internetului se modifică substanțial, iar codurile civile rămân fără un răspuns normativ la aceste provocări. De exemplu, în legătură cu non-lucrurile, cu surplusul comportamental (colectat cu titlu de date cu caracter personal de proprietarii de baze de date, de platformele de tranzacționare și de rețelele de socializare) și cu ne-contractele, ocupațiunea sau uzucapiunea dobândesc înțelesuri cu totul inedite și contra-intuitive.
Întrucât sunt delocalizate, iar spațiul virtual/digital este, practic, infinit, „regatele” digitale au ajuns să își creeze propriile reguli, standarde și valori, care nu se mai supun niciunei legi naționale sau convenții internaționale ori globale, de unde un mare risc de tulburare a vieții sociale și de neutralizare a încrederii în lege și justiție. Mai mult chiar, „regatele” digitale au impus propriii „judecători”, anonimi și imposibil de tras la răspundere, care aplică fără drept de apel reguli și sancțiuni ce țin de „standardele comunității” și sunt impuse de anonimi verificatori ai faptelor și auto-mandatați gardieni ai adevărului. De aici și o influență negativă și un impact grav asupra sistemului de protecție a drepturilor individuale și a libertăților fundamentale ale omului – cetățean. Rezidenții pot fi aruncați dincolo de „zidurile” cetății digitale (extra muros) printr-o simplă succesiune de click-uri și o „judecată” performată automat de algoritmi. Paradoxul unei lumi post-moderne este întoarcerea la regula medievală, inchizitorială, a prezumției de vinovăție și a judecății sumare.
Digitalizarea, întrucât a pătruns în domeniile sănătății, ale geneticii, ale reproducerii umane asistate și ale (micro)biologiei experimentale sau industriale, ridică serioase chestiuni de bioetică, în mare măsură ignorate de legiuitor și de autoritățile administrative, precum și probleme cvasi-insolubile de responsabilitate pentru „faptele” aplicațiilor, ale algoritmilor și ale inteligențelor artificiale. În plus, din punct de vedere sociologic și antropologic, utilizarea roboților umanoizi în profesii sau meserii specific umane va ridica probleme de inutilitate socială și conflict latent, riscante pentru pacea socială.
Facultatea de Drept a Universității din București, Piperea și asociații și Editura Wolters Kluwer organizează, în perioada 4-5 mai 2023, cu participarea Colegiului Juridic Franco-Român de Studii Europene, a 14-a ediție a Conferinței Dreptul afacerilor, care va avea ca temă Impactul juridic al digitalizării.
Conferința va fi susținută de specialiști români și străini, atât din mediul academic, cât și din mediul judiciar. La conferință vor fi invitați, de asemenea, reprezentanți ai autorităților competente (justiție, digitalizare, consiliul concurenței, ANPC), care ne vor prezenta viziunea instituțională oficială în legătură cu digitalizarea.
Detalii despre această conferință veți găsi în presa de săptămâna aceasta. Pentru moment, cu titlu de teasing - vor fi prezente la conferință directoare oficiului FBI din cadrul ambasadei SUA și doamna Avocat al Poporului.

Se împlinesc 75 de ani de la moartea Smarandei Brăescu, a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism și campioană mondială.


Astăzi se împlinesc 75 de ani de la moartea Smarandei Brăescu, a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism și campioană mondială. S-a născut în satul Hănțești, comuna Buciumeni, din județul Tecuci, actual în județul Galați în 21 mai 1897.
A fost condamnată de comuniști la închisoare în contumacie, ea fiind găsită în procesul „Sumanele Negre” ca făcând parte din Mișcarea Națională de Rezistentă [MNR] împreună cu comandantul Companiei de Misiuni Speciale din cadrul Batalionului Parașutiști căpitanul Mihai Țanțu și Victor-Ionel Sassu (ofițer parașutist). Ascunsă de oameni de suflet - prof. univ. Ion I. Gheorghiu din Iași și preotul Matei Dumitru - nu a mai fost găsită niciodată. A fost căutată și de oficialitățile sovietice pentru a face instrucția soldaților sovietici. S-a ascuns un timp în via fratelui său geamăn, în casa preotului greco-catolic Anton Pet, din Răchiteni, județul Iași și la Butea. Grav bolnavă a fost operată, sub numele de Maria Matei, iar la sfârșitul anului 1947 s-a ascuns la călugărițele greco-catolice din Congregației Maicii Domnului de la Cluj. A murit pe 2 data februarie 1948, în Spitalul clinic universitar din Cluj, condus de renumitul profesor univ. dr. Iuliu Hațieganu, fiind înmormântată în Cimitirul Central (Hajongard) din Cluj, parcela II B, numărul 1550, sub numele de Maria Popescu. Potrivit cercetărilor întreprinse de prof. Neculai Staicu - confirmate mai târziu - la început nu se știa nimic de mormântul ei din Cimitirul Central din Cluj, ulteior aflându-se locul, la o poziție concesionată în anul 1970 unei alte persoane.

Lecționar - Săptămâna a XXXIII - a după Rusalii Marți: 1 Ptr 3, 10-22; Mc 12, 28-37.

 
Lecționar - Săptămâna a XXXIII - a după Rusalii Marți: 1 Ptr 3, 10-22;

Îndemnuri pentru soți. A suferi de dragul dreptății.

10 Fiindcă cel ce vrea să iubească viața și să vadă zile bune, să-și înfrâneze limba de la rău și buzele sale să nu grăiască vicleșug;

Ps 33:12-16Pr 13:3Iac 1:26

11 să se îndepărteze de rău și să facă bine; să caute pacea și s'o urmeze;

Is 1:16Ps 33:12-16

12 căci ochii Domnului sunt peste cei drepți și urechile Lui spre rugăciunile lor; dar fața Domnului este'mpotriva celor ce fac rele.

Ps 32:18Ps 33:12-16Ps 55:4

13 Și cine vă va face vouă rău dacă voi sunteți râvnitori ai binelui?

Rm 8:18Rm 13:3Tit 2:14

14 Dar chiar dacă veți suferi de dragul dreptății, fericiți veți fi. De frica lor nu vă temeți și nici vă tulburați,

Is 8:12-13Mt 5:101Ptr 2:201Ptr 4:14

15 ci sfințiți-L pe Domnul, pe Hristos, în inimile voastre, și'ntotdeauna fiți gata să răspundeți oricui vă cere socoteală despre nădejdea voastră,

Is 8:12-13Col 4:6

16 dar cu blândețe și teamă, având o conștiință curată, pentru ca în chiar ceea ce sunteți voi defăimați f să se facă de rușine cei ce grăiesc de rău purtarea voastră cea bună întru Hristos.

1Ptr 2:121Ptr 2:15

17 Că-i mai bine să suferiți pentru facere de bine, dacă așa e voia lui Dumnezeu, decât pentru facere de rău.

1Ptr 2:20

18 Că și Hristos o singură dată a suferit moartea pentru păcate, El, Cel drept pentru cei nedrepți, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât în trup, dar viu făcut în duh,

Rm 5:6Rm 6:10Ef 2:18Evr 9:15Evr 9:28Evr 10:101Ptr 2:211Ptr 4:11In 3:5

19 întru care [duh] pogorându-Se, le-a propovăduit și duhurilor ținute'n închisoare,

20 celor ce odinioară fuseseră neascultătoare, atunci când îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu aștepta, în zilele lui Noe, pe durata pregătirii corăbiei în care puține suflete, anume opt, s'au mântuit prin apă.

Fc 7:1-24Sol 14:7Ps 28:10Mt 24:37Lc 17:26

21 Aceasta era prefigurarea botezului care vă mântuiește și pe voi astăzi: el nu e o ștergere a necurăției trupului, ci făgăduirea h către Dumnezeu a conștiinței celei bune, prin învierea lui Iisus Hristos,

Ps 28:10Mc 16:16Evr 10:22

22 Cel ce este de-a dreapta lui Dumnezeu după ce S'a suit la cer, Căruia I se supun îngerii și Stăpâniile și Puterile.

Mt 28:18Mc 16:19FA 2:33-34FA 7:55FA 7:57Ef 1:20-21

Lecționar - Săptămâna a XXXIII - a după Rusalii Marți: Mc 12, 28-37.

Parabola lucrătorilor nevrednici. Banul cezarului. Despre învierea morților. Cea mai mare poruncă. Fiu și Domn al lui David. Banul văduvei.

28 Și unul dintre cărturari, care-i auzise luându-se între ei la întrebări și văzând că bine le-a răspuns El, s'a apropiat de El și L-a întrebat: „Care poruncă este întâia din toate?“

Mt 22:34-39Lc 10:25Lc 10:25-27

29 Iisus i-a răspuns că întâia este: „Ascultă, Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn;

Dt 6:4-5Ios 22:5Mt 22:34-39Lc 10:25-27Lc 10:27Ef 4:6Iac 2:191In 4:21

30 și: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău și din toată puterea ta. Aceasta este cea dintâi poruncă.

Dt 6:4-5Ios 22:5Mt 22:34-39Lc 10:25-27Lc 10:271In 4:21

31 Iar a doua este aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Altă poruncă mai mare decât aceasta nu este“.

Lv 19:18Mt 5:43Mt 22:34-39Lc 10:25-27In 13:34In 15:12Rm 13:9Ga 5:141Tes 4:9Iac 2:81Ptr 1:221In 4:21

32 Și I-a zis cărturarul: „Bine, Învățătorule; adevărat ai spus că unul este Dumnezeu și nu este altul în afară de El.

Dt 4:35Dt 6:4Is 45:6Is 45:21Is 46:9Lc 20:39

33 Și să-L iubești pe El din toată inima, din tot sufletul, din tot cugetul și din toată puterea și să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți este mai mult decât toate arderile-de-tot și decât toate jertfele“.

Dt 6:5Lv 19:18Ios 22:51Rg 15:22Is 1:11Os 6:6Lc 10:27Rm 13:9Rm 13:9Ga 5:14Iac 2:8

34 Iar Iisus, văzând că a răspuns cu înțelepciune, i-a zis: „Nu ești departe de împărăția lui Dumnezeu!“ Și nimeni nu mai îndrăznea să-I pună întrebări.
Mt 22:46Lc 20:40

35 Și'n timp ce învăța în templu, Iisus dădea răspunsuri b, zicând: „Cum de spun cărturarii că Hristos este fiul lui David?
Mt 22:41-45Lc 20:41-44

36 Însuși David a spus întru Duhul Sfânt: Zis-a Domnul către Domnul meu: Șezi de-a dreapta Mea până ce-i voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale.
2Rg 23:2Ps 109:1Mt 22:41-45Mc 16:19Lc 20:41-44FA 2:34-35FA 7:551Co 15:25Evr 1:13

37 Așadar însuși David Îl numește pe El Domn; atunci, de unde până unde este fiul lui?...“. Și multă mulțime Îl asculta cu bucurie.
Mt 22:41-45Lc 20:41-44Lc 19:48Lc 21:38

duminică, 5 februarie 2023

Lecționar - Săptămâna a XXXIII - a după Rusalii Luni: 1Ptr 2, 21 - 25; 3, 1 - 9; Mc 12, 13 - 17.

 Lecționar - Săptămâna a XXXIII - a după Rusalii Luni: 1Ptr 2, 21 - 25; 3, 1 - 9;

Piatra cea vie și neamul cel sfânt. Trăiți ca slujitori ai lui Dumnezeu! Exemplul suferinței lui Hristos.

21 Că spre aceasta ați fost chemați, pentru că și Hristos a pătimit pentru voi, lăsându-vă pildă spre a călca pe urmele Lui,

Mt 16:24In 13:15Flp 2:51Ptr 3:181Ptr 4:11In 2:6

22 El, Cel ce păcat n'a săvârșit și'n a Cărui gură nici că s'a aflat vicleșug;

Is 53:9Lc 23:4In 8:462Co 5:21Evr 7:261In 3:5

23 Cel ce, ocărât fiind, nu răspundea cu ocară; suferind, nu amenința, ci Se lăsa în seama Celui ce judecă cu dreptate;

Is 53:71Ptr 3:9

24 El, Cel ce pe lemn h a purtat în trupul Său păcatele noastre, pentru ca noi, morți fiind păcatelor, să-i viețuim dreptății; El, cu a Cărui rană i v'ați vindecat.

Is 53:5Is 53:12Sir 21:3Mt 8:17Rm 6:2Rm 6:11Ga 3:13Col 2:14Evr 9:281In 3:5

25 Că erați ca niște oi rătăcite, dar v'ați întors la Păstorul și la Veghetorul j sufletelor voastre.

Ps 22:1Ps 118:176Is 53:6Iz 34:5-6Mt 9:36Lc 15:6In 10:11In 10:16Evr 13:20

 Îndemnuri pentru soți. A suferi de dragul dreptății.

1 Asemenea și voi, femeilor, supuneți-vă bărbaților voștri, pentru ca, chiar dacă sunt unii care nu i se supun Cuvântului, ei în afara cuvântului să fie câștigați prin felul de a fi al femeilor lor,

Sir 9:21Co 7:16Ef 5:22Col 3:18Tit 2:5

2 prin aceea că văd mai îndeaproape felul vostru de a fi, curat întru frică.

3 Podoaba voastră să fie nu cea din afară: împletituri ale părului, cununițe de aur sau purtare de haine scumpe,

Sof 1:8Ps 44:13Pr 31:261Tim 2:9

4 ci să fie ființa cea tainică a inimii d, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând și liniștit, ceea ce e de mare preț înaintea lui Dumnezeu.

Ps 44:13Pr 31:26Rm 7:221Tim 2:9

5 Că așa se împodobeau odinioară și sfintele femei care nădăjduiau în Dumnezeu și se supuneau bărbaților lor,

1Tim 2:9

6 așa cum Sarra i se supunea lui Avraam numindu-l domn; ale cărei fiice deveniți voi, dacă faceți binele și nu vă temeți de nici o patimă.

Fc 18:12Fc 24:65

7 Voi, bărbaților, de asemenea, duceți-vă căsnicia cu înțelegere, ca pe lângă o ființă mai slabă, femeia, căreia să-i dați partea ei de cinstire, ca unei împreună-moștenitoare a harului Vieții; în felul acesta, rugăciunile voastre nu vor cunoaște piedică.

Ecc 9:91Co 7:3Ef 5:25Col 3:191Tim 5:8

8 În sfârșit, fiți toți într'un gând, compătimitori, iubitori de frați, mărinimoși, smeriți,

Rm 15:52Co 13:11

9 nerăsplătind răul cu rău sau ocara cu ocară, ci dimpotrivă, binecuvântând; că spre aceasta ați fost chemați: să moșteniți binecuvântarea.

Pr 17:13Pr 20:12Mt 5:39Mt 5:44Mt 25:34Rm 12:14Rm 12:171Co 6:71Tes 5:151Ptr 2:232Ptr 3:15

Lecționar - Săptămâna a XXXIII - a după Rusalii Luni:Mc 12, 13 - 17.

Parabola lucrătorilor nevrednici. Banul cezarului. Despre învierea morților. Cea mai mare poruncă. Fiu și Domn al lui David. Banul văduvei.
13 Și au trimis la El pe unii din farisei și din irodiani, ca să-L prindă în cuvânt.
Ps 40:7Mt 22:15-22Mc 3:6Lc 20:20-26
14 Iar ei, venind, I-au zis: „Învățătorule, știm că adevărat ești și nu-ți pasă de nimeni, fiindcă tu nu cauți la fața oamenilor, ci cu adevărat înveți calea lui Dumnezeu. Se cuvine a da dajdie cezarului, sau nu? Să dăm, sau să nu dăm?“
Ir 9:3Mt 22:15-22Lc 20:20-26
15 El însă, cunoscându-le fățărnicia, le-a zis: „De ce Mă ispitiți? Aduceți-Mi un dinar ca să-l văd“.
Mt 22:15-22Lc 20:20-26
16 Și I-au adus. Și i-a întrebat Iisus: „Ale cui sunt efigia și inscripția de pe el?“ Iar ei I-au zis: „Ale cezarului“.
Mt 22:15-22Lc 20:20-26
17 Iar Iisus a zis: „Dați-i cezarului pe cele ale cezarului, iar lui Dumnezeu pe cele ale lui Dumnezeu!“ Și s'au minunat de El.
Mt 22:15-22Lc 20:20-26Lc 23:2In 19:12Rm 13:7

joi, 2 februarie 2023

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Poluarea aduce grave perturbatii atmosferice, fulgere si trasnete tot mai violente. Poluarea produce poluare!

 

Poluarea aduce grave perturbatii atmosferice, fulgere si trasnete tot mai violente. Poluarea produce poluare! 

Studiile arata clar ca fulgerele si trasnetele cresc in intensitate si ca numar in zonele mai poluate!!! Calitatea modelelor meteorologice sunt influentate de poluare! Pe oceane, acolo unde poluarea este redusa la zero, fulgerele au loc fix de-a lungul traiectoriilor vapoarelor care polueaza mai mult! De asemenea, in zonele urbane sau industrializate, numarul fulgerelor si intensitatea lor nu se produc intens in zilele cu activitate economica sau trafic redus! Adica duminica!

Poluantii conduc la o crestere a densitatii aerosolilor iar picaturile de apa sunt mult mai fine decit in cazul unei atmosfere curate. Picaturile fiind mai usoare, urca mult mai repede si mai sus in paturile atmosferice producind doua efecte: frecarea de particulele de gheata care duce la ionizari (producerea de particule incarcste electric) , racirea picaturilor care duce la eliberarea de caldura (incalzeste stratul de atmosfera). Aceste doua fenomene produc perturbari mari ce au ca rezultat dezvoltarea unor fenomene complexe si producerea fulgerelor (descarcari electrice intre diferite zone ale unui nor sau intre nori diferiti) sau trasnetele (descarcari intre nor si sol). Descarcarile electrice sunt dependente de calitatea atmosferei, mediul gazos, temperatura, poluanti- toate modifica caracteristicile descarcarii. In timpul descarcarii, temperatura creste la zeci de mii de gr C. Aceasta are ca rezultat o expansiune puternica a aerului (dilatare) care are efectul acelui zgomot puternic caracteristic. Evident, zgomotul ajunge mai tirziu decit lumina fulgerului care dureaza citeva sutimi sau zecimi de secunda. Dimensiunea canalelor descarcarilor electrice variaza de la citeva sute de metri la citiva km. De retinut ca in timpul fulgerelor se formeaza cantitati mari de oxizi de azot NOX care sub actiunea radiatiilor solare se transforma in ozon!!! Asadar, fulgerelor le urmeaza producerea unor poluanti periculosi. Asa se observa ca este un lant inchis: poluam, natura raspunde prin poluare!
Daca tot zapacim atmosfera cu poluanti, cu ceva transpiratie si tehnologie, cu ceva sansa, putem dirija in viitorul apropiat, poate si controla aceste fulgere si trasnete pentru a evita distrugerile, pierderile de vieti omenesti. Cu laseri speciali. Se poate! Depinde cine reuseste primul sa aplice efectiv tehnica in atmosfera libera!
PS. Am incercat sa mentionez parte din aceste lucruri astazi la KanalD. Pe postul de televiziune s-a redat o secventa mai scurta. Formatul si timpul alocat emisiunilor informative de stiri evident nu permite detalierea celor de mai sus. Din acest motiv am tinut sa fac aceste precizari sa fie cit mai complete.
Multumesc!
Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Europarlamentar Cristian Terhes - Ursula von der Leyen propune un plan neomarxist de inrobire si indatorare a natiunilor europene. Alte state se opun, Romania de ce tace?


Ursula von der Leyen propune un plan neomarxist de inrobire si indatorare a natiunilor europene. Alte state se opun, Romania de ce tace?

Ultima politica neomarxista de la Bruxelles promovata de Ursula von der Leyen, care i-a bagat in fibrilatii pana si pe destui sustinatori ai ei, este planul acesteia de a se imprumuta cu trilioane de euro de pe piete, girand cu bunurile statelor, pentru a “stimula” economiile europene sa tina pasul cu "ambitioasele obiective" neomarxiste setate tot de ea: neutralitate a emisiilor, Green Deal si alte utopii care au create haosul economic in care ne gasim.
“Planul” Ursulei von der Leyen de indatorare a tarilor UE, devoalat public pe data de 02.02.2023, se doreste sa fi un raspuns la politica pro-afaceri a SUA, care au spus ca firmele care se muta in America vor plati curent mai ieftin si vor avea taxe mai mici.
Politicile neomarxiste sustinute de Bruxelles au cauzat criza energetica si scumpirea curentului si carburantilor, iar prin Green Deal si alte asemenea programe s-au marit si se vor mai mari taxele, ceea ce face companiile sa fuga din UE.
In loc sa revina la politici pragmatice, pro-piata, pro-afaceri, pro-cetateni, pro-prosperitate, "solutia” pe care Ursula von der Leyen doreste sa o aduca este sa se imprumute si mai mult, prin crearea unui asa-numit “Fond Suveran European” (European Sovereignty Fund). Un asemenea fond va submina cu totul suveranitatea statelor, le va indatora pana la faliment, ceea ce va duce la saracirea si inrobirea populatiei.
Am discutat azi, 02.02.2023, cu un oficial european de rang inalt pe care l-am intrebat ce garantii va oferi Ursula von der Leyen pentru a face aceste imprumuturi, iar raspunsul a fost ca aceste imprumuturi vor fi facute in numele statelor, care vor si gaja aceste imprumuturi.
Pe scurt, o birocratie nealeasa de nimeni, ce nu raspunde in fata nimanui, se va imprumuta in numele statelor ca apoi tot acea birocratie sa cheltuie banii asa cum doreste, fara sa dea socoteala.
Daca Romania s-a imprimutat cat s-a imprumutat pana acum cu PSD, PNL sau USR la guvernare, ganditi-va ce va fi cand in numele Romaniei (adica pe umerii si spatele oamenilor!) se vor imprumuta birocratii europeni, care insa nu dau socoteala in fata romanilor.
Olanda, Finlanda, Danemarca, Polonia si alte tari deja au transmis ca se opun acestui proiect neomarxist.
Guvernul Ciuca de ce tace?
Ma voi opune categoric acestui proiect neomarxist de subjugare a autodeterminarii natiunilor, imprumutandu-le spre faliment.
Avantajul Romaniei in acest moment este ca nu e in zona euro, iar pentru a ne salva de la faliment si inrobire Romania nici nu trebuie sa intre in zona euro.