Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Despre statul paralel, care funcționează ca o rețea de colonii de viespi și de termite și despre modul în care birocrația UEropeană le finanțează

 

Despre statul paralel, care funcționează ca o rețea de colonii de viespi și de termite și despre modul în care birocrația UEropeană le finanțează

Pentru perioada 2021 - 2027, birocrația UEropeană a alocat Programului de finanțare “Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori” (CERV) un buget de cca 1,55 miliarde de euro.

Programul CERV finanțează ONG-uri din statele membre ale UE, reunite ca niște stupi de viespi sau mușuroaie de termite (gândind și acționând ca o minte colectivă) în jurul “reginelor” Open Society, HateAid, Center for Countering Digital Hate și Global Disinformation Index. Cică aceste ONG - uri luptă împotriva extremismului de dreapta, a discursului instigator la ură și a islamofobiei și pledează pentru climă și egalitate de gen.

Se observă că este vorba doar de teme neo-marxiste și globaliste, care coincid cu politicile publice ale birocrației UEropene. Nu luptă nimeni pe banii UE, aidică pe bani noștri, contra extremei stânga sau contra creștinofobiei. Cu atât mai puțin, nu luptă nimeni contra săracofobiei sau a flămândofobiei – fenomene care, în România, au putut crea discursul urii „elitelor” contra știrbilor, medievalilor, plevei societății. Nici vorbă de vreo minimală finanțare a luptei contra extremismului climatechange sau contra efectelor adverse ale “vaccinurilor” anti-covid.

Ce să mai vorbim de “transparența” deciziilor Ursulei v d Leyen în achizițiile centralizate ale “vaccinului” sau în alocarea sutelor de miliarde de euro pentru a fi aruncate în gaura neagră a regimului mafiot kievean. Nu luptă nimeni pe bani europeni pentru transparență deizională și nici contra corupției UEropene.

Aceste ONG - uri, la care s-au afiliat și cenzorii anonimi și turnătorii digitali români de la funkycitizens, declic, context, societatea “academică” română, plus niște heringi și mini-caramitri, formează ceea ce Marco Rubio numește “complexul industrial al cenzurii”.

Acest complex este decis să schimbe omul european într-o figurină de plastilină, într-o păpușă emoțională.

Ironic, acest complex este plin de temple ale corupției. Dovadă stau dosarele penale de corupție contra ex-comisarului european Timmermans și a ex-reprezentantului înalt pentru afaceri externe, Mogherini, care au sifonat și spălat bani prin asemenea ONG - uri.

În ciuda enormelor dificultăți economice pe care Europa le întâmpină și a procesului continuu de sărăcire a omului de rând și de falimentare a antreprenorului mic sau mediu, în viitor se vor irosi și mai mulți bani ai contribuabililor pentru a finanța acești paraziți care, cică, ne asigură un scut democratic european.

Comisia Europeană intenționează să aloce cca 3,6 miliarde de euro pentru Programul CERV, conform bugetului multi-anual pe 2028 și 2034. Programul va fi redenumit „AgoraEU”.

Noul buget este mai mult decât dublul sumei anterioare.

Anul 2026 este decisiv pentru negocierea acestui program, dar mă aștept ca, așa cum s-a întâmplat în 2024-2025, când PE a votat, pe baza presiunii din partea majoritarilor din PPE, S & D și Renew, vreo 8 rezoluții de sprijin financiar pentru Ucraina (până la “victoria finală” în război), plus zeci de rezoluții de sprijin financiar pentru toate temele marginale mai sus amintite, tot așa să se întâmple și în 2026.

Vor fi mult mai mulți bani aruncați în acest complex industrial al cenzurii.

De ce?

Pentru că întreaga legacy media europeană, plus o mare parte a social media, sunt colonizate de aceste entități de tip stup și mușuroi.

Mai mult chiar, birocrația UEropeană se simte amenințată existențial de administrația Trump și, inventând sintagma “suveranitate europeană” (care este o aberație totală, căci UE nu e un stat, nu e nici măcar o federație pentru a pretinde suveranitate), se va folosi de acest complex industrial al cenzurii pentru a lupta contra lui Trump.

Nu numai că am cedat suveranitatea națională fără voie și fără băgare de seamă în favoarea unei birocrații nealese de nimeni și neîndrituite de nimic din tratatele UE să ne subtilizeze independența națională...

Acum vom asista (probabil, în aplauzele tâmpe ale focilor “pro-europene”) la sub-mandatarea acestei suveranități.

Birocrația UEropeană, cea care a lucrat mereu pentru marile corporații financiare, tehnologice, pharma sau militare, făcând UE dependentă tehnologic de SUA, comercial și industrial de China și dpdv resurse de Rusia, va externaliza chiar și “suveranitatea UEropeană” către aceste ONG - uri parazit.

Să nu o lăsăm.

Eu, unul, voi insista pentru demiterea Ursulei v d Leyen prin moțiune de cenzură.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Polarizarea socială, circulația elitelor și statul paralel Episodul I

  

Polarizarea socială, circulația elitelor și statul paralel

Episodul I

Un sociolog italian, Vilfredo Pareto, a teoretizat conceptul de „circulație a elitelor”. În Tratatul de sociologie generală, subintitulat Mintea și societatea și publicat în anul 1917, Pareto a arătat că elitele se nasc, cresc și decad într-o mișcare ciclică, intermeinabilă. Atât din nevoia omului de autodepășire și propășire, cât și din nevoia elitelor de primenire, de regenerare, se creează natural o circulație de jos în sus a elitelor. Ca și când ar urca într-un ascensor social, indivizii înzestrați trec dintr-o pătură socială pauperă sau amorfă, într-o zonă rarefiată, a elitelor, indivizii ratați sau ruinați decad, iar elitele degenerează în mod colectiv. Când ascensorul social se blochează, apare violența socială și izbucnesc revoluțiile.

Teoria circulației elitelor poate proba și explica mult-hulitul concept de stat paralel (profund, abscons).

Conform lui Vilfredo Pareto, orice societate cuprinde 2 categorii de populație: cea inferioară, o clasă lipsită de merite, total străină conceptului de organizare socială, cu o influență minimă sau nulă asupra guvernării, și cea superioară, adică elita. Așadar, societatea trebuie să fie condusă de elite, pentru că masele nu știu a se organiza. Elita are un rol pozitiv în istorie, fiind chiar salvatoare a maselor*. Cu cât elita e mai rarefiată și mai sus-pusă, cu atât e mai eficientă.

De precizat că Mihai Eminescu, în scrierile sale politice, avea o perspectivă radical diferită. În concepția eminesciană, elita, alias „pătura superpusă”, este în realitate forța dezorganizatoare și irațională care subjugă clasele pozitive și „țara reală”, prin haosul pe care îl generează corupția și impostura lor. În mod curios, această descriere a elitelor negative, făcută cu peste 150 de ani în urmă de Eminescu, definește aproape perfect prostocrația actuală din România și din UE. Realitățile pe care le-am trăit în ultimii 15 ani probează că cea mai sigură cale către auto-distrugerea lumii contemporane este încredințarea problemelor globale spre rezolvare elitelor globale auto-mandatate …

În termeni oarecum diferiți, adepții așa-numitei meritocrații ajung la concluzia lui Pareto – că elita trebuie să conducă. Pentru „meritocrați” și simpatizanții lor elitiști, democrația este tot atât de rea ca și autocrația, căci permite „tirania” maselor needucate contra minorității meritorii, iar masele de votanți sunt total incompetente. De aceea, societatea trebuie condusă de meritocrați, plasați dincolo de emoționalitatea gregară a maselor și imuni din punctul de vedere al răspunderii.

Adevărul este că în societate există nu numai o elită pozitivă, aristocratică sau înobilată prin idealuri înalte și străduință, ci și o așa-numita „elită cu sens minus”, care este o contra-selecție a meritelor, bazată pe etichete false și pe apartenența la rețelele mafiotice de sens. Aceste etichete, remarcate atât de Pareto, cât și de Eminescu, indică în mod fals apartenența la o elită. Este ceea ce noi numim, mai sugestiv și emoțional, ciocoi, vechi sau noi. Odată ce intră în joc aceste „etichete”, apare și o circulație pe orizontală. Elitele pozitive sunt deseori înlocuite cu elitele cu semn minus, adică, „etichetele” (persoane care nu sunt elite propriu-zise, ci simulanți).

Când elitele pozitive întră într-o rutină auto-satisfăcută și o stare de apatie, sunt înocuite cu falsele elite, care câștigă poziția socială prin viclenie și corupție.

Degenerarea elitelor determină, de asemenea, revoluții, care vin de fiecare dată pe valuri de violență. Elitele pozitive exercită puterea în mod (aparent) natural, legitim, dar și ca urmare a unor conspirații (uneltiri). Vechile elite sunt înlocuite prin forță de uneltitori.

Deoarece aristocrațiile fac parte din pătura superioară a elitelor, iar acestea nu sunt nici pe departe veșnice, ci supuse unui proces de decădere care se va solda cu dispariția lor, istoria este, după expresia lui Pareto, un „cimitir al aristocrațiilor”.

*din acest punct de vedere, se poate spune că sună cel puțin interesant termeni și sintagme ca: „frontul salvării naționale”, „uniunea salvați România”, „planul național de redresare și reziliență”, „save planet Earth”, „there is no Planet B” …

(a se vedea și Preambulul)

(va urma)

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea