Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Un investitor care deține mai mult de 5% din acțiunile listate la Bursă ale unei companii trebuie, conform legii, să își dezvăluie identitatea.

Un investitor care deține mai mult de 5% din acțiunile listate la Bursă ale unei companii trebuie, conform legii, să își dezvăluie identitatea. 

Grupul Țiriac a fost nevoit să declare că a achiziționat de la Fondul Proprietatea 5% din acțiunile H2O, emise de Hidroelectrica. 

Din anunțul public rezultă că Grupul Țiriac pre-achiziționase aceste acțiuni chiar înainte de închiderea procedurilor de ofertă publică. Nu e o chestiune care să fi fost lăsată la latitudinea cumpărătorilor de retail - a fost posibilă doar pentru investitorii instituționali. 

Grupul Țiriac este, desigur, o instituție. 

Deține ansamblul imobiliar “Stejarii”, construit fix în mijlocul unei păduri din nordul Capitalei. 

În acel ansamblu se fac cele mai mari afaceri și se re-distribuie injust cele mai mari venituri și resurse ale României, întrucât acolo locuiesc toate vip-urile biznisului cu epoleți. 

Falimentele din asigurări (4 uriașe și unul mic, în ultimii 8 ani) și din mall-uri, 

insolvențele din energie, 

preluările ostile în cerc închis (consultantul pre-insolvență este și administrator judiciar și cumpărător și revânzător al afacerii; distressed asset se numește operațiunea), 

hiper-profiturile centrelor comerciale, ale băncilor, ale energeticienilor, ale asigurătorilor, câștiguri obținute injust prin prețuri intenționat ridicate dincolo de justificarea lor economică și socială, 

contractele de lucrări publice, în special cele din infrastructură, 

contractele pentru achizițiile și transportul de seruri experimentale “imunizatoare” și de materiale și dispozitive “de trebuință” în plandemie, 

festivalurile main-stream de muzică (două în Cluj, două în București, unul la Mamaia), 

rotațiile guvernamentale, 

sondajele de opinie, 

zvonul public, morala (inclusiv noua modă cu iarba sau prafurile de calitate, care nu fac rău, ci fac bine…), 

opinia autorității, a statuilor cu idoli falși, care înlocuiește legea cu fărădelegea, 

liderii politici “credibili” și dizidenții politici indezirabili,

adică, mai tot ce contează în economia și societatea “nostră”, se decide la “Stejarii”. 

Acolo este concentrată cea mai puternică rețea mafiotică de sens, mai tare de zeci de ori decât pateticul grup de la Cluj (care crede că mai contează în deal-ul politic de la anul). 

Notă: de pre-vânzări s-a ocupat grupul Erste, cică din biroul de la Viena. Nu ar fi rău să se știe unde în București s-au cazat și au avut biroul local reprezentanții grupului. Nu de alta, dar legile pieței de capital sancționează sever manipularea Bursei.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Statul român vrea să salveze companiile aeriene românești - Blue Air (privat) și Tarom (public), preluând controlul acționarial asupra acestora.

 

Statul român vrea să salveze companiile aeriene românești - Blue Air (privat) și Tarom (public), preluând controlul acționarial asupra acestora.

În principiu, e o intenție ocheiuță. Și alte state și-au salvat de la lichidare companiile aeriene.

Numai că...

În primul rând, a înlocui un management defectuos/incompetent cu un management împănat cu sinecuriști politici nu duce niciodată la salvare. Ceea ce este necesar, adică un management de criză, independent, nu poate fi obținut decât prin insolvență.

În al doilea rând, în afara procedurii de insolvență, „salvarea” pe care o anunță Statul român are „șanse” mari să fie automat calificată drept ajutor de stat ilegal de către onorabila DG Competition din cadrul CE. A făcut-o de nenumărate ori cu România și cu alte state mici ale UE, spre deosebire de atitudinea docilă avută față de statele mari. AlItalia, de exemplu, a fost de trei ori în insolvență, utilizând pentru „salvare” (care nu a mai venit) miliarde de euro din banii contribuabililor. Numele, în sine, a fost schimbat, pentru a se uita valul de ngativism atras de eșecul celor trei încercări de salvare, întinse pe vreo 14 ani. De aceea, salvarea de care vorbește dl. Bode nu poate interveni decât prin intermediul procedurii insolvenței. Anul trecut am convins Tribunalul UE de la Luxemburg, în proces cu pârâta CE (Oltchim versus CE), că procedura insolvenței nu poate fi considerată ajutor de stat, ci o procedură de salvare a întreprinderilor aflate în dificultate financiară. Am desființat o decizie ilegală a CE de restituire a sumei de 1,5 miliarde de lei, considerată a fi ajutor de stat nepermis. TUE a contrazis ferm CE, printr-o decizie pronunțată în data de 15 decembrie 2021. Iată un precedent judiciar pe care Statul îl poate utiliza fără frica de CE în salvarea celor două companii aeriene românești.

În al treilea rând, trebuie mare atenție la Blue Air. Compania se află azi, când vorbim, sub concordat preventiv (o procedură de prevenție/salvare ea însăși, care poate degenera oricând în faliment) și tocmai ce a primit o amendă de la ANPC, în valoare de 2 milioane de euro, având și obligația a restitui 11 milioane de euro pentru cauzarea de prejudicii prin cursele anulate. A vorbi de salvare, în acest caz, poate avea semnificația unei amnistii a acestei amenzi și de ștergere a acestei obligații. În plus, anunțata „salvare” are și potențialul de a accelera trecerea la faliment, prin efect de contagiune - pasagerii potențiali vor fugi de această companie, către Wizz Air sau Ryanair, care sunt tot atât de problematice în relația cu clienții (sau chiar mai rele).

În orice caz, nu trebuie să fie uitate Metrorex, CFR Călători și chiar STB - aceste companii, care asigură bruma de transport în comun în București, sunt de mai mult de doi ani în situație de lichidare, pentru că au pierderi care sunt cu mult mai mari decât activul net contabil - de fapt, Metrorex și CFR Călători au chiar capitaluri negative. În loc să rezolve această problemă majoră, ex-ministrul Drulă s-a pus cu ranga pe „buticurile” din stațiile de metrou și s-a luat la bătaie cu sindicatele. Dacă Statul, respectiv, Primării București, nu reîntregesc urgent capitalul acestor companii (e vorba de câteva milioane de euro), urmează inexorabil lichidarea sau falimentului.

Cum toată lumea ne amenință cu reducerea libertății de a circula cu mijloace proprii (o mașină maxim pe familie, o reducere de minim 15% a consumului, un preț prohibitiv al carburanților), a lăsa chiar și mijloacele de transport în comun de izbeliște ne-ar arunca înapoi în timp, în secolul XIX, la tramvaiul tras de cai și la diligențe.

De altfel, francezii de la Alstom ar fi fericiți să li se ofere această pleașcă - ar lua în contul creanței Metrorex și ar prelua STB, ca să fie „bine” și la iarnă frig. Pardon, cald, că așa e narativul.

👉💥Link💥👈

Avocat Profesor Universitar Doctor Gheorghe Piperea