Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui - Cine schimba axa de rotatie a Pamintului? De ce?

 Cine schimba axa de rotatie a Pamintului? De ce?

O stire recenta suna asa: "Oamenii au extras atita apa din pamint ca i-au schimbat axa de rotatie". 

Sa lamuresc care e capul, care e coada!

Fara sa intru in detalii tehnice, cifre si modele sofisticate, va prezint un tablou cit mai sugestiv despre schimbarile din jurul nostru la care luam parte, adica la clima, la modificari de natura atmosferica, meteo, etc. 

Noi, oamenii am poluat enorm atmosfera. Parte din funingine s-a dus spre Groenlanda. Apoi am taiat padurile, am defrisat enorm, am construit enorm, am facut o agricultura tot mai intensiva, etc. Ce a rezultat? S-a incalzit tot mai tare pamintul. Incalzirea pamintului a generat radiatie IR imprastiata spre atmosfera care a facut sa o incalzeasca tot mai mult (apa din atmosfera- in primul rind, apoi citeva gaze- numite cu efect de sera). Daca solul raminea cu vegetatie sau cladirile, sau toate constructiile erau protejate sa nu absoarba radiatia solara ci sa o reflecte mai mult, atmosfera poate nu se incalzea astfel. Asadar, incalzirea atmosferei a continuat. In paralel, gheata din Groenlanda acoperita cu cenusa, si-a schimbat coeficientul de reflexie si s-a incalzit, tot mai mult. Rezultatul, sigur, se stie, topire accentuata. 

Incalzirea atmosferei a dus la o crestere de  7-10% a apei din atmosfera in ultima parte a timpului. Enorm. Apa multa in atmosfera inseamna fenomene mai violente, mai multa turbulenta, un ciclu al apei in natura mai intens.

O crestere a temperaturii atmosferei inseamna o crestere a ratei de evaporare a solului. 👉Adica desertificare👈.

Unde se duce apa din atmosfera? Aceasta, de fapt, joaca un rol fundamental pentru ca transporta o masa mare dintr-o parte in alta a Pamintului. Din zona cea mai saracita, secetoasa  se transporta spre tropice si spre poli. Adica, zonele mai uscate vor deveni si mai uscate, zonele mai umede vor deveni si mai umede, oceanele cu apa mai dulce vor avea un plus de apa si mai dulce iar cele cu apa sarara, apa si mai sarata.

Ce e cu axa de rotatie care se schimba? 

Sunt studii riguroase si simulari care arata evident ca in ultimii ani, seceta din zona paralelei 45 a influentat radicat miscarea axei Pamintului, crescind viteza de deplasare a axei de cel putin 7 ori in perioada 2003-2015 fata de perioada 1900-2000. In imaginile de mai jos, influenta maxima o are zona rosie hasurata cu pondere maxima in Eurasia (80 gr Est, pe directia Indiei, pt anii prezenti) in timp ce pentru anii 1900-2000, ponderea era mai la vest, undeva la 48 gr Est.

Groenlanda a fost un alt factor major care, prin reducerea masei, a tras de axa spre vest. Cresterea vitezei miscarii axei de rotatie, din aceasta cauza a fost de aproximativ 4 ori, de la perioada 1900- 2000, la 2003-2015.

Insa, in perioada glaciara, masa mare a Groenlandei a apasat mantaua Pamintului reasezind continuu dinamica placilor tectonice. Scaderea masei, acum, duce la o noua reasezare a placilor, prin impingerea scoartei spre suprafata, in zona presiunii mai reduse. Este efectul similar unei greutati pe o saltea. Masa mai mare, se scufunda mai mult iar daca masa se diminueaza, salteaua urca. 

Un alt fenomen care redistribuie asezarea volumelor pe pamint este legat de curentii convectivi din mantaua care stau ca intr-o oala de presiune si cauta sa impinga in sus, zone diferite spre suprafata, mutind sau dislocind mase diferite. 

La acest scenariu mai intervine Antarctica. Partea de vest se subtiaza foarte tare. Partea de est creste, stratul de gheata creste. Aparent, sumat, masa creste in Antarctica.

Cine are cel mai mare rol din tot ce am spus?

Rolil major este jucat de masele care sunt mai departate de poli, ideal la 45 grade! 

Asadar, Antarctica contribuie cu mai putin.

Contribuie sever, apa evaporata din zona paralelei 45. Seceta. Apa fiind mutata in atmosfera, prin precipitatii, spre tropice si spre poli (in loc de ninsori, precipitatiile ramin lichide).

Acuma, se intelege mai clar de ce axa Pamintului se deplaseaza, in ultimii ani spre est, spre zona unde seceta pare a fi dominanta celorlalte fenomene. Iar viteza este una de 17 cm/an. 

Inclinarea axei de rotatie este un fenomen natural insa, se constata ca seceta o poate influenta. Iar aceasta duce la o perturbare suplimentara legata de cantitatea de lumina care va cadea, evident, diferentiat pe Pamint.

Acuma, ca sa raspund direct afirmatiei iesite in presa, aceasta lasa sa se inteleaga ca daca scoti apa din sol (fintina,, cu pompe, etc) produci asa cataclisme. Nu, evident, vorbim de o evaporare fortata, la nivel macro, sunt cantitati de apa imense, mutate de curentii de aer, de la sol, spre alte regiuni. Masa pierduta de sol, in special din aceasta cauza, conform modelelor si atitor studii, produce o modificare de inaintare a axei de rotatie, atit ca orientare geografica cit si cu viteza diferita.

Dar, este evident, cu cit aduci prin pompare, apa la sol, cu atit mai mult, prin evaporare, apa se muta suplimentar in alte zone, sporind la deficitul de masa. Insa, efectul acesta de irigatie este unul pe care eu il consider foarte mic la scara globala.

Iaca povestea cu galeata de apa care muta axa!

Ce putem face? Greu sa mai schimbam ceva, radical, in urmatorii 50 de ani, chiar daca, intelegem sa refacem impaduririle, sa facem o altfel de agricultura, sa tratam toate constructiile sa reflecte cit mai multa lumina ca solul sa fie mai rece. Daca solulul va fi rece, e clar ca nu mai e cine sa stimuleze atmosfera, nu se mai incalzeste, inseamna ca tot mai putina apa va mai ramine in atmosfera, inseamna ca tot mai putina apa va fi transportata. Iar daca incendiem mai putin, poluam mai putin, isi va reveni si Groenlanda.

Daca poluam mai putin, fenomenele violente din atmosfera (grindina, turbulente majore- vijelii, tornade) vor fi mai putine. 

Natura isi reface ciclurile cit n-o mai agresam.

De retinut, insa ce am mentionat: mutarea unor volume de apa din sol, in zone diferite ale globului si modificarea presiunii pe placile tectonice! Acestea, alaturi de alte fluxuri de particule solare ce cad in atmosfera Pamintului, ar putea initia/complementar si anumite cutremure de Pamint.

Mai jos va redau citeva surse bibliografice care au stat la acest rationament: 

Scientists ID three causes of Earth's spin axis drift

vesl.jpl.nasa.gov

What drives 20th century polar motion?

Climate-driven polar motion: 2003–2015

Profesor.Univ.Dr.Silviu Gurlui

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Duminică:la Utrenie – Lc 24, 1-12, iar la Liturghie – Rm 6, 18-23; Mt 8, 5-13.

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Duminică:la Utrenie – Lc 24, 1-12.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 24 Învierea Domnului. În drum spre Emaus. Iisus li Se arată apostolilor. Înălţarea la cer.

1 Iar în ziua cea dintâi de după sâmbătă a, foarte de dimineaţă, ele au venit la mormânt aducând miresmele pe care le pregătiseră.

Mt 28:1-3 Mc 16:1-5 In 20:19 FA 20:7 1Co 16:2

2 Şi au găsit piatra răsturnată de pe mormânt;

Mt 27:60 Mt 28:1-3 Mc 16:1-5

3 dar, odată intrate, trupul Domnului Iisus nu l-au găsit.

Mt 28:1-3 Mc 16:1-5 Lc 24:23 In 11:38

4 Şi a fost că'n timp ce ele erau nedumerite de aceasta, iată că'n faţa lor au stat doi bărbaţi în veşminte strălucitoare.

2Mac 3:26 Mt 28:1-3 Mc 16:1-5 In 20:11-12 FA 1:10 FA 10:30

5 Şi cum ele, înfricoşându-se, şi-au plecat feţele la pământ, ei le-au zis: „De ce pe Cel-Viu Îl căutaţi între cei morţi?;

Mt 28:5-6 Mc 16:6 Lc 2:9 FA 2:24

6 nu aici este, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte cum v'a vorbit pe când era încă în Galileea,

In 2:22

7 zicând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoşi şi să fie răstignit, dar a treia zi să învie“.

Mt 16:21 Mt 17:22-23 Mt 20:18-19 Mt 26:2 Mt 26:45 Mt 27:63 Mt 28:6 Mc 8:31 Mc 9:31 Mc 10:33-34 Lc 9:22 Lc 9:44 Lc 17:25 Lc 18:32-33 In 2:22 FA 17:3 :

8 Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele Lui.

In 2:22

9 Şi întorcându-se de la mormânt, pe toate acestea le-au vestit celor unsprezece şi tuturor celorlalţi.

Mt 28:8 Mc 16:8 Mc 24:22

10 Iar cele ce spuneau acestea către apostoli erau Maria Magdalena şi Ioana şi Maria lui Iacob şi celelalte împreună cu ele.

Mt 27:61 Mc 16:10 Lc 8:2-3

11 Dar aceste cuvinte au părut înaintea lor ca o scrânteală şi nu le-au crezut.

Mc 16:11

12 Iar Petru s'a ridicat şi a alergat la mormânt; şi aplecându-se, a văzut giulgiurile singure odihnindu-se. Şi a plecat, mirându-se în sine de ceea ce se petrecuse.

In 20:3-7

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Duminică: la Liturghie – Rm 6, 18-23;

Noul Testament

Epistola către Romani

Cap. 6 Morţi păcatului, dar vii întru Hristos. Robi ai dreptăţii.

18 şi, izbăvindu-vă de păcat, aţi devenit robi ai dreptăţii.

In 8:32

19 – Vorbesc omeneşte f, având în vedere slăbiciunea trupului vostru g –. Că aşa cum mădularele voastre vi le-aţi făcut roabe necurăţiei şi fărădelegii spre fărădelege, tot astfel faceţi-le acum – mădularele voastre – roabe dreptăţii spre sfinţire.

20 Căci la vremea când eraţi robi ai păcatului, liberi eraţi dinspre partea dreptăţii h.

21 Ca urmare, ce roadă aveaţi atunci?: roade de care acum vă ruşinaţi; pentru că sfârşitul acelora este moartea.

Iz 16:61 Iz 16:63 Rm 7:5 Rm 8:6 Rm 8:13 Iac 1:15

22 Dar acum, eliberaţi fiind de păcat şi robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveţi roada voastră spre sfinţire, iar sfârşitul, viaţa veşnică.

1Co 7:22 1Tes 4:3 1Ptr 1:9

23 Pentru că plata păcatului este moartea, dar harul lui Dumnezeu este viaţa veşnică întru Hristos Iisus, Domnul nostru.

Rm 5:12 Rm 5:15 Iac 1:15

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Duminică:la Liturghie –  Mt 8, 5-13.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 8 Iisus vindecă un lepros, pe servul unui sutaş, pe soacra lui Petru şi pe alţi bolnavi; linişteşte furtuna de pe mare şi vindecă doi demonizaţi.

5 Pe când intra în Capernaum s'a apropiat de El un sutaş, rugându-L

Mt 9:2 In 4:46-47 Lc 7:2-3

6 şi zicând: „Doamne, servul meu zace slăbănog în casă, cumplit chinuindu-se“.

Mt 9:2 In 4:46-47 Lc 7:2-3

7 Şi Iisus i-a zis: „Voi veni şi-l voi vindeca“.

8 Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci zi numai cu cuvântul şi servul meu se va tămădui.

Mt 15:28 Lc 7:6-9

9 Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun unuia: Du-te! şi se duce; şi altuia: Vino! şi vine; şi robului meu: Fă asta! şi face“.

Mt 15:28 Lc 7:6-9

10 Auzind acestea, Iisus S'a minunat şi a zis celor ce veneau după El: „Adevăr vă grăiesc, nici în Israel, n'am aflat atâta credinţă!

Mt 15:28 Lc 7:6-9

11 Şi vă spun Eu vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor şedea la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacob în împărăţia cerurilor,

Ps 106:3 Is 5:26 Is 49:12 Lc 13:28-29

12 iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor b“.

Sol 17:20 Mt 13:42 Mt 13:50 Mt 22:13 Mt 24:51 Mt 25:30 Lc 13:28

13 Şi i-a zis Iisus sutaşului: „Du-te, să-ţi fie după cum ai crezut!“ Şi s'a însănătoşit servul său în ceasul acela.

Mt 9:29 Mt 15:28 Mt 17:18 Lc 7:10 In 4:50-51

Biblia Ortodoxă

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Sâmbătă:Rm 6,11-17; Mt 8, 14-23.

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Sâmbătă:Rm 6,11-17;

Noul Testament

Epistola către Romani

Cap. 6 Morţi păcatului, dar vii întru Hristos. Robi ai dreptăţii.

11 Aşa şi voi, socotiţi-vă că morţi îi sunteţi păcatului, dar vii lui Dumnezeu întru Hristos Iisus, Domnul nostru.

2Co 5:15 Ga 2:19 1Ptr 2:24

12 Aşadar, să nu domnească păcatul în trupul vostru cel muritor, ca să vă supuneţi poftelor lui;

Fc 4:7 Sir 18:30 Evr 12:1

13 nici mădularele e voastre să nu le puneţi în slujba păcatului ca arme ale nedreptăţii, ci înfăţişaţi-vă lui Dumnezeu ca vii dintre morţi, şi mădularele voastre ca arme ale dreptăţii în slujba lui Dumnezeu.

Rm 12:1 Ef 2:5 Ef 5:14

14 Fiindcă păcatul nu va avea stăpânire asupra voastră, de vreme ce voi nu sunteţi sub lege, ci sub har.

In 1:17 1In 3:6

15 Cum adică?: de vreme ce nu suntem sub lege, ci sub har, oare să păcătuim?... Ferească Dumnezeu!

Rm 3:8 Rm 5:17 Rm 5:21 Ga 2:17

16 Nu ştiţi oare că dându-vă cuiva ca robi spre supunere, robi îi sunteţi celui căruia vă supuneţi: fie ai păcatului, spre moarte, fie ai ascultării, spre dreptate?

Fc 4:7 In 8:34 2Ptr 2:19

17 Mulţumim însă lui Dumnezeu că voi, cei ce aţi fost robi ai păcatului, din inimă aţi ascultat de regula învăţăturii căreia i-aţi fost încredinţaţi,

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Sâmbătă: Mt 8, 14-23.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 8 Iisus vindecă un lepros, pe servul unui sutaş, pe soacra lui Petru şi pe alţi bolnavi; linişteşte furtuna de pe mare şi vindecă doi demonizaţi.

14 Şi venind Iisus în casa lui Petru, a văzut pe soacra acestuia zăcând, prinsă de friguri.

1Co 9:5 Mc 1:29-31 Lc 4:38-39

15 Şi S'a atins de mâna ei şi ea s'a ridicat şi Îi slujea.

Mc 1:29-31 Lc 4:38-3

16 Şi făcându-se seară, I s'au adus mulţi demonizaţi şi El a scos duhurile prin cuvânt şi pe toţi cei bolnavi i-a vindecat,

Mc 1:32 Lc 4:40

17 ca să se plinească ceea ce s'a spus prin profetul Isaia ce zice: Acesta neputinţele noastre le-a luat şi bolile noastre le-a purtat.

Is 53:4 1Ptr 2:24

18 Şi văzând Iisus mulţimea împrejurul Său, a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării.

Mc 4:35 Lc 8:22 In 5:13

19 Şi apropiindu-se un cărturar, I-a zis: „Învăţătorule, Te voi urma oriunde vei merge“.

Ag 1:4 Lc 9:57-60

20 Dar Iisus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi, dar Fiul Omului d nu are unde să-Şi plece capul“.

Ag 1:4 Lc 9:57-60 2Co 8:9

21 Un altul dintre ucenici I-a zis: „Doamne, dă-mi voie ca mai întâi să mă duc şi să-l îngrop pe tatăl meu“.

3Rg 19:20 Lc 9:57-60

22 Iar Iisus i-a zis: „Tu vino după Mine şi lasă-i pe cei morţi să-şi îngroape morţii“.

Mt 4:19 Mt 9:9 Mc 2:14 Lc 5:10 Lc 9:57-60 In 1:43 In 21:19

23 Şi intrând El în corabie, ucenicii Săi L-au urmat.

Mc 4:35-41 Lc 8:22-25

Biblia Ortodoxă

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Vineri:Rm 11, 25-36; Mt 12, 1-8.

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Vineri:Rm 11, 25-36;

Noul Testament

Epistola către Romani

Cap. 11 Rămăşiţa lui Israel. Mântuirea păgânilor. Restaurarea lui Israel.

25 Dar ca nu cumva să vă socotiţi pe voi înşivă înţelepţi, nu vreau ca voi, fraţilor, să nu ştiţi taina aceasta: lui Israel i s'a făcut împietrire în parte până ce întregul număr h al păgânilor va fi intrat.

Lc 21:24 In 10:16 Rm 12:16

26 Şi'n felul acesta, întregul Israel se va mântui, precum este scris: Din Sion va veni Izbăvitorul şi necredincioşiile le va îndepărta de la Iacob;

Mt 23:39 Ps 13:7 Is 59:20-21 Is 27:9

27 şi acesta este legământul Meu cu ei, când voi ridica păcatul lor.

Ps 13:7 Is 27:9 Is 59:20-21 Ir 31:33-34 Ir 32:40 Evr 8:10

28 E adevărat că, potrivit Evangheliei, ei sunt vrăjmaşi din pricina voastră; dar, potrivit Alegerii, ei sunt iubiţi din pricina părinţilor.

29 Pentru că darurile şi chemarea lui Dumnezeu nu pot fi luate înapoi.

30 Aşa cum voi odinioară n'aţi ascultat de Dumnezeu, dar acum aţi fost miluiţi prin neascultarea lor,

31 tot astfel şi ei n'au ascultat acum, pentru ca prin mila dăruită vouă i să fie şi ei miluiţi acum.

32 Căci Dumnezeu pe toţi i-a închis în neascultare, pentru ca pe toţi să-i miluiască.

Sol 12:16 Ga 3:22 1Tim 2:4

33 O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sunt căile Lui de necercetat şi judecăţile Sale de nepătruns!

Iov 9:10 Ps 35:6 Ps 91:5 Is 55:8 Sol 2:22 Sol 17:1 1Co 2:11

34 Căci cine a cunoscut gândul Domnului sau cine a fost sfetnicul Lui?

Iov 15:8 Is 40:13 Ir 23:18 Idt 8:14 Sol 9:13 Sol 42:21 1Co 2:16

35 Sau cine I-a dat Lui primul ca să poată fi plătit în schimb?

Iov 35:7

36 Pentru că din El şi prin El şi'ntru El sunt toate j, Lui fie-I slava în veci. Amin!

1Co 8:6

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Vineri: Mt 12, 1-8.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 12 Spicele culese sâmbăta. Vindecarea făcută sâmbăta. Blasfemia împotriva Sfântului Duh. Adevăratele rude ale lui Iisus.

1 În vremea aceea mergea Iisus printre holde într'o zi de sâmbătă, iar ucenicii Săi au flămânzit şi au început să smulgă spice şi să mănânce.

Dt 23:25 Mc 2:23-26 Lc 6:1-4

2 Văzând aceasta, fariseii au zis către El: „Iată, ucenicii tăi fac ceea ce nu se cuvine să facă sâmbăta“.

Is 20:10 Dt 5:14 Mc 2:23-26 Lc 6:1-4 In 5:10

3 Iar El le-a zis: „Oare n'aţi citit ce a făcut David când a flămânzit, el şi cei ce erau cu el?,

1Rg 21:4-7 Mc 2:23-26 Lc 6:1-4

4 cum a intrat în casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinile punerii-înainte, care nu-i erau îngăduite lui să le mănânce, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor?

1Rg 21:4-7 Is 29:32-33 Lv 8:31 Lv 24:9 Mc 2:23-26 Lc 6:1-4

5 Sau n'aţi citit în lege că preoţii în templu calcă sâmbăta în zi de sâmbătă şi sunt fără vină?

Nm 28:9-10 Mc 2:23-26 Lc 6:1-4 In 7:22-23

6 Ci v'o spun Eu vouă că aici este Unul mai mare decât templul!

Mt 12:41-42 Lc 11:31-32

7 Dacă ştiaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă, n'aţi fi osândit pe cei nevinovaţi.

Os 6:6 Mi 6:6 Mt 9:13 Mt 23:23

8 Că Fiul Omului este Domn al sâmbetei“. a

Mc 2:28 Lc 6:5

Biblia Ortodoxă

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Joi:Rm 11, 13-24; Mt 11, 27-30.

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Joi:Rm 11, 13-24;

13 Dar v'o spun eu vouă, păgânilor d: În măsura'n care eu sunt într'adevăr apostol al neamurilor, îmi slăvesc slujirea

14 în nădejdea că voi aţâţa gelozia celor din neamul meu şi-i voi mântui pe unii din ei.

1Co 9:22

15 Căci dacă înlăturarea lor a fost reîmpăcarea lumii, atunci reprimirea lor ce va fi, dacă nu o înviere din morţi? e

2Co 5:19

16 Iar dacă pârga f este sfântă, aşa e şi frământătura; şi dacă rădăcina este sfântă, atunci şi ramurile sunt.

Nm 15:17-21 Ne 10:37 Iz 44:30

17 Dar dacă unele din ramuri au fost tăiate şi dacă tu, măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor g şi-ai devenit părtaş al rădăcinii şi-al grăsimii măslinului,

Ir 11:16 Ef 2:11-19

18 nu te mândri faţă de ramuri; iar dacă te mândreşti, nu tu porţi rădăcina, ci rădăcina pe tine...

In 4:22

19 Dar vei zice: Au fost tăiate ramurile ca să fiu altoit eu...

20 Bine! Ele au fost tăiate din pricina necredinţei, dar tu stai prin credinţă. Nu te îngâmfa, ci teme-te;

Pr 28:14 Rm 12:16

21 că dacă Dumnezeu n'a cruţat ramurile fireşti, nici pe tine nu te va cruţa.

22 Vezi dar bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprimea faţă de cei ce-au căzut, dar faţă de tine, bunătatea lui Dumnezeu, dacă vei rămâne în această bunătate; altfel, şi tu vei fi tăiat.

In 15:2 In 15:4 Evr 3:14

23 Dar şi aceia, de nu vor rămâne în necredinţă vor fi altoiţi, că putere are Dumnezeu să-i altoiască din nou.

24 Căci dacă tu ai fost tăiat din măslinul cel din fire sălbatic şi'mpotriva firii ai fost altoit în măslin bun, cu cât mai mult aceştia, cei ce sunt după fire, vor fi altoiţi în chiar măslinul lor!

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii: Joi: Mt 11, 27-30.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 11 Trimişii lui Ioan Botezătorul. Mărturia lui Iisus despre Ioan. Cetăţile nepocăite. Laudă Tatălui. Chemarea către cei împovăraţi.

27 Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu-L cunoaşte pe Fiul decât numai Tatăl, şi nici pe Tatăl nu-L va cunoaşte nimeni decât numai Fiul şi cel căruia va vrea Fiul să-i descopere.

Mt 16:17 Mt 28:18 Lc 10:21-22 In 1:18 In 3:35 In 5:22 In 6:46 In 8:55 In 10:15 In 13:3 In 17:2 In 17:25 Flp 2:9 

28 Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi odihni!

Is 25:4 Is 28:12 Is 55:1 Ir 31:25 In 6:37

29 Luaţi jugul Meu asupra voastră; şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi afla odihnă sufletelor voastre!

Ir 6:16 Za 9:9 Sir 6:29 Sir 51:26

30 Că jugul Meu este bun şi povara Mea este uşoară“.

1In 5:3

Biblia Ortodoxă

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii : Miercuri:Rm 11,2-12; Mt 11,20-26.

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii : Miercuri:Rm 11,2-12;

Noul Testament

Epistola către Romani

Cap. 11 Rămăşiţa lui Israel. Mântuirea păgânilor. Restaurarea lui Israel.

2 Nu Şi-a lepădat Dumnezeu poporul pe care mai dinainte l-a cunoscut. Sau nu ştiţi ce zice Scriptura despre Ilie? cum I se ruga lui Dumnezeu împotriva lui Israel, zicând:

1Rg 12:22 Ps 93:143

2 Nu Şi-a lepădat Dumnezeu poporul pe care mai dinainte l-a cunoscut. Sau nu ştiţi ce zice Scriptura despre Ilie? cum I se ruga lui Dumnezeu împotriva lui Israel, zicând:

1Rg 12:22 Ps 93:143

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar Săptămâna IV după Rusalii : Miercuri:Mt 11,20-26.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 11 Trimişii lui Ioan Botezătorul. Mărturia lui Iisus despre Ioan. Cetăţile nepocăite. Laudă Tatălui. Chemarea către cei împovăraţi.

20 Atunci a început Iisus să mustre oraşele în care se făcuseră cele mai multe din minunile Sale, că nu s'au pocăit:

Sol 2:12

21 „Vai ţie, Horazine! Vai ţie, Betsaido! Că dacă în Tir şi în Sidon s'ar fi făcut minunile ce s'au făcut în voi, de mult s'ar fi pocăit în sac şi'n cenuşă.

Est 4:1 Iona 3:6 Is 23:1-8 Iz 26:1-21 Iz 27:1-36 Iz 28:1-26 Ioil 3:4-5 Am 1:9-10 Za 9:2-4 Lc 10:13-15

22 Dar vă spun Eu vouă: Tirului şi Sidonului le va fi în ziua judecăţii mai uşor decât vouă!

Is 23:1-8 Iz 26:1-21 Iz 27:1-36 Iz 28:1-26 Ioil 3:4-5 Am 1:9-10 Za 9:2-4 Lc 10:13-15

23 Şi tu, Capernaume, înălţatu-te-ai oare pân'la cer?: pân'la iad te vei coborî; că dacă s'ar fi făcut în Sodoma minunile ce s'au făcut în tine, până astăzi ar fi rămas.

Fc 19:24-28 Is 14:13 Is 14:15 Plg 2:1 Lc 10:13-15 2Ptr 2:6 2Ptr 2:7 Iuda 1:7

24 Dar vă spun Eu vouă că pământului Sodomei îi va fi în ziua judecăţii mai uşor decât ţie!“

Mt 10:15 Lc 10:12 FA 17:24

25 În vremea aceea, luând Iisus cuvântul, a zis: „Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Iov 17:4 Ps 8:2 Ps 118:130 Pr 9:4 Is 32:4 Is 44:18 Sir 19:24 Lc 10:21-22 1Co 1:19 1Co 1:21 1Co 1:26-29 :

26 Da, Părinte, că aşa ai binevoit Tu.

Lc 10:21-22

Biblia Ortodoxă

Săptămâna IV după Rusalii: Marți:Rm 10, 11-21; 11, 1-2; Mt 11, 20-26.

Iconographer Daniel Neculae

Săptămâna IV după Rusalii: Marți:Rm 10, 11-21; 11, 1-2; 

Noul Testament

Epistola către Romani

Cap. 10 Iudeii şi păgânii au Acelaşi Dumnezeu. Mântuirea e pentru toţi.

11 Că zice Scriptura: Tot cel ce crede în El nu va fi ruşinat.

Is 28:16 Rm 9:33

12 Fiindcă între iudeu si elin nu există deosebire, de vreme ce Acelaşi este Domnul tuturor, Care-i îmbogăţeşte pe toţi cei ce-L cheamă.

FA 10:34 FA 15:9 Rm 3:29 Ga 3:28

13 Că oricine va chema numele Domnului se va mântui.

Ioil 3:5 FA 2:21

14 Dar cum Îl vor chema pe Acela în care n'au crezut? şi cum vor crede în Acela de care n'au auzit? şi cum vor auzi fără propovăduitor?

15 şi cum vor propovădui, de nu vor fi trimişi? Precum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc bunele vestiri!

Is 52:7 Naum 2:1 Ef 6:15

16 Dar nu toţi i s'au supus Evangheliei, căci Isaia zice: Doamne, cine-a crezut celor auzite de la noi?

Is 53:1 In 12:38

17 Prin urmare, credinţa vine din ceea ce se aude, iar ceea ce se aude vine prin cuvântul lui Hristos.

In 17:20

18 Dar întreb: Oare n'au auzit? Dimpotrivă: În tot pământul a ieşit vestirea lor şi la marginile lumii cuvintele lor.

Ps 18:4 Mt 24:14 Mt 28:19 FA 1:8

19 Dar zic: Nu cumva Israel n'a înţeles? Moise spune cel dintâi: Geloşi vă voi face pe cei ce nu-s popor; asupra unui popor de nepricepuţi d vă voi stârni mânia.

Dt 32:21 Rm 11:11

20 Dar Isaia îndrăzneşte şi zice: Celor ce nu Mă căutau M'am arătat, celor ce de Mine nu'ntrebau M'am fost aflat.

Is 65:1-2

21 Iar către Israel zice: Toată ziua Mi-am întins mâinile spre un popor nesupus şi cârtitor.

Noul Testament

Epistola către Romani

Cap. 11 Rămăşiţa lui Israel. Mântuirea păgânilor. Restaurarea lui Israel.

1 Aşadar, zic: Nu cumva Dumnezeu Şi-a lepădat poporul? Doamne fereşte! Că şi eu sunt israelit, din seminţia lui Avraam, din tribul lui Veniamin.

1Rg 12:22 Ps 93:143 2Co 11:22 Flp 3:5

2 Nu Şi-a lepădat Dumnezeu poporul pe care mai dinainte l-a cunoscut. Sau nu ştiţi ce zice Scriptura despre Ilie? cum I se ruga lui Dumnezeu împotriva lui Israel, zicând:

1Rg 12:22 Ps 93:143

Pictor Monica Vasiloaia

Săptămâna IV după Rusalii: Marți: Mt 11, 20-26.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 11 Trimişii lui Ioan Botezătorul. Mărturia lui Iisus despre Ioan. Cetăţile nepocăite. Laudă Tatălui. Chemarea către cei împovăraţi.

20 Atunci a început Iisus să mustre oraşele în care se făcuseră cele mai multe din minunile Sale, că nu s'au pocăit:

Sol 2:12

21 „Vai ţie, Horazine! Vai ţie, Betsaido! Că dacă în Tir şi în Sidon s'ar fi făcut minunile ce s'au făcut în voi, de mult s'ar fi pocăit în sac şi'n cenuşă.

Est 4:1 Iona 3:6 Is 23:1-8 Iz 26:1-21 Iz 27:1-36 Iz 28:1-26 Ioil 3:4-5 Am 1:9-10 Za 9:2-4 Lc 10:13-15

22 Dar vă spun Eu vouă: Tirului şi Sidonului le va fi în ziua judecăţii mai uşor decât vouă!

Is 23:1-8 Iz 26:1-21 Iz 27:1-36 Iz 28:1-26 Ioil 3:4-5 Am 1:9-10 Za 9:2-4 Lc 10:13-15

23 Şi tu, Capernaume, înălţatu-te-ai oare pân'la cer?: pân'la iad te vei coborî; că dacă s'ar fi făcut în Sodoma minunile ce s'au făcut în tine, până astăzi ar fi rămas.

Fc 19:24-28 Is 14:13 Is 14:15 Plg 2:1 Lc 10:13-15 2Ptr 2:6 2Ptr 2:7 Iuda 1

24 Dar vă spun Eu vouă că pământului Sodomei îi va fi în ziua judecăţii mai uşor decât ţie!“

Mt 10:15 Lc 10:12 FA 17:2

25 În vremea aceea, luând Iisus cuvântul, a zis: „Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Iov 17:4 Ps 8:2 Ps 118:130 Pr 9:4 Is 32:4 Is 44:18 Sir 19:24 Lc 10:21-22 1Co 1:19 1Co 1:21 1Co 1:26-29 :

26 Da, Părinte, că aşa ai binevoit Tu.

Lc 10:21-22

Biblia Ortodoxă

Săptămâna IV după Rusalii: Luni:Rm 9, 18-33; Mt 11, 2-15;

Iconographer Daniel Neculae

Săptămâna IV după Rusalii: Luni:Rm 9, 18-33;

Noul Testament

Epistola către Romani

Cap. 9 Dumnezeu l-a ales pe Israel. Mânia şi îndurarea lui Dumnezeu. Israel şi Evanghelia.

18 Prin urmare, Dumnezeu miluieşte pe cine vrea El şi împietreşte pe cine vrea El.

Ies 4:21 Ies 7:3 Ies 9:12 Ies 14:4 Ies 14:17

19 Atunci, îmi veţi zice: De ce-l mai scoate pe cineva vinovat? Căci vrerii Lui cine-a putut să-i stea'mpotrivă?...

Sol 11:21

20 Dar, omule, cine eşti tu, cel ce-I răspunzi lui Dumnezeu împotrivă? Oare plăsmuirea-i va spune plăsmuitorului: De ce m'ai făcut aşa?

Is 29:16 Is 45:9 Sol 12:12

21 Nu are olarul putere peste lut, ca din aceeaşi frământătură să facă un vas de cinste şi un altul de necinste?

Ir 18:6 Sol 15:7 Sir 33:13 2Tim 2:20

22 Şi ce dacă Dumnezeu, vrând să-Şi arate mânia şi să-Şi facă puterea cunoscută, cu multă răbdare a răbdat vase ale mâniei e, menite spre pieire,

Ir 50:25 Rm 2:4

23 dar pentru a arăta bogăţia slavei Sale către vase ale milei f, pe care mai dinainte le-a gătit spre mărire?;

Col 1:27

24 adică pe noi, cei pe care ne-a şi chemat, nu numai dintre Iudei, ci şi dintre păgâni,

Is 65:1 Rm 3:29 Rm 8:30

25 aşa cum şi zice la Osea: Chema-voi popor al Meu pe cel care nu era poporul Meu şi iubită pe cea care nu era iubită.

Os 2:25 1Ptr 2:10

26 Şi va fi că'n chiar locul unde li s'a zis: Nu voi sunteţi poporul Meu!, acolo ei se vor chema fii ai Dumnezeului Celui-Viu.

Os 1:9 Os 2:1

27 Iar Isaia strigă cu privire la Israel: Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, doar rămăşiţa se va mântui;

Is 10:22-23 Os 2:1

28 căci pe deplin şi repede-Şi va plini Domnul cuvântul pe pământ.

Is 10:22-23 Os 2:1

29 Şi cum a prezis Isaia: Dacă Domnul Atotţiitorul nu ne-ar fi lăsat urmaşi, am fi ajuns ca Sodoma şi ne-am fi asemănat cu Gomora.

Is 10:22-23

30 Aşadar, ce vom zice?: Că păgânii care nu căutau dreptatea au dobândit dreptatea, însă dreptatea din credinţă;

Rm 10:20

31 dar Israel, urmând legea dreptăţii, n'a ajuns la lege.

Sol 2:11 Rm 10:2-3 Rm 11:7

32 De ce? Pentru că nu din credinţă o căutau, ci ca din faptele legii; şi s'au împiedicat de piatra'mpiedicării,

Is 8:14 Lc 7:23 1Co 1:23

33 precum este scris: Iată, pun în Sion piatră de'mpiedicare şi stâncă de poticnire; şi tot cel ce se va încrede'n Ea g nu va fi ruşinat h.

Ps 117:22 Is 28:16 Mt 11:6 Mt 12:10 Lc 20:17 FA 4:11 Rm 10:11 1Ptr 2:6 1Ptr 2:8

Săptămâna IV după Rusalii: Luni: Mt 11, 2-15; 

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 11 Trimişii lui Ioan Botezătorul. Mărturia lui Iisus despre Ioan. Cetăţile nepocăite. Laudă Tatălui. Chemarea către cei împovăraţi.

2 Şi auzind Ioan în închisoare despre faptele lui Hristos şi trimiţând la El pe doi dintre ucenicii săi, I-a zis:

Mt 14:3 Lc 7:18-20 In 3:24

3 „Tu eşti Cel ce trebuie să vină, sau pe altul să aşteptăm?“ a

Nm 24:17 Dt 18:15 Mal 3:1 Mt 3:11 Lc 7:18-20 In 1:15 In 1:27 In 6:14 FA 19:4 Evr 10:37 Ap 1:4 Ap 1:8 :

4 Şi Iisus, răspunzând, le-a zis: „Duceţi-vă şi spuneţi-i lui Ioan cele ce auziţi şi vedeţi:

Lc 7:22-28

5 orbii văd şi şchiopii umblă, leproşii se curăţesc şi surzii aud, morţii învie şi săracilor li se binevesteşte;

Is 29:18 Is 35:5-6 Is 42:18 Is 61:1 Mc 7:37 Lc 4:18 Lc 7:22-28

6 şi fericit este acela care nu se va poticni întru Mine“. b

Ps 21:26 Is 8:14 Mt 13:57 Mt 26:51 Lc 7:22-28 In 16:1 Rm 9:33

7 Iar după plecarea lor, Iisus a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan: „Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie?: O trestie clătinată de vânt?...

Mt 3:5 Lc 7:22-28

8 Dar ce-aţi ieşit să vedeţi?: Un om îmbrăcat în haine moi?... Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor!

Lc 7:22-28

9 Dar ce-aţi ieşit să vedeţi?: Un profet?... Da, v'o spun Eu vouă, şi mai mult decât un profet.

Lc 7:22-28 Mt 14:5 Mt 21:26 Lc 1:76

10 Căci acesta este cel despre care s'a scris: Iată, Eu îl trimit înaintea feţei Tale pe îngerul Meu, care-ţi va pregăti calea de dinaintea Ta.

Is 23:20 Mt 3:1 Mc 1:2 Lc 1:76 Lc 7:22-28 Lc 7:27 In 3:28

11 Adevăr vă grăiesc: Între cei născuţi din femei nu s'a ridicat unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuşi, cel mai mic întru împărăţia cerurilor este mai mare decât el. c

Lc 7:22-28

12 Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia cerurilor se ia prin asalt, iar cei ce dau asaltul o cuceresc. d

Lc 16:16

13 Că toţi profeţii şi legea au profeţit până la Ioan.

Mal 4:5 Lc 16:16

14 Şi dacă vreţi s'o primiţi: el este Ilie, cel ce va să vină. e

Mal 4:4 Mt 17:10-12 Mc 11:13 Lc 1:17 In 1:21

15 Cel ce are urechi de auzit, să audă!

Mt 13:9 Mt 13:43 Mc 4:9 Mc 4:23 Lc 8:8 Lc 14:35 Ap 2:7 Ap 13:9

Biblia Ortodoxă

Soborul Sfinţilor, Slăviţilor şi întru tot lăudaţilor 12 Apostoli: Petru și Andrei, fratele său, Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, Iacob, fiul lui Alfeu, Filip, Iuda, Vartolomeu, Simon Zilotul, Toma, Matei şi Matia (I)

 

Troparul Soborului Sfinţilor Apostoli, glasul al 4-lea

Cei ce sunteţi între Apostoli mai întâi pe scaun şezători şi lumii învăţători, Stăpânului tuturor rugaţi-vă, pace lumii să dăruiască, si sufletelor noastre mare milă.

Condacul Soborului Sfinţilor Apostoli, glasul al 2-lea

Piatra Hristos pe piatra credinţei preamăreşte luminat, pe cel mai ales decât ucenicii, şi împreună cu Pavel toată adunarea celor doisprezece la pomenire astăzi; a căror pomenire săvârşind cu credinţă, pe Cel ce i-a preamărit pe ei Îl preaslăvim.

Soborul Sfinţilor, slăviţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli

(30 iunie)

Sfîntul Apostol Petru, cel fierbinte rîvnitor după Domnul şi slăvitul mărturisitor al numelui Său cel Sfînt, care a zis: Tu eşti Hristos, Fiul Dumnezeului cel viu..., a fost frate cu Andrei cel întîi chemat, din Betsaida Galileei, fiul lui Iona, din seminţia lui Simeon. El, fiind chemat de Domnul nostru Iisus Hristos de la mrejele pescăreşti la apostolie şi de la vînarea peştilor la vînarea oamenilor, a cîştigat Biserica în loc de corabie, iar în loc de vîslă, cheile Împărăţiei cerului. Sfîntul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia mai întîi în Iudeea; apoi în Antiohia, în Pont, în Galatia, în Capadochia, în Asia, în Bitinia şi în Iliric. S-a pogorît pînă la Roma şi a binevestit Cuvîntul lui Dumnezeu în toată Italia. Pe Simon vrăjitorul l-a biruit în mijlocul cetăţii Romei, cu puterea lui Hristos, surpîndu-l jos din înălţimea văzduhului. Iar mai pe urmă, Petru a fost spînzurat pe cruce cu capul în jos de împăratul Nero.

2. Sfîntul Apostol Andrei, cel întîi chemat, a fost ucenic al Sfîntului Ioan Botezătorul. El a mers în urma Mielului lui Dumnezeu, Care ridică păcatele lumii, fiind frate al Sfîntului Apostol Petru, pe care l-a şi adus la Hristos. Andrei, după primirea Sfîntului Duh, a propovăduit pe Hristos în Bitinia şi în toate părţile de pe lîngă Marea Neagră, în Herson şi în Rusia. Ajungînd aici, cu rînduiala lui Dumnezeu, a înfipt Crucea pe dealurile Kievului, vestind înainte încredinţarea neamului aceluia din scaunul său cel apostolesc din Vizantia. Apoi, propovăduind în Sciţia cea Mare, Sciţia Mică (Dobrogea), în Sinopi şi în Miotia, s-a întors în Tracia şi s-a pogorît în Elada şi în Pelopones, unde a fost răstignit de antipatul Egheat în cetatea Patras din Ahaia (Grecia).

3. Sfîntul Apostol Iacov, fiul lui Zevedeu, cel numit de Domnul "fiul tunetului", era fratele Sfîntului Ioan Cuvîntătorul de Dumnezeu, care a văzut slava Schimbării la Faţă a Domnului în Muntele Tabor. După Înălţarea Domnului, a tunat ca un tunet pînă la marginile pămîntului; pentru că a propovăduit Cuvîntul lui Dumnezeu, mai întîi la toată Iudeea şi, după aceea, în Spania. Apoi, întorcîndu-se iarăşi la Ierusalim, cu glas de tunet mustra pe necredincioşii evrei, arătîndu-le din dumnezeiasca Scriptură că Iisus Hristos este adevăratul Mesia. Acest lucru nesuferindu-l evreii, au întărîtat contra lui pe împăratul Irod, care se numea Agripa. Sfîntul Apostol Iacov a băut paharul pătimirii pentru Hristos, pe care a făgăduit să-l bea, fiind ucis de Irod cu sabia.

4. Sfîntul Apostol şi Evanghelist Ioan, Cuvîntătorul de Dumnezeu, a fost apostolul cel iubit Domnului, care s-a rezemat pe pieptul Lui şi a stat lîngă Sfînta Cruce cu Preasfînta Născă-toare de Dumnezeu. El s-a învrednicit a se numi fiu al ei, iar în vremea cinstitei adormiri a Maicii Domnului, Sfîntul Apostol Ioan a dus stîlparea cea din Rai, dată de îngerul Gavriil, înaintea patului ei. El a propovăduit Evanghelia lui Hristos în Efes şi în toată Asia. Deci, fiind în insula ce se numeşte Patmos, s-a învrednicit de negrăite descoperiri care sînt scrise în Sfînta Scriptură. Întorcîndu-se în Efes şi aducînd la Hristos multe popoare din părţile Asiei, s-a odihnit în pace, fiind îngropat de viu.

5. Sfîntul Apostol Filip era din aceeaşi cetate cu Petru şi cu Andrei. El era ştiutor iscusit al cărţilor prooroceşti şi al Legii celei vechi. Tot el a adus la Hristos pe Natanail, zicînd: Am aflat pe Hristos, despre care au scris în Lege, Moise şi proorocii. Vino şi vezi. Sfîntul Apostol Filip a propovăduit pe Hristos în părţile Asiei, împreună cu Sfîntul Apostol Vartolomeu şi cu Maria, sora sa. El a fost ucis de păgîni în Erapole, din Frigia, fiind răstignit cu capul în jos.

6. Sfîntul Apostol Vartolomeu, era de neam din Galaad. El mai întîi a propovăduit Evanghelia în Siria şi în Asia de sus, uneori împreună cu Sfîntul Filip, iar alteori, singur, ajutîndu-le lor cîteodată şi Sfîntul Ioan Cuvîntătorul de Dumnezeu. După sfîrşitul lui Filip, s-a dus în India, care se numeşte binenorocită, petrecînd acolo multă vreme în bunăvestire, întorcînd pe mulţi la Hristos şi tălmăcind Evanghelia scrisă de Sfîntul Evanghelist Matei, în limba indiană. De acolo s-a dus în Armenia cea Mare şi în Alvan, cetatea Armeniei. Acolo a fost răstignit pe cruce cu capul în jos, iar pielea trupului său a fost jupuită şi, tăindu-i-se capul, s-a încununat. Trupul lui, punîndu-se în raclă de plumb şi aruncîndu-se în mare, a plutit uşor pe apă ca o luntre, pînă a sosit la insula ce se numeşte Lipar.

7. Sfîntul Apostol Toma, care s-a numit şi "geamăn", era din Paneida, cetatea Galileei. El a fost acela, care a pipăit rănile Domnului după învierea Lui. A propovăduit pe Hristos partenilor, midenilor, perşilor, ircanilor, bactrilor şi brahmanilor, pînă la cele de pe urmă părţi ale Indiei. Iar în părţile Calamidului, împungîndu-se cu suliţele, a murit pentru Hristos.

8. Sfîntul Apostol Matei, fratele lui Iacov al lui Alfeu, a fost chemat la apostolie de la vamă. A fost întîiul scriitor al vieţii lui Hristos, scriind Sfînta Evanghelie în limba evreiască. El a propovăduit pe Hristos în toată Etiopia şi în părţile mîncătorilor de oameni, de unde, în cetatea ce se numea Mirmeni, a trecut muceniceşte din viaţa aceasta.

9. Sfîntul Iacov al lui Alfeu, Apostolul lui Hristos şi fratele Evanghelistului Matei, a propovăduit cuvîntul lui Dumnezeu în diferite ţări şi la diferite popoare închinătoare de idoli. Deci, aducînd la Hristos multe popoare, s-a făcut asemenea dascălului său, căci şi-a săvîrşit pătimirea fiind răstignit pe cruce.

10. Sfîntul Apostol Iuda, fiul Sfîntului Iosif din Nazaret, este numit de Luca fratele lui Iacov, întîiul episcop al Ierusalimului, şi fratele Domnului. Iar de Matei şi de Marcu a fost numit Levi şi Tadeu. El a propovăduit pe Hristos în Iudeea, în Galileea, în Samaria, în Idumeea, în Arabia, în Siria şi în Mesopotamia. Iar în părţile Araratului el a fost spînzurat pe o cruce de lemn, de către închinătorii de idoli şi, fiind lovit cu săgeţi, şi-a dat sufletul său pentru Domnul.

11. Sfîntul Apostol Simon, cel din Cana Galileei, la a cărui nuntă Iisus Hristos a prefăcut apa în vin, s-a numit Zilot, pentru rîvna sa pentru Hristos Dumnezeul şi a binevestit cuvîntul lui Dumnezeu în Mauritania şi în Africa. În Britania a fost răstignit de necredincioşi şi astfel şi-a dat duhul său în mîinile lui Dumnezeu.

12. Sfîntul Matia, care s-a numărat în rîndul Sfinţilor Apostoli, în locul lui Iuda vînzătorul, a propovăduit pe Hristos în Etiopia cea de afară, şi acolo suferind multe patimi, s-a sfîrşit muceniceşte.

13. Sfîntul şi Marele Apostol Pavel, care, mai tîrziu decît toţi, a fost chemat de Domnul la apostolie, arătîndu-se vas ales al numelui lui Hristos, L-a propovăduit pe El înaintea neamu-rilor şi împăraţilor, începînd de la Ierusalim pînă la Roma, fiind învăţător la multe popoare. El a fost ucis cu sabia de către împăratul Nero, şi astfel şi-a sfîrşit nevoinţa alergării sale. Acest sfînt Apostol, împreună cu Sfîntul Apostol Petru, se cinstesc de Biserică ca cei care s-au ostenit mai mult decît alţii, pentru bunavestire a lui Hristos.

Viețile Sfinților Iunie