Stiati ca in urma cu 103 de ani, pe 23 noiembrie 1918, decola de la Mărgineni (lângă Bacău, Moldova), un avion cu importantele acte ale Unirii
În acele timpuri tulburi la Bacău era Comandamentul Statului Major, condus de generalul Averescu.
Actele pentru realizarea Marii Uniri trebuiau duse în deplină siguranţă spre Blaj (Transilvania) şi de acolo la Alba Iulia.
La o săptămână după efectuarea zborului s-a realizat Marea Unire din 1918. Zborul peste Carpaţi a fost crucial şi poate istoria noastră ar fi fost uşor diferită dacă avionul nu ajungea la Blaj.
Pilotul urma sa transporte si un pasager, acesta din urma oferind toate detaliile misiunile dupa ce va ajunge la terenul de zbor. Afland de ordin, pilotii se ofera voluntari pentru misiune, desi nu stiau ce anume presupunea aceasta in afara zborului catre Blaj. Este selectat locotenentul Vasile Niculescu, din Escadrila de observatie F4, cel consiederat un adevarat specialist in aterizari scurte in cadrul Grupului 1. De asemenea, locotenentul Niculescu stia si traseul, el zburand in Transilvania si cu un an inainte pentru a lansa manifeste.
In noiembrie 1918, zborul peste Carpati avea sa fie unul care va forta imposibilul. Fiind un inceput de iarna geros, avionul si cei de la bordul sau trebuiau sa dea totul. Asa se face ca mecanicii Grupului 1 au inceput imediat pregatirile. A fost ales pentru misiune avionul Farman 40 cu numarul 3.240, care a intrat imediat in revizie si a primit un rezervor suplimentar de combustibil pentru a putea ajunge la Blaj. A pierdut in schimb armamentul, fiind practic fara aparare in fata unui inamic ce-ar putea aparea in drumul sau.
Pasagerul lui Niculescu urma sa fie capitanul Victor Precup, unul dintre emisarii transilvaneni, care a reusit sa ajunga cu cateva zile inainte la Iasi. Acesta avea o servieta cu documente, iar in avion au mai fost urcate cantitati destul de mari de manifeste ce urmau sa fie lansate peste Blaj si peste alte localitati din Transilvania. Cei doi oameni aflati la bordul avionului au primit combinezoane de piele imblanite, iar manusile si sosetele au fost imbibate cu parafina topita. Asta pentru ca Farmanul 40 avea o carlinga descoperita, iar pilotul si pasagerul sau urmau sa infrunte temperaturi de -30 de grade Celsius si chiar mai scazute!
Pe 23 noiembrie, la ora 10:30, avionul decoleaza de pe terenul de zbor de langa Bacau.
Pista era acoperita de un strat gros de zapada, iar la plecare sunt prezenti comandantul Grupului si colegii piloti ai lui Niculescu. Aparatul castiga inaltime destul de greu, insa ajunge la o altitudine de 2.500 de metri, suficienta pentru a traversa in siguranta Carpatii Orientali. Niculescu si Precup intra in Transilvania, survoleaza Sighisoara si Mediasul pentru ca dupa aproximativ doua ore de zbor sa zareasca si Blajul. Pilotul efectueaza un viraj larg deasupra orasului, arunca manifestele si aterizeaza in imediata apropiere a Campiei Libertatii.
Pentru ca inainte de aterizare au efectuat virajul in care au aruncat cu manifeste peste oras, cei din avion au fost intampinati la aterizare de o mare de oameni. La inceput cateva sute, ulterior cateva mii, romanii din Transilvania au venit pentru a vedea cu ochii lor minunea: primul mesaj direct transmis de Regatul Romaniei ! S-a strigat "Traiasca Romania Mare!" si "Ura!", insa pilotul avea cu totul si cu totul alte griji.
A reusit cu greu sa se faca inteles, dar pana la urma a reusit sa ii convinga pe oameni sa protejeze avionul cu care trebuia sa zboare din nou peste Carpati. Mai mult, a primit incredintarea ca aparatul va fi pazit de o garda formata ad-hoc si ingrijit asa cum trebuie.
Niculescu si Precup sunt dusi la Castelul Mitropoliei din Blaj si predau servieta cu documente. Dupa citirea lor are loc o noua sedinta a Consiliului National Roman, iar in cadrul ei se constata, de aceasta data oficial, ca peste Carpati "cercurile conducatoare n-au fost deloc orientate despre situatia de la noi si despre miscarile de aici".
La finalul sedintei se transmite faptul ca cei doi din echipaj vor reveni la Iasi ziua urmatoare si ca vor transmite autoritatilor romane faptul ca "aici toata suflarea doreste unirea tuturor romanilor". Scrisorile primite de la Iasi sunt multiplicate rapid si trimise de indata celor ce aveau putere de decizie si de organizare pentru ca Adunarea de la Alba Iulia sa nu intarzie.
Pilotul din Regat si ofiterul din Transilvania decoleaza inapoi spre Bacau ziua urmatoare. Pentru ca sosirea lor facuse atatat de multa valva, la plecare inca si mai multi oameni au tinut sa fie prezenti pe Campia Libertatii pentru a asista la momentul in care cei doi vor decola pentru a duce mesajul Transilvaniei in Capitala Romaniei. Dupa un zbor cu peripetii, Farmanul aterizeaza pe campul de zbor de langa Bacau, insa aici nu mai au parte de o primire festiva. Apar cativa militari care iau in primire avionul si atat. In ziua urmatoare se pleaca din nou, de aceasta data la Iasi, acolo unde sunt inmanate celor de la Marele Cartier General documentele primite la Blaj.
Locotenentul Niculescu revine apoi la Bacau, la Corpul 1 Aviatie, si afla din ziare despre Adunarea de la Alba Iulia. Pe 4 decembrie, avionul cu care a efectuat temerarul zbor spre inima Transilvaniei se prabuseste.
Pentru fapta sa, locotenentul Vasile Niculescu a fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul" clasa a III-a. Aviatorul Vasile Niculescu a continuat sa-si îndeplineasca misiunile primite. In ziua de 23 iunie 1919, în timpul unei recunoasteri executate în Transnistria, din cauza unei defectiuni tehnice, avionul sau a aterizat în liniile bolsevice. Locotenentul a stat în captivitate, la Odessa, timp de o luna de zile, dupa care i s-a dat drumul. Intre anii 1920-1923 a fost pilot în cadrul Grupului 1 Aeronautic. Prin Inaltul Decret Regal nr. 5 634 din 24 octombrie 1923 a fost înaintat la gradul de capitan.
A fost transferat la 1 octombrie 1924 la Comandamentul Scolii de Aeronautica. In perioada 1 martie - 1 septembrie 1925 a executat un stagiu de pregatire în aviatia cehoslovaca, fiind apreciat pentru tehnica pilotajului, pe care o stapânea la perfectie.
La 22 octombrie 1926 paraseste aviatia, la cerere, fiind transferat prin Ordinul ministrului de Razboi nr. 37368/1926 la Centrul de Recrutare din Radauti. Este mutat apoi la 1 octombrie 1930 la Regimentul 96 infanterie. La 31 octombrie 1937 a trecut în rezerva cu gradul de capitan, ca urmare a demisiei sale din armata.
Dupa ce a parasit haina militara, Vasile Niculescu a trait pâna aproape de 90 ani, practicând meseria de ceasornicar .
A murit pe 24 aprilie 1981 in Radauti.
Va multumim .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu