Părintele Macarie - Mănăstirea Oituz Împărtășirea la Românii Ortodocșii

Împărtășirea la Românii Ortodocșii

Părintele Macarie - Mănăstirea Oituz 

«Aşa cum ne arată istoria, românii ortodocşi, pe parcursul întregii vieţi, se împărtăşeau foarte rar sau chiar deloc (!), luând doar la Paşti pâine binecuvântată pe care o numeau (şi o mai numesc) “paşti”.

Iată ce scria mitropolitul Neofit Cretanul despre practica sacramentală românească din prima jumătate a secolului al XVIII-lea (şi nu numai): “Cei mai mulţi din norod nici ar fi ştiind ce este Sfânta Priciaştenie [Împărtăşanie], ci numai la ziua Sfintelor Paşti ar fi mergând la biserică şi nu doar ca să asculte slujba Sfintei Liturghii şi să se împărtăşească cu Sfintele Taine fiind mai înainte spovediţi şi gătiţi pentru această Taină Sfântă, ci numai ca să ia pâine şi vin, paximan[1] ce se numeşte de voi Paşti, iar alţii cu ani îndelungaţi nu s-au spovedit, şi alţii iar în toată vremea vieţii lor, după cum am înţeles, Spovedania şi Sfânta Priciaştenie [Împărtăşanie] ce este nu o ştiu, fără decât aleargă în ziua de Paşti pe la bisericile lor de iau atunci acea pâine şi acel vin nesfinţit sau iau agheasmă, numind că este Paşti”[2].

Cutremurătoare este nu numai mărturia istorică, ci şi faptul că acest ierarh, ajungând mitropolit al Ţării Româneşti (1738-1753), i-a ameninţat cu excomunicarea pe credincioşii români, în caz de neîndreptare a acestei “rătăciri” şi “căderi în pierzanie”.

Nici până astăzi lucrurile nu s-au îndreptat, ba chiar au degradat şi mai mult, inclusiv prin girul ierarhiei superioare, care de asemenea numeşte acea pâine stropită cu vin – “Paşti”. Aceasta contrar textului biblic care zice că “Paştele nostru este Hristos” (I Cor.5:7). Deci «Paşti» (în sensul de hrană) poate fi numit doar Trupul şi Sângele lui Hristos şi nimic altceva. În prezent mirenii totuşi se împărtăşeșc mai des, inclusiv la Paşti, dar continuă să numească “paşti” pâinea binecuvântată în ajun sau chiar în ziua de Înviere.[3]»

Ieromonah Petru Pruteanu, „Liturghia Ortodoxă. Istorie şi actualitate”, Editura Sophia, Bucureşti 2013, pag. 339)

Referințe

[1] În limba greacă cuvântul “paximadi” înseamnă pesmet.

[2] Cf. Ioan ICĂ jr., Împărtăşirea continuă cu Sfintele Taine, Sibiu 2006, p. 7.

[3] În Basarabia se zice “pască” la cozonacul cu brânză care se binecuvântează în ziua de Înviere după Liturghie. Această “pască” este mâncată acasă pe parcursul Săptămânii Luminate, după anafură şi agheasmă, dar înainte de celelalte bucate.

Părintele Macarie - Mănăstirea Oituz