Sfruntari

𝐓𝐨𝐜𝐦𝐚𝐢 𝐜𝐞 𝐚𝐦 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐢𝐭𝐢𝐭 „𝐍𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐒𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐲 𝐒𝐜𝐢𝐞𝐧𝐜𝐞 & 𝐓𝐞𝐜𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐲 𝐒𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐲”, 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐒𝐔𝐀.

SUA își pregătesc copiii pentru lumea care vine. România încă administrează școala lumii care pleacă.

𝐈𝐧 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐒𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐔𝐧𝐢𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐍𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐒𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐲 𝐒𝐜𝐢𝐞𝐧𝐜𝐞 & 𝐓𝐞𝐜𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐲 𝐒𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐲, 𝐮𝐧 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐜𝐚𝐫𝐞, 𝐥𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞, 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐧𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚, 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐢𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚, 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐢𝐠𝐞𝐧𝐭𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚, 𝐛𝐢𝐨𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞, 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐢 𝐜𝐮𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐞, 𝐬𝐩𝐚𝐭𝐢𝐮, 𝐬𝐞𝐦𝐢𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐬𝐢 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞.

Dar, citit cu atenție, documentul transmite ceva mult mai important pentru orice stat care înțelege cum va arăta lumea următoarelor decenii: nu poți construi putere tehnologică fără să construiești mai întâi capacitate umană.

Și 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐭𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢 𝐜𝐚𝐩𝐚𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐮𝐦𝐚𝐧𝐚 𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚ț𝐢𝐞.

De aceea, în strategia americană, educația nu apare ca un domeniu marginal, anexat dezvoltării tehnologice. Apare ca parte a infrastructurii strategice a statului.

Documentul afirmă explicit necesitatea consolidării educației și formării în știință, tehnologie, inginerie și matematică — STEM — la toate nivelurile, pentru menținerea competitivității Statelor Unite în domeniul științei și tehnologiei.

Aceasta este diferența fundamentală dintre a administra un sistem de educație și a avea o viziune asupra educației.

Copiii trebuie pregătiți acum pentru tehnologiile care vor defini lumea de mâine.

𝐒𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐚 𝐒𝐔𝐀 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐯𝐨𝐜 𝐜𝐚 𝐢𝐧 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭𝐢𝐚 𝐊–𝟏𝟐 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞, 𝐢𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐚𝐝𝐚𝐩𝐭𝐚𝐭𝐚 𝐯𝐚𝐫𝐬𝐭𝐞𝐢, 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐩𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐢𝐠𝐞𝐧𝐭𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚, 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐬𝐢 𝐬𝐩𝐚𝐭𝐢𝐮𝐥.

Și mai spune ceva esențial: 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐬𝐢 𝐢𝐧 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫.

Observați ordinea logică.

Nu așteptăm ca inteligența artificială să transforme complet societatea și abia apoi să încercăm să explicăm profesorilor ce s-a întâmplat.

Nu pregătim copiii exclusiv pentru realitatea pe care o vedem astăzi.

Îi pregătim pentru realitatea pe care o anticipăm.

Aceasta este funcția unei politici educaționale strategice.

𝐔𝐧 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐨𝐬 𝐧𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐞𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮𝐫𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐮𝐢𝐭𝐚𝐧𝐝𝐮-𝐬𝐞 𝐞𝐱𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯 𝐢𝐧 𝐨𝐠𝐥𝐢𝐧𝐝𝐚 𝐫𝐞𝐭𝐫𝐨𝐯𝐢𝐳𝐨𝐚𝐫𝐞. 𝐅𝐚𝐜𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐞𝐬𝐢𝐠𝐡𝐭 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥: 𝐢𝐧𝐜𝐞𝐚𝐫𝐜𝐚 𝐬𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞𝐚𝐠𝐚 𝐜𝐞 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐢, 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐢, 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐢 ș𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐞𝐧ț𝐞 𝐯𝐨𝐫 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐳𝐞𝐜𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐝𝐨𝐮ă𝐳𝐞𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 și începe să pregătească oamenii înainte ca schimbarea să devină inevitabilă.

𝐏𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐠𝐚𝐭𝐢 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫 𝐝𝐚𝐜𝐚 𝐞𝐥 𝐢𝐧𝐬𝐮𝐬𝐢 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐠𝐚𝐭𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫.

Poate unul dintre cele mai importante elemente ale strategiei americane este tocmai acesta: tehnologiile emergente nu sunt introduse doar în educația elevilor, ci și în formarea profesorilor.

Este absolut logic.

Nu putem cere unei generații de copii să înțeleagă inteligența artificială, gândirea algoritmică, implicațiile tehnologiilor cuantice, securitatea digitală sau transformările pieței muncii dacă profesorul rămâne în afara acestor transformări.

𝐃𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐜𝐨𝐫𝐯𝐨𝐚𝐝𝐚 𝐛𝐢𝐫𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚.

Într-o societate care se schimbă cu această viteză, ea devine parte din responsabilitatea profesională.

𝐏𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐧𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚 𝐬𝐭𝐢𝐞 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐬𝐚 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐞𝐳𝐞 𝐮𝐧 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐀𝐈.

𝐓𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞𝐚𝐠𝐚 𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥, 𝐜𝐮𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞, 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐠𝐫𝐞𝐬𝐢, 𝐜𝐚𝐧𝐝 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭, 𝐜𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐥𝐞𝐠𝐚 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐬𝐢 𝐜𝐞 𝐧𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐨𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭.

Altfel, riscăm să introducem inteligența artificială într-o școală care nu are încă instrumentele intelectuale necesare pentru a o controla.

SUA nu pregătesc doar absolvenți. Construiesc un ecosistem de competențe

Strategia merge însă mult mai departe.

Pentru formarea tehnicienilor și a personalului calificat sunt prevăzute extinderea uceniciei, internshipurilor, programelor cooperative și dezvoltarea unor trasee profesionale inclusiv în infrastructura AI și microelectronică.

𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚ț𝐢𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐜𝐡𝐞𝐦𝐚𝐭𝐞 𝐬ă 𝐜𝐨𝐥𝐚𝐛𝐨𝐫𝐞𝐳𝐞 𝐜𝐮 𝐢𝐧𝐝𝐮𝐬𝐭𝐫𝐢𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐧𝐨𝐢 𝐜𝐞𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜ă𝐫𝐢 ș𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐞𝐧ț𝐞 î𝐧 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐮𝐦 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐀𝐈, 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐞, 𝐛𝐢𝐨𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐚 𝐬𝐚𝐮 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐚 𝐧𝐮𝐜𝐥𝐞𝐚𝐫ă 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐬𝐚𝐭ă.

Este o idee extrem de importantă.

Școala nu este concepută separat de economie. Universitatea nu este concepută separat de cercetare. Cercetarea nu este concepută separat de industrie.

Toate fac parte din același ecosistem.

Acolo unde apar domenii economice noi, sistemul de educație trebuie să creeze competențele necesare.

Acolo unde tehnologia schimbă profesiile, curriculumul trebuie să se schimbe.

Acolo unde apar competențe noi, trebuie să apară calificări și certificări noi.

Educația devine astfel nu instituția care reacționează ultima la schimbarea socială, ci una dintre instituțiile care o anticipează.

„𝐀𝐈 𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐜𝐲” 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚 𝐢𝐧 𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞.

Strategia americană introduce și un concept asupra căruia România ar trebui să reflecteze foarte serios: 𝐀𝐈 𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐜𝐲.

Documentul propune creșterea competenței în inteligență artificială în cadrul cerințelor programelor universitare, astfel încât studenții din domeniile științifice și tehnologice să dobândească efectiv competențe legate de AI.

Mesajul este extraordinar de important.

Inteligența artificială nu mai este privită ca o competență rezervată informaticienilor.

În viitor, un inginer, biolog, cercetător, economist, medic sau specialist din numeroase alte domenii va trebui să poată lucra într-un mediu profesional în care inteligența artificială reprezintă infrastructură intelectuală.

Exact cum alfabetizarea digitală a devenit indispensabilă în ultimele decenii, alfabetizarea AI va deveni una dintre competențele fundamentale ale următoarei perioade.

Și există o diferență uriașă între a folosi ChatGPT și a avea competență în inteligență artificială.

Prima poate însemna apăsarea câtorva butoane.

A doua presupune înțelegere, verificare, discernământ, gândire critică, capacitatea de a formula probleme și capacitatea de a judeca rezultatul furnizat de sistem.

Aici se află, de fapt, una dintre marile mize ale educației viitorului.

Iar România?

România nu pornește de la zero.

Ar fi incorect să afirmăm că statul român nu a produs niciun document. Există Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale 2024–2027, aprobată prin HG nr. 832/2024. Există Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022–2027. A existat și demersul SMART-Edu privind digitalizarea educației, care includea competențele digitale ale elevilor, formarea profesorilor, curriculum pentru meserii emergente și educația digitală pe tot parcursul vieții. 

Dar tocmai aici trebuie tras semnalul de alarmă.

A avea documente nu înseamnă automat a avea o viziune educațională coerentă.

Ceea ce nu vedem încă suficient de clar în România este arhitectura completă:

Ce trebuie să știe un copil român despre inteligența artificială la 8 ani? Dar la 12? Dar la 16?

Ce competențe trebuie să aibă fiecare absolvent de liceu într-o societate dominată de AI?

Ce trebuie să știe profesorul?

Cum modificăm formarea inițială a profesorilor?

Cum modificăm formarea continuă?

Ce discipline trebuie regândite?

Ce procese cognitive trebuie protejate tocmai pentru că AI le poate executa în locul copilului?

Ce meserii vor dispărea?

Ce profesii vor apărea?

Ce calificări trebuie construite acum?

Cum conectăm liceele tehnologice cu industria?

Cum conectăm universitățile cu cercetarea?

Cum transformăm inteligența artificială dintr-un instrument pe care elevul îl folosește pentru a evita efortul într-un instrument prin care își amplifică inteligența?

Acestea sunt întrebările unei politici educaționale pentru următorii douăzeci de ani.

Și nu pot fi rezolvate prin încă un ordin de ministru.

Noi încă discutăm despre instrumente. Lumea discută despre capacitatea națională.

În România, dezbaterea despre tehnologie în educație rămâne prea frecvent la nivelul instrumentului: avem sau nu table inteligente;

folosim sau nu telefoane; profesorii folosesc platforme; elevii folosesc ChatGPT; cumpărăm laptopuri; facem un curs de competențe digitale.

Toate acestea pot fi utile.

Dar ele nu reprezintă o strategie.

Strategia începe în momentul în care o țară răspunde la întrebarea:

Ce fel de om trebuie să formeze sistemul nostru de educație pentru societatea care va exista peste 10, 20 și 30 de ani?

Statele Unite oferă deja un răspuns propriu: oameni capabili să mențină avantajul științific și tehnologic al țării, formați în STEM, familiarizați de timpuriu cu tehnologiile emergente, capabili să utilizeze AI, conectați la cercetare și industrie și pregătiți pentru domenii profesionale care astăzi sunt încă în formare.

Putem fi sau nu de acord cu prioritățile geopolitice ale SUA.

Dar ar fi o eroare uriașă să ignorăm mecanismul strategic din spatele lor.

Ei au înțeles ceva ce România trebuie să înțeleagă urgent: competiția tehnologică este, înainte de orice, o competiție pentru inteligență, competență și capital uman.

Iar această competiție începe în școală.

România are nevoie de o strategie pentru educația de după AI

Nu de o strategie despre cum introducem câteva aplicații AI la clasă.Nu de un capitol despre digitalizare într-un document de sute de pagini.Nu de încă o platformă. Nu de încă un proiect cu termen de implementare de trei ani.

Ci de o viziune națională asupra educației într-o societate în care inteligența artificială va modifica fundamental munca, cunoașterea și relația omului cu informația.

Trebuie să stabilim ce păstrăm.

Ce schimbăm.

Ce competențe construim.

Ce procese cognitive refuzăm să externalizăm.

Ce profesii anticipăm.

Cum pregătim profesorii.

Cum legăm școala de universitate, cercetarea de industrie și educația de dezvoltarea economică a țării.

Statele care răspund acum la aceste întrebări își pregătesc avantajul pentru următoarele decenii.

Cele care vor începe să le pună peste zece ani vor pregăti generații pentru o lume care nu mai există.

România nu mai are luxul de a confunda administrarea educației cu proiectarea viitorului ei.

Inteligența artificială nu ne așteaptă să terminăm reformele începute acum douăzeci de ani.

Iar copiii care intră astăzi în școală vor trăi și vor munci într-o lume radical diferită de cea pentru care continuăm, în prea multe privințe, să îi pregătim.

De aceea discuția despre viitorul educației nu mai este una sectorială.

Este o discuție despre viitorul României.

Țările care își proiectează educația își proiectează viitorul. Celelalte vor trăi în viitorul proiectat de alții.

Asociația Proeuro-Cons

Avocat Elena Radu - Și-a luat și Nicușor Dan țara pe persoană fizică ca și Iohannis.

 

Și-a luat și Nicușor Dan țara pe persoană fizică ca și Iohannis. 

Mă apucai să caut prin casetele parlamentarilor și să văd ce întrebări și interpelări au mai făcut și ce li s-a răspuns. 

Și iete așa găsii că la interpelarea deputatului Dumitru Coarnă referitoare la declarațiile lui Nicușor Dan privind depozitarea gazelor naturale ale României în Ucraina, a răspuns Ministerul Energiei. 

Din răspuns reiese că s-a întâlnit el Nicușor Dan cu Zelensky și a zis că poate să facă ce vrea mușchiul lui. 

Sub pretextul că depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale de la Depogaz Ploiești și Depomureș Târgu Mureș ar fi încărcate 94-98%, a zis el Nicușor: se să mai facem noi alte depozite, că tot zicem că avem gaze în marea Neagră, nu mai bine mă duc eu la Zelensky și i le fac cadou? 

Și iese așa s-a apucat Nicușor să încheie cu Zelensky  un Aranjament Cadru între Preşedintele României și Preşedintele Ucrainei în care au scris că decid ei doi ca președinți : 

”să exploreze posibilitatea utilizării facilităților subterane de stocare a gazului din Ucraina pentru stocarea gazului care trece prin Coridorul Vertical de Gaze, precum şi a GAZELOR PROVENITE DIN PRODUCȚIA VIITOARE DIN MAREA NEAGRĂ, ÎN CADRUL PROIECULUI NEPTUN DEEP, CARE VA ACOPERI ATÂT NEVOILE DE GAZE ALE UCRAINEI, CÂT ȘI VA ASIGURA DEPOZITAREA SA SIGURĂ.  

Acest cadru VE FI IMPLEMENTAT prin documente separate la nivelurile corespunzătoare sau decizii de reglementare, precum și PRIN DOCUMENTE ÎNTRE COMPANII. 

Se vor depune eforturi pentru A OBȚINE SURSELE FINANCIARE NECESARE PENTRU IMPLEMENTARE programelor şi proiectelor ulterioare privind cooperarea în sectorul energetic.”

Deci, ne apucăm să dăm bani Ucrainei ca să aibă depozite și îi dăm gazele din Marea Neagră ca să le depoziteze ea, pe teritoriul ei și să îi asigurăm nevoile de gaze naturale. 

Așa vrea Mucușor și dă el dispoziții la companii ca să încheie documente în sensul ăsta. 

Să îi spună cineva boului de Mucușor că el nu poate să ia o bucată de hârtie, să scrie ce vrea pe ea și să zică că gata, a angajat România și nici nu poate să dea ordine la companii ca să facă ce vor mușchii lui. 

Să le spună și ălora de la Ministere și de la companii că Mucușor poate să se șteargă la fund cu hârtiile cărora le pune titlul ”Acord”, ”Tratat” sau cum o mai vrea s le zică.

Acordurile/tratatele la nivel de stat, ca să intre în vigoare trebuie să își dea Parlamentul consimțământul ca România să fie parte, prin lege de ratificare. 

În condițiile în care vedem că energia, gazele și combustibilii generează crize constante, an de an, dobitoci am fi și suntem să le facem cadou altora ca să își asigure ei necesarul, iar românii să le răscumpere la prețuri îndoite, înzecite și să le mai și plătim taxe de înmagazinare, depozitare, redistribuire (și cum drac se mai numesc în domeniu). 

Resursele astea țin de securitatea națională a României și de independența energetică. 

SRI - Serviciul Român de Informații aveți legătura! 

Ce dracați păzit până acum?

Ne-a anexat Ucraina cumva și nu știm?

www.cdep.ro/interpelări

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - SE PREGĂTEȘTE BOLOJAN SĂ NE BAGE ÎN RAZBOI?

 SE PREGĂTEȘTE BOLOJAN SĂ NE BAGE ÎN RAZBOI?

Azi Guvernul a adoptat 3 hotarari de Guvern privind transportul pe calea ferata: 

- HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Contractului de activitate şi performanţă al Companiei Naţionale de Căi Ferate ,,C.F.R" - S.A pentru perioada 2026-2030 - AVIZ NEGATIV DE LA CONSILIUL LEGISLATIV 

- HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea declanşării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum şi a listei imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ - teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Simeria, componentă a Coridorului Rin - Dunăre, pentru circulaţia cu viteza maximă de 160 km/h, secţiunea Braşov - Sighişoara, subsecţiunile 1. Braşov-Apaţa şi 3. Caţa-Sighişoara", aflate pe raza unităţii administrativ - teritoriale Bod - judeţul Braşov

- HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru completarea articolului 9, alineatul (2) din Hotărârea Guvernului nr.1327/2024 privind înființarea societății Carpatica Feroviar România S.A. și pentru modificarea art.1 din Hotărârea Guvernului nr. 602/2024 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii

Eh,  asta ultima, cu Carpatica Feroviar Romania SA mi-a atras atenția. 

HG ul vizeaza 

"completarea cadrului legal referitor la societatea Carpatica Feroviar România S.A. urmărește crearea condițiilor necesare pentru ca aceasta să poată asigur TRANSPORTURI FEROVIARE STRATEGICE inclusiv pentru Ministerul Apărării Naționale.

Măsura urmărește consolidarea capacității României de a asigura, în condiții de continuitate și predictibilitate, TRANSPORTUL FEROVIAR AL TRHNICII SI MATERIALELOR MILITARE, atât PE TIMP DE PACE, cât și în SITUATII DE CRIZĂ sau CONFLICT.

Carpatica Feroviar România S.A. va putea asigura transportul feroviar al TEHNICII DE LUPTĂ, ECHIPAMENTELOR, ARMAMENTULUI, MUNITIILOR, MATERIALELOR LOGISTICE SI COMBUSTIBILILOR  necesari îndeplinirii atribuțiilor Ministerului Apărării Naționale și obiectivelor de apărare și securitate NAŢIONALĂ.

Necesitatea unei astfel de capacități este legată de obligațiile asumate de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene, precum și de importanța mobilității militare pe flancul estic al Alianței. Experiența ultimilor ani a demonstrat, de asemenea, necesitatea unor capacități naționale de transport reziliente, capabile să funcționeze în situații de criză și să asigure continuitatea fluxurilor esențiale de mărfuri.

Carpatica Feroviar România S.A. va completa capacitățile existente pe piața transportului feroviar și va asigura o capacitate strategică suplimentară pentru situațiile în care INTERESELE NATIONALE impun continuitatea transporturilor."

Deci, Guvernul a adoptat HG-ul ăsta pentru transport Feroviar de "tehnica militara" pentru apărarea națională  (nu aliata, cum le plăcea lor sa scrie de obicei). 

Altul expropriaza pentru reabilitare cai ferate.  

Altul vizeaza CFR care a si primit aviz negativ de la Consiliul legislativ. 

Avem guvern demis, iar la granita avem razboi de 4 ani. Asa ca nu aparu asa o necesitate peste noapte ca trebuie maine. 

Si-atunci, daca nu era o urgenta, că musai, de ce se grabi guvernul asta demis să facă societate de transport Feroviar de tehnica militara si muniție si sa modifice chestii pe transportul pe calea ferata si nu mai aștepta 1-2 luni ca să avem guvern deplin, chiar cu riscul încălcării legalitatii si primirii de avize negative care pun in pericol chiar obiectul de activitate al unei societati cu un asemenea obiectiv de activitate strategic? 

Singurul răspuns care imi vine in cap este că se pregătește să ne bage in razboi, că astfel nu se justifica riscurile asumate. 

Si-atunci mă mai intreb: este atat de disperata gasca Bolojan & Co ca să isi mentina scaunele incat este dispusă să și bage România in razboi pentru asta? 

Demult unii tot încearcă să extindă războiul și in Romania, iar autohtonii au tot băgat bățul printre gard. 

SRI - Serviciul Român de Informații 

Aveți legătura!

PS: ieri Guvernul a adoptat HG pentru aprobarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare, tot cu depășirea competentelor Guvernului demis si cu aviz negativ de la Consiliul legislativ

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - Văd că și procurorii cer respectarea rolului si locului justitiei intr-o societate democratică.

 

Văd că și procurorii cer respectarea rolului si locului justitiei intr-o societate democratică.

Cum in Romania, potrivit art. 126 alin (1) din Constitutie,  JUSTIȚIA SE REALIZEAZĂ prin Înalta Curte de Casatie și Justiţie si prin celelalte instante judecătorești, adică DE JUDECĂTORI,  ar face bine procurorii să își urmeze propriile solicitări și să nu mai incerce să  tragă sfori și să creeze presiune pentru a se reinstaura vremurile de tristă amintire când procurorii făceau dosare penale judecatorilor ca să condamne după cum aveau ei plac și să facă injustiție,  nu justiție. 

Justiția se realizează numai de judecatori, nu de procurori. 

Procurorii ar face bine sa își amintească asta și să isi respecte rolul constitutional pe care îl au. 

Să citească art. 131 din Constitutie, dacă nu stiu care e ăla.  

Între timp, interesele generale ale societății, ordinea de drept, drepturile si liberatile cetatenilor s-au cam dus naiba si ca urmare a abuzurilor si durutului in cot al unora dintre procurori. 

Pe de alta parte, țara a cam ajuns în cap, iar procurorii au fost orbi la savarsirea vreunei infractiuni de catre demnitari. 

Puterea executivă nu a fost deranjata deloc de către procurori, indiferent ce a făcut. 

Plangerile alea penale privind anularea alegerilor presedintiale din 2024 s-au facut că nu există si tot așa.  

LEGEA SALARIZĂRII UNITARE: PROCURORII ACUZĂ – Secția pentru procurori a CSM: „Orice lege de salarizare să respecte rolul și locul justiției într-o societate democratică, reflectate într-o poziție de echilibru față de celelalte puteri ale statului, în condițiile în care formula de coeficienți de salarizare vehiculată în spațiul public se îndepărtează în mod flagrant de la acest echilibru necesar”

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - Scrise Nazare o postare lacrimogena, de "om responsabil".

 Scrise Nazare o postare lacrimogena, de "om responsabil".

Ne spune că  e nasol cu datoria publică, dar trebuie să închidem jaloanele PNRR ca sa ne mai imprumutam putin si sa mai creștem putin datoria publica. 

Ii comentai si eu: 

"Nu te-am auzit cu discursul asta cand s-au contractat imprumuturile si a crescut datoria publica. 

In schimb, ne spui azi ca a crescut datoria publica ca procent din PIB. 

Ne mai spui, totodata, ca trebuie sa inchidem "jaloanele" PNRR, adica sa mai primim niste imprumuturi si sa mai creasca datoria publica. 

In plus, nu te-am auzit sa faci vreo analiza a impactului strategiilor nationale si politicilor publice de cacao transpuse prin legi de cacao si sa zici: asta trebuie oprita de la implementare ca are efect negativ si ne baga in groapa. 

In afara de a ne spune ca musai jaloanele PNRR ca sa ne mai imprumutam de niste bani, cu orice risc, indiferent cat de mult e pusă tara in cap si cetatenii odata cu ea, nu va interesează de nimic!"

Astia după  ce au contribuit la creșterea datoriei publice ne spun ca e rau cu ea si ca trebuie sa strângem cureaua si eventual: fără drepturi!

Ministerul Finanțelor administrează datoria publică si al lui ministru ne spune ca e rau cu ea, că e mare. 

💥👉Postarea lui Nazare👈💥

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - Artificiul PNRR - știrbește suveranitatea și independența națională, iar cei care l-au inițiat, semnat și pus în aplicare trebuie ”la pușcărie!” deoarece au afectat securitatea națională a României

 

Artificiul PNRR - știrbește suveranitatea și independența națională, iar cei care l-au inițiat, semnat și pus în aplicare trebuie ”la pușcărie!” deoarece au afectat securitatea națională a României 

Potrivit Tratatelor UE: 

- UE nu are competența să stabilească politica fiscală (impozitele și taxele) unui stat membru. 

- UE nu are competența să facă politica salarială în domeniul bugetar a unui stat membru. 

Comisia Europeană nu are dreptul să impună legi naționale în domenii care nu intră în competența de legiferare a UE 

Cu toate acestea, prin artificiul numit PNRR  și jaloanele aferente acestuia, s-a transmis dreptul Comisiei Europene să stabilească în numeroase domenii care nu intrau în competența de legiferare a UE. De altfel, nici măcar nu are drept de legiferare Comisia Europeană. 

Cu toate acestea, de când cu PNRR, auzim numai de: trebuie dată legea asta ... care să conțină asta ..., că a zis Comisia Europeană, că jalon, că PNRR. 

Astfel, a existat un șantaj continuu la adresa parlamentarilor României să voteze diverse legi care au impact negativ asupra României și cetățenilor ei, suveranității și independenței statului român și securității naționale. 

De ani de zile auzim: trebuie votată legea, c a zis Comisia Europeană, că jalon PNRR, că e musai. 

Suveranitatea națională care aparține poporului român și care trebuia exercitată de către parlamentari nu mai există, deoarece aceștia nu mai decid, ci execută ce li se trasează de Comisia Europeană sub șantajul: PNRR. Dacă nu fac ce li se impune sunt făcuți public în fel și chip, că nu se conformează. 

Proiectele de lege și de de OUG-uri vin ”în plic” și  ni se spune că așa a zis Comisia Europeană. 

Astfel, caracterul suveran și independent al statului român nu mai există. 

Chiar dacă am aderat la UE, UE și ale ei organe are drept de legiferare limitat la domeniile și limitele prevăzute în tratatele UE. 

Comisia Europeană nu poate să impună nimic ș nu poate să se substituie voinței poporului român sau, prin artificii, să anuleze caracterul de stat suveran și independent al României. 

Cu toate acesta, au făcut-o și o face, prin intermediul acestui PNRR și pretinselor sale jaloane. 

Aceeași este situația și cu multe alte contracte de împrumut încheiate cu diverși (FMI, BIRD, Banca Mondială etc). 

Toate acestea reprezintă atac la securitatea națională a României, fiind planuri și acțiuni de suprimare sau știrbire a suveranității și independenței și suveranității statului român. 

 Însă, serviciile de securitate ale României au dormit și dorm în papuci. 

Au făcut nimic, au contracarat nimic. 

Ministerul Public (Parchetele) au făcut nimic. 

Față de comportamentul lor, în loc să își respecte obligațiile legale și constituționale pare că mai degrabă au validat atacul la securitatea națională a României, prin tăcere și lipsă de reacție și acțiune. 

Securitatea națională este definită ca fiind  starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție.

Unde sunt: 

-  legalitatea? 

- echilibrul economic și social? 

- politica necesară dezvoltării statului național român ca stat suveran și independent? 

- menținerea climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor și libertăților fundamentale? 

- principiile și normele democratice statornicite prin Constituție? 

NICĂIERI!

Mai degrabă, din comportamentul lor pare că serviciile și Ministerul Public ”veghează” la disoluția statului român!

PNRR-ul e de la finalul anului 2021. Să vedem cum stăm cu datoria publică din 2022 încoace: 

- datorie publică generată în 2022:  90,74 miliarde lei. Mai mare cu 9,74 miliarde lei față de deficitul bugetar din 2022; 

-  datorie publică generată în 2023:  114,86 miliarde lei. Mai mare cu 24,96 miliarde lei față de deficitul bugetar din 2023; 

- datorie publică generată în 2024:  182,18 miliarde lei. Mai mare cu 29,46 miliarde lei față de deficitul bugetar din 2024; 

- datorie publică generată în 2025:  173,97 miliarde lei. Mai mare cu 27,93 miliarde lei față de deficitul bugetar din 2025; 

 - datorie publică generată în 2026 (până în mai):  55,73 miliarde lei. Mai mare cu 19,79 miliarde lei față de deficitul bugetar din 2026. 

01.01.2022 - 31.05.2026:  datorie publică generată: 617,48 miliarde lei, mai mare cu 111, 88 miliarde lei decat deficiul bugetar din perioada asta. 

Cu 22,13% mai mare datoria publică decât deficitul bugetar. 

Efectele extraordinare ale PNRR care ne-au dus în colaps financiar și haos în tot ce înseamnă instituții și autorități publice. 

SRI - Serviciul Român de Informații merită trădarea?

Avocat Elena Radu

Avocat Elena Radu - Că tot este criza energetică de actualitate: Știți că românii când au fost de acord cu aderarea la UE în 2003, energia nu era în competența de legiferare a UE?

 

Că tot este criza energetică de actualitate: 

Știți că românii când au fost de acord cu aderarea la UE în 2003, energia nu era în competența de legiferare a UE? 

Nici la data aderării în 2007, nu era. 

Abia prin Tratatul de la Lisabona, energia a ajuns în competența partajată a UE. 

Or, Legea de ratificare a Tratatului de la Lisabona (nr. 13/2008) este perfect neconstituțională. 

Prin 2022 vreo 50 și ceva de avocați am scris Avocatului Poporului , Renate Weber, să atace la CCR legea de ratificare a Tratatului de la Lisabona (nr. 13/2008). 

După aia a ieșit madam Weber cu  un interviu în care a mințit cu nerușinare că i-am fi cerut să atace Tratatul de aderare la UE (nu legea de ratificare a Tratatului de la Lisabona)  și că a fost cererea asta cea mai mare presiune pe care a simțit-o de când era avocat al poporului. 

Vedem de ani de zile ce înseamnă ”legiferarea” de UE în domeniul energiei.

Ne-a pus în cap. 

(Că tot zic unii că nr e bine cu UE de nu mai putem. Stingem lumina  la tot).

💥👉Minciunile lui Weber le găsiți aici

Pe când ce atacasem se vede chiar în Răspunsul la petițiile colective (nu că ar fi răspuns criticilor de neconstituționalitate invocate): Răspunsul la petitiile Colective

PS: Eu nu uit și o să vă reamintesc la toți care cu ce ați contribuit, măcar atât pe ceea ce v-am sesizat eu în decursul anilor.

Avocat Elena Radu