Artificiul PNRR - știrbește suveranitatea și independența națională, iar cei care l-au inițiat, semnat și pus în aplicare trebuie ”la pușcărie!” deoarece au afectat securitatea națională a României
Potrivit Tratatelor UE:
- UE nu are competența să stabilească politica fiscală (impozitele și taxele) unui stat membru.
- UE nu are competența să facă politica salarială în domeniul bugetar a unui stat membru.
Comisia Europeană nu are dreptul să impună legi naționale în domenii care nu intră în competența de legiferare a UE
Cu toate acestea, prin artificiul numit PNRR și jaloanele aferente acestuia, s-a transmis dreptul Comisiei Europene să stabilească în numeroase domenii care nu intrau în competența de legiferare a UE. De altfel, nici măcar nu are drept de legiferare Comisia Europeană.
Cu toate acestea, de când cu PNRR, auzim numai de: trebuie dată legea asta ... care să conțină asta ..., că a zis Comisia Europeană, că jalon, că PNRR.
Astfel, a existat un șantaj continuu la adresa parlamentarilor României să voteze diverse legi care au impact negativ asupra României și cetățenilor ei, suveranității și independenței statului român și securității naționale.
De ani de zile auzim: trebuie votată legea, c a zis Comisia Europeană, că jalon PNRR, că e musai.
Suveranitatea națională care aparține poporului român și care trebuia exercitată de către parlamentari nu mai există, deoarece aceștia nu mai decid, ci execută ce li se trasează de Comisia Europeană sub șantajul: PNRR. Dacă nu fac ce li se impune sunt făcuți public în fel și chip, că nu se conformează.
Proiectele de lege și de de OUG-uri vin ”în plic” și ni se spune că așa a zis Comisia Europeană.
Astfel, caracterul suveran și independent al statului român nu mai există.
Chiar dacă am aderat la UE, UE și ale ei organe are drept de legiferare limitat la domeniile și limitele prevăzute în tratatele UE.
Comisia Europeană nu poate să impună nimic ș nu poate să se substituie voinței poporului român sau, prin artificii, să anuleze caracterul de stat suveran și independent al României.
Cu toate acesta, au făcut-o și o face, prin intermediul acestui PNRR și pretinselor sale jaloane.
Aceeași este situația și cu multe alte contracte de împrumut încheiate cu diverși (FMI, BIRD, Banca Mondială etc).
Toate acestea reprezintă atac la securitatea națională a României, fiind planuri și acțiuni de suprimare sau știrbire a suveranității și independenței și suveranității statului român.
Însă, serviciile de securitate ale României au dormit și dorm în papuci.
Au făcut nimic, au contracarat nimic.
Ministerul Public (Parchetele) au făcut nimic.
Față de comportamentul lor, în loc să își respecte obligațiile legale și constituționale pare că mai degrabă au validat atacul la securitatea națională a României, prin tăcere și lipsă de reacție și acțiune.
Securitatea națională este definită ca fiind starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție.
Unde sunt:
- legalitatea?
- echilibrul economic și social?
- politica necesară dezvoltării statului național român ca stat suveran și independent?
- menținerea climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor și libertăților fundamentale?
- principiile și normele democratice statornicite prin Constituție?
NICĂIERI!
Mai degrabă, din comportamentul lor pare că serviciile și Ministerul Public ”veghează” la disoluția statului român!
PNRR-ul e de la finalul anului 2021. Să vedem cum stăm cu datoria publică din 2022 încoace:
- datorie publică generată în 2022: 90,74 miliarde lei. Mai mare cu 9,74 miliarde lei față de deficitul bugetar din 2022;
- datorie publică generată în 2023: 114,86 miliarde lei. Mai mare cu 24,96 miliarde lei față de deficitul bugetar din 2023;
- datorie publică generată în 2024: 182,18 miliarde lei. Mai mare cu 29,46 miliarde lei față de deficitul bugetar din 2024;
- datorie publică generată în 2025: 173,97 miliarde lei. Mai mare cu 27,93 miliarde lei față de deficitul bugetar din 2025;
- datorie publică generată în 2026 (până în mai): 55,73 miliarde lei. Mai mare cu 19,79 miliarde lei față de deficitul bugetar din 2026.
01.01.2022 - 31.05.2026: datorie publică generată: 617,48 miliarde lei, mai mare cu 111, 88 miliarde lei decat deficiul bugetar din perioada asta.
Cu 22,13% mai mare datoria publică decât deficitul bugetar.
Efectele extraordinare ale PNRR care ne-au dus în colaps financiar și haos în tot ce înseamnă instituții și autorități publice.
