Lecționar - Săptămâna X după Rusalii: Marți:1Co 15, 29-38; Mt 21,23-27;

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar - Săptămâna X după Rusalii: Marți:1Co 15, 29-38;

Noul Testament

Epistola Întâi către Corinteni

Cap. 15 Învierea lui Hristos. Învierea morţilor. Cum vor învia trupurile.

29 Altminteri, ce vor face aceia care se botează pentru morţi f? Dacă morţii nicidecum nu învie, de ce se mai botează pentru ei?

30 Şi noi, noi de ce mai înfruntăm primejdia'n tot ceasul?

Rm 8:36 2Co 11:26

31 Eu mor în fiecare zi!; v'o jur, fraţilor, pe lauda'ntru voi pe care o am întru Hristos Iisus, Domnul nostru!

Rm 8:36 1Co 4:10-11 2Co 4:11

32 Dacă'n planul omenesc m'am luptat eu cu fiarele'n Efes g, care-mi e folosul? Dacă morţii nu învie, să bem şi să mâncăm, căci mâine vom muri!...

Is 22:13 Is 56:12 Sol 2:1 Sol 2:6-7 Lc 12:19-20 2Co 1:8

33 Nu vă lăsaţi înşelaţi: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune h“.

Sol 4:12 1Co 5:6

34 Treziţi-vă cum se cuvine şi nu păcătuiţi. Căci unii n'au cunoştinţă de Dumnezeu; o spun spre ruşinea voastră.

FA 26:8 Rm 13:11 1Co 6:5 Ef 5:14

35 Dar va zice careva: Cum învie morţii? şi cu ce trup vin i?

36 Nebun ce eşti! Ceea ce semeni tu nu capătă viaţă dacă nu moare.

In 12:24

37 Şi ceea ce semeni tu nu este trupul ce va să fie, ci un bob gol-goluţ, fie de grâu, fie de altceva din celelalte;

38 iar Dumnezeu îi dă un trup aşa cum vrea El, fiecărei seminţe un trup.

Fc 1:11-12

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar - Săptămâna X după Rusalii: Marți: Mt 21,23-27;

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 21 Intrarea în Ierusalim. Alungarea vânzătorilor din templu. Smochinul blestemat. Întrebare asupra minunilor lui Iisus. Parabola celor doi fii. Parabola lucrătorilor celor răi.

23 Şi venind El în templu, în timp ce învăţa s'au apropiat de El arhiereii şi bătrânii poporului şi I-au zis: „Cu ce putere faci tu acestea? Şi cine ţi-a dat această putere?“

Mc 11:27-33 Lc 20:1-8 FA 4:7

24 Răspunzând, Iisus le-a zis: „Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt; de-Mi veţi răspunde la el, vă voi spune şi Eu cu ce putere fac acestea:

Mc 11:27-33 Lc 20:1-8 FA 4:7

25 Botezul lui Ioan, de unde a fost?: din cer, sau de la oameni?“ Iar ei cugetau în sinea lor, zicând: „De vom zice: Din cer!, ne va spune: Atunci, de ce nu i-aţi dat crezare?;

Mt 21:32 Lc 7:30 Mc 11:27-33 Lc 20:1-8 FA 4:7 In 1:6 In 1:25-26 In 1:33

26 iar de vom zice: De la oameni!, ne temem de popor, fiindcă toţi îl au pe Ioan ca profet“.

Mt 11:9 Mt 14:5 Mt 21:46 Mc 11:27-33 Lc 7:26 Lc 20:1-8 FA 4:7 FA 5:26

27 Şi ei, răspunzându-I lui Iisus, au zis: „Nu ştim“. El le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea...

Pr 26:4 Mc 11:27-33 Lc 20:1-8 FA 4:7

Biblia Ortodoxă

Lecționar - Săptămâna X după Rusalii: Luni:ICo 15, 12-19; Mt 21, 18-22;

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar - Săptămâna X după Rusalii: Luni:ICo 15, 12-19; 

Noul Testament

Epistola Întâi către Corinteni

Cap. 15 Învierea lui Hristos. Învierea morţilor. Cum vor învia trupurile.

12 Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, atunci cum de zic unii dintre voi că nu există înviere a morţilor c?

1Tes 4:14

13 Dacă nu există înviere a morţilor, atunci nici Hristos n'a înviat.

In 11:24 Rm 8:11

14 Iar dacă Hristos n'a înviat, atunci zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică e şi credinţa voastră.

15 Ba încă ne aflăm şi martori mincinoşi ai lui Dumnezeu, pentru că împotriva lui Dumnezeu am mărturisit că El L-a înviat pe Hristos, pe Care deci nu L-a înviat, de vreme ce morţii nu învie.

FA 1:22 FA 4:33 FA 5:32 1Co 6:14 2Co 4:14

16 Că dacă morţii nu învie, atunci nici Hristos n'a înviat.

17 Iar dacă Hristos n'a înviat, zadarnică vă este credinţa, voi sunteţi încă în păcatele voastre.

Rm 4:25

18 Şi atunci, şi cei ce au adormit întru Hristos au pierit.

19 Iar dacă noi numai pentru viaţa aceasta nădăjduim în Hristos, suntem mai de plâns decât toţi oamenii.

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar - Săptămâna X după Rusalii: Luni: Mt 21, 18-22; 

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 21 Intrarea în Ierusalim. Alungarea vânzătorilor din templu. Smochinul blestemat. Întrebare asupra minunilor lui Iisus. Parabola celor doi fii. Parabola lucrătorilor celor răi.

18 Iar dimineaţa, pe când Se întorcea în cetate, a flămânzit;

Mc 11:12-14

19 şi văzând un smochin lângă drum, S'a dus la el, dar în el n'a găsit nimic decât numai frunze, şi i-a zis: „Rod să nu mai porţi în veac!“ Şi îndată smochinul s'a uscat.

Ir 8:13 Mc 11:12-14 Mc 11:29 Mc 13:28 Lc 13:6

20 Şi văzând aceasta, ucenicii s'au minunat, zicând: „Cum de s'a uscat smochinul dintr'o dată?“...

Mc 11:21

21 Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: „Adevăr vă grăiesc: Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s'a făcut cu smochinul, dar şi muntelui acestuia de-i veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare!, aşa va fi.

Mt 17:20 Mc 11:22-24 Lc 17:6 1Co 13:2 Iac 1:6

22 Şi pe toate câte le veţi cere rugându-vă cu credinţă, le veţi primi“.

Mt 7:7-11 Mt 18:19 Mc 9:23 Mc 11:22-24 Lc 11:9 In 14:13-14 In 15:7 In 16:23 1In 3:22

Biblia Ortodoxă

Sfânta Nona, mama Sfântului Grigorie, Cuvântătorul de Dumnezeu, care s-a săvârşit cu pace (+374)

Sfânta Nona, mama Sfântului Grigorie, Cuvântătorul de Dumnezeu, care s-a săvârşit cu pace (+374)

Sfânta Nonna este mama Sfântului Grigorie Teologul.

Ea era originară din Capadocia, fiind crescută în credința ortodoxă. S-a căsătorit cu Grigorie, magistrat din Nazianz și membru al unei secte pagane din acea vreme. „În primii lor ani împreună pentru preaplinul credinței sale, ea nu putea îndura să nu poarte același jug cu el. Deși era cea mai puternică și mai vitează femeie, acesta era singurul lucru pe care nu putea să-l îndure – ar fi doar pe jumătate unită cu Dumnezeu din pricina înstrăinării lui, cel ce era parte din ea însăși, și neputinței de a adăuga legăturii trupești deplina unire a duhului. Deci cădea înaintea lui Dumnezeu zi și noapte, cu multă postire și multe lacrimi, stăruind către El pentru mântuirea capului ei. Și cu sârguință se afierosea pe sine soțului ei, înrâurindu-l în multe feluri, cu mustrări și povețe, arătându-i deosebită grijă ori răcindu-se față de el. Dar mai mult decât toate l-a câștigat prin însăți firea ei, și mai vârtos prin acea sârguință întru sfințenie, în stare să plece și să înmoaie sufletul, încât să se supună de bunăvoie nevoințelor virtuții.” (Sf. Grigorie Teologul)

Așadar, prin răbdare și rugăciune, Sfânta Nonna a reușit să-și aducă bărbatul la credința ortodoxă, acesta devenind ulterior episcop de Nazianz. „Iar bunul acesta păstor a fost roada rugăciunilor și călăuzirii soției sale, învățând de la ea ținta viețuirii unui bun păstor.” (Sf. Grigorie Teologul)

Sfinților Grigorie (1 ianuarie) și Nonna (5 august) li s-au născut trei copii: Sfânta Gorgonia (23 februarie), Sfântul Chesarie (9 martie) și Sfântul Grigorie Teologul (25 ianuarie), pe care mama sa l-a făgăduit cu totul lui Dumnezeu încă înainte de naștere. Deci amândoi părinții și toți copiii acestei familii au fost canonizați ca sfinți.

Cele mai frumoase cuvinte despre viața deosebită a mamei sale aveau să fie rostite de Sfântul Grigorie Teologul în anul 347, în cuvântarea de îngropare a tatălui său, Episcopul Grigorie de Nazianz, trecut la Domnul la vârsta de aproape o sută de ani:

„Am auzit Scriptura grăind: Femeie vrednică cine va afla? (Pilde 31,10), și că aceasta e un dar de la Dumnezeu, iar o căsnicie bună e rânduită de Domnul. Chiar necreștinii cred același lucru, căci zic ei: Că n-are bărbatul răsplată mai mare ca soția cea bună. Nici altă răsplată mai grea precât cea nărăvită la rău (Hesiod). […]

Unele femei s-au făcut vestite prin chivernisirea casei lor, altele prin căutarea celor dumnezeiești. Însă chiar de este anevoios a împlini deodată aceste lucruri, ea a întrecut pe toți în amândouă, prin înălțimea la care a ajuns în fiecare dintre ele și prin faptul că numai ea le-a adus laolaltă. Întocmai cum belșugul familiei sale sporea prin supravegherea înțeleaptă și plină de grijă, potrivit poruncilor și rânduielilor lui Solomon privitoare la femeia vrednică (Pilde 31, 10-31), de parcă nici nu s-ar fi îngrijit de credință, tot așa s-a afierosit pe sineși lui Dumnezeu și s-a îndeletnicit cu lucrurile dumnezeiești, ca și cum ar fi fost cu totul slobodă de îndatoririle familiei. Nu îngăduia nici uneia dintre fețele vieții sale să o stânjenească pe cealaltă, ci mai curând făcea astfel ca una pe alta să se încredințeze și să se întărească.

Ce vreme și ce loc de rugăciune au lipsit vreodată de la ea? Că aceasta îi era lucrul de căpetenie în orice zi. Cine asemenea ei să fi avut o astfel de nădejde a dobândi de-ndată cele cerute în rugăciune? Cine oare a mai cinstit ca ea mâna și chipul preoțesc? Ori a cinstit ca ea oricare cale filosoficească? Cine și-a înfrânat mai mult trupul prin post și priveghere? Ori să fi stat ca stâlpul la psălmuirea de toată noapte, ca și la cea din vremea zilei? Cine a iubit fecioria mai mult ca ea, păstrând totuși legătura căsătoriei? Cine a ținut mai mult partea orfanilor și văduvelor, ori să fi ajutat așa de mult la ușurarea suferințelor celor ce jeleau?

Poate sunt lucruri mărunte, iar unora le par chiar vrednice de dispreț, căci nu sunt ușor de atins de către cei mai mulți oameni, iar pizmuirea face ca lucrurile ce nu sunt ușor de atins să fie oarecum și de necrezut. Dar pentru mine acestea sunt cu totul vrednice de laudă căci ele erau întruchiparea credinței și lucrarea râvnei sale duhovnicești…”

Sfânta Nonna și-a urmat soțul în împărăția cerurilor la scurt timp. Și-a dat sufletul în mâinile Domnului în timpul slujirii Sfintei Liturghii, sprijinită de Sfânta Masă a Jertfelnicului Ceresc; și moartă, ea părea să fie adâncită în rugăciune.

Iată modelul de soție, care aproape o viață s-a rugat cu lacrimi și cu răbdare pentru întoarcerea soțului ei la credința cea dreaptă. Iar aceasta a făcut-o cu iubire, căci „cu sârguință se afierosea pe sine soțului ei, înrâurindu-l în multe feluri, cu mustrări și povețe, arătându-i deosebită grijă ori răcindu-se față de el”, și nu cu ceartă, ci „mai mult decât toate l-a câștigat prin însăți firea ei”.

Iată modelul de mamă, care a știut să sădească în inima copiilor săi credința cea adevărată și dragostea de Dumnezeu, fiindu-le călăuză în dobândirea sfințeniei.

Iată modelul de preoteasă, care a reușit să le îmbine pe toate:

• a purtat grijă de familia sa asemenea femeii vredince descrisă de Solomon (Pilde 31, 10-31);
• și-a cinstit soțul l-a sprijinit în slujirea sa de păstor de suflete („Cine oare a mai cinstit ca ea mâna și chipul preoțesc?”);
• a purtat grijă de cei aflați în suferințe și nevoi („Cine a ținut mai mult partea orfanilor și văduvelor, ori să fi ajutat așa de mult la ușurarea suferințelor celor ce jeleau?”);
• pe toate le-a încununat cu rugăciune și postire („Ce vreme și ce loc de rugăciune au lipsit vreodată de la ea? Că aceasta îi era lucrul de căpetenie în orice zi. […] Cine și-a înfrânat mai mult trupul prin post și priveghere?”).

Sfânta Nonna nici nu s-a născut sfântă și nici nu a devenit sfântă peste noapte. Întreaga viață ea și-a petrecut-o apropiindu-se din ce în ce mai mult de Dumnezeu și crescând în virtute, maturizându-se treptat, prin încercările și frământările de zi cu zi. Iar strădaniile sale nu au rămas fără rezultat.

Să învățăm, așadar, din viața Sfintei Nonna, că nu trebuie să deznădăjduim, ci întreaga viață trebuie să lucrăm la creșterea noastră duhovnicească, nelăsând nici una din grijile lumești să ne abată de la această lucrare.

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Duminică:la Utrenie – In 20, 19-31, iar la Liturghie – 1Co 3, 9-17; Mt 14, 22-34

 

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Duminică:la Utrenie – In 20, 19-31.

Noul Testament

Evanghelia după Ioan

Cap. 20 Învierea lui Iisus. Iisus i Se arată Mariei Magdalena, apoi ucenicilor. Iisus şi Toma.

19 Deci, fiind seară în acea zi de'ntâi a săptămânii, şi uşile fiind încuiate acolo unde ucenicii erau adunaţi de frica Iudeilor, a venit Iisus şi a stat în mijloc şi le-a zis: „Pace vouă!“

Mc 16:14 Lc 24:36 In 7:13 In 9:22 In 19:38 In 20:1 In 20:26 FA 13:31 FA 20:7 1Co 15:5

20 Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s'au bucurat ucenicii văzându-L pe Domnul.

Lc 24:39 In 16:20 In 16:22 In 19:34 In 20:25 In 20:27

21 Atunci Iisus le-a zis iarăşi: „Pace vouă! Aşa cum Tatăl M'a trimis pe Mine, tot astfel şi Eu vă trimit pe voi“.

In 17:18

22 Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: „Luaţi Duh Sfânt!,

23 cărora le veţi ierta păcatele, li se vor ierta; cărora le veţi ţine, ţinute vor fi“.

Mt 16:19 Mt 18:18

24 Dar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus.

In 11:16 In 21:2

25 Deci i-au zis ceilalţi ucenici: „L-am văzut pe Domnul!“ Dar el le-a zis: „Dacă nu voi vedea eu în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu-mi voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu-mi voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede“.

In 19:34 In 20:20

26 Şi, după opt zile, ucenicii Săi erau iarăşi înlăuntru, şi Toma împreună cu ei. Şi a venit Iisus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis: „Pace vouă!“

In 20:19

27 Apoi i-a zis lui Toma: „Adu-ţi degetul tău încoace; şi vezi mâinile Mele; şi adu-ţi mâna ta şi pune-o în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios!“

Lc 24:39 In 19:34 In 20:20 In 20:25

28 Răspunzând Toma, I-a zis: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!“

Ps 117:28

29 Iisus i-a zis: „Pentru că M'ai văzut, ai crezut; fericiţi cei ce au crezut fără să fi văzut!“

2Co 5:7 1Ptr 1:8

30 Şi încă multe alte minuni a făcut Iisus în faţa ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta.

In 21:25

31 Iar acestea s'au scris, pentru ca voi să credeţi că Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu; şi, crezând, viaţă să aveţi întru numele Lui.

In 3:15 Rm 15:4 1In 5:13

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Duminică: la Liturghie – 1Co 3, 9-17;

Noul Testament

Epistola Întâi către Corinteni

Cap. 3 Apostolii, colaboratori ai lui Dumnezeu.

9 Că noi împreună-lucrători cu Dumnezeu a suntem; voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu.

Is 5:1 Mt 13:3-9 Ef 2:20

10 Potrivit harului lui Dumnezeu ce mi s'a dat, eu ca un iscusit meşter-ziditor b am pus temelia; un altul însă zideşte pe ea. Dar fiecare să ia seama la felul cum zideşte;

Ps 68:35 Rm 15:20 1Co 15:10 2Ptr 3:15

11 că o altă temelie nu poate nimeni să pună în afara celei puse, care este Iisus Hristos.

Is 28:16 1Ptr 2:4-6

12 Iar dacă pe această temelie zideşte cineva cu aur, cu argint, cu pietre scumpe, cu lemn, cu fân, cu paie c,

13 lucrul fiecăruia se va face cunoscut; îl va vădi Ziua d; fiindcă el în foc se descoperă, şi focul însuşi va lămuri e cum anume e lucrul fiecăruia.

Is 48:10 1Co 4:5 2Tes 1:7-10 1Ptr 1:7

14 Dacă lucrul pe care cineva l-a zidit deasupra rămâne, acela plată va primi;

15 dacă lucrul cuiva va fi ars, păgubit va fi; el însă se va mântui, dar aşa ca prin foc f.

Za 13:9

16 Nu ştiţi oare că voi sunteţi templul g lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte'ntru voi?

Rm 8:9 1Co 6:19 2Co 6:16 Ef 2:21 Ga 4:6

16 Nu ştiţi oare că voi sunteţi templul g lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte'ntru voi?

Rm 8:9 1Co 6:19 2Co 6:16 Ef 2:21 Ga 4:6

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Duminică: la Liturghie –  Mt 14, 22-34

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 14 Tăierea capului lui Ioan Botezătorul. Înmulţirea pâinilor. Umblarea pe mare. Vindecarea bolnavilor prin simpla atingere.

22 Şi îndată Iisus i-a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor.

Mt 15:35-39 Mt 26:26 Mc 6:45-50 Mc 8:10 In 6:17

23 Şi dând drumul mulţimilor, S'a suit în munte, ca să Se roage în deosebi e. Şi făcându-se seară, era singur acolo.

Mc 1:35 Mc 6:45-50 Lc 5:16 Lc 6:12 Lc 9:28 In 6:15

24 Iar corabia era la multe stadii departe de ţărm, fiind învăluită de valuri, căci vântul era împotrivă.

Mc 6:45-50 In 6:18-20

25 Iar la a patra strajă din noapte f, Iisus a venit la ei umblând pe mare.

Iov 9:8 Mc 6:45-50 In 6:18-20

26 Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s'au înspăimântat, zicând că este nălucă, şi de frică au strigat.

Mc 6:45-50 Lc 24:37 In 6:18-20

27 Dar El le-a vorbit îndată, zicând: „Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi!“

Mc 6:45-50 In 6:18-20

28 Iar Petru, răspunzând, a zis: „Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte să vin la Tine pe apă“.

29 El i-a zis: „Vino!“ Iar Petru, coborându-se din corabie, a mers pe apă şi a venit la Iisus.

In 21:7

30 Dar văzând vântul puternic, s'a înfricoşat şi, începând să se scufunde, a strigat, zicând: „Doamne, scapă-mă!“

Mt 8:25-26

31 Iar Iisus, întinzându-Şi îndată mâna, l-a apucat şi i-a zis: „Puţin credinciosule, de ce te-ai îndoit?“

Mt 8:25-26

32 Şi suindu-se ei în corabie, vântul s'a potolit.

Ps 106:29 Iona 1:15 Mc 4:39 Mc 6:51

33 Iar cei din corabie I s'au închinat, zicând: „Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!“

Mt 16:16 Mt 26:63 Mt 27:54 Mc 14:61 Mc 15:39 Lc 4:41 Lc 22:70 In 1:49

34 Şi, trecând marea, au venit pe uscat în Ghenizaret.

Mc 6:53-56

Biblia Ortodoxă

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Sâmbătă:Rm 14,6-9; Mt 15, 32-39.

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Sâmbătă:Rm 14,6-9;

Noul Testament

Epistola către Romani

Cap. 14 Să nu-l judeci pe aproapele tău. Să nu-i fii fratelui tău piatră de poticnire.

6 Cel ce ţine ziua c, pentru Domnul o ţine; şi cel ce nu ţine ziua, pentru Domnul n'o ţine. Şi cel ce mănâncă, pentru Domnul mănâncă, fiindcă-I mulţumeşte lui Dumnezeu; şi cel ce nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă, şi-I mulţumeşte lui Dumnezeu.

1Co 10:31 1Tim 4:4

7 Că nimeni dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine.

2Co 5:15 1Tes 5:10

8 Că dacă trăim, pentru Domnul trăim; şi dacă murim, pentru Domnul murim. Aşadar, şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem.

Lc 20:38 Ga 2:20 1Tes 5:10

9 Căci pentru aceasta a trăit şi a murit şi a înviat d Hristos, ca El să stăpânească şi peste morţi şi peste vii.

FA 17:31 2Co 5:15 1Tes 5:10

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Sâmbătă: Mt 15, 32-39.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 15 Spălarea mâinilor. Ce-l spurcă pe om. Vindecarea fiicei canaaneencei. A doua înmulţire a pâinilor.

32 Iar Iisus, chemându-i la Sine pe ucenicii Săi, le-a zis: „Milă Îmi este de mulţime, că iată sunt trei zile de când aşteaptă lângă Mine şi n'au ce să mănânce; şi nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca să nu se istovească pe cale“.

Mt 9:36 Mt 14:14 Mt 14:15 Mt 16:9 Mc 6:34 Mc 6:35-44 Mc 6:36 Mc 8:1-10 Mc 8:20 Lc 9:12

34 Şi Iisus i-a întrebat: „Câte pâini aveţi?“ Ei au răspuns: „Şapte şi câţiva peştişori“.

Mt 14:17 Mt 14:19-20 Mt 16:11 Mc 6:35-46 Mc 6:38-43 Mc 8:1-12 Mc 8:22 Lc 9:13-17 In 6:9-13

35 Şi poruncind mulţimii să şadă pe pământ,

Mt 14:17 Mt 14:19-20 Mc 6:38-43 Lc 9:13-17 Mt 16:12 Mc 6:35-47 Mc 8:1-13 Mc 8:23 In 6:9-13

36 a luat cele şapte pâini şi peştii şi, mulţumind, a frânt şi le-a dat ucenicilor; iar ucenicii, mulţimilor.

Mt 14:17 Mt 14:19-20 Mt 16:13 Mt 36:26 Mc 6:35-48 Mc 6:38-43 Mc 8:1-14 Mc 8:24 Mc 14:22 Lc 9:13-17 In 6:9-13 In 21:13 FA 27:35 :

37 Şi au mâncat toţi şi s'au săturat; şi au strâns şapte coşuri pline cu rămăşiţe de fărâmituri.

4Rg 4:43 Mt 14:17 Mt 14:19-20 Mt 16:14 Mc 6:35-49 Mc 6:38-43 Mc 8:1-15 Mc 8:25 Lc 9:13-17 In 6:9-13

38 Iar cei ce au mâncat erau ca la patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii. c

Mt 14:21 Mt 16:15 Mc 6:35-50 Mc 6:44 Mc 8:1-16 Mc 8:26 In 6:10

39 Şi după ce a dat drumul mulţimilor, S'a suit în corabie şi S'a dus în ţinutul Magdala.

Mt 14:19-22 Mt 16:16 Mc 6:35-51 Mc 8:1-17 Mc 8:27

Biblia Ortodoxă

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Vineri: 1Co 14,26-40; Mt 21, 12-14, 17-20.

 

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Vineri: 1Co 14,26-40;

Noul Testament

Epistola Întâi către Corinteni

Cap. 14 Limbile şi profeţia. Toate, făcute cu rânduială.

26 Aşadar, fraţilor, ce trebuie făcut?: Când vă adunaţi împreună, fiecare din voi are o cântare, are o învăţătură, are o descoperire, are o limbă, are o tălmăcire: toate spre zidire să se facă.

Mc 16:17 1Co 11:18 1Co 12:7 1Co 12:8-10 Ef 4:12

27 Dacă se grăieşte într'o limbă, să fie câte doi sau cel mult trei şi să grăiască pe rând, iar unul să tălmăcească;

Mc 16:17

28 iar dacă nu se află tălmăcitor, atunci să tacă'n Biserică şi să-şi grăiască numai lui şi lui Dumnezeu.

Mc 16:17

29 Profeţii să vorbească doi sau trei, iar ceilalţi să judece l.

Mc 16:17 Fa 17:11 1Tes 5:21

30 Iar dacă altuia care şade i se va descoperi ceva, cel dintâi să tacă.

Mc 16:17

31 Fiindcă toţi puteţi profetiza, unul câte unul, aşa ca toţi să înveţe şi toţi să se mângâie.

Mc 16:17

32 Şi duhurile profeţilor li se supun profeţilor,

Mc 16:17

33 pentru că Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci al păcii. Ca în toate Bisericile sfinţilor m,

Mc 16:17 Rm 15:33 1Co 7:15 1Co 14:40 Flp 4:9 1Tes 5:23

34 femeile voastre să tacă'n adunările bisericeşti; fiindcă lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, aşa cum spune şi legea.

Fc 3:16 Mc 16:17 1Co 11:3 Ef 5:22 Col 3:18 1Tim 2:12 Tit 2:5

35 Iar dacă vor să înveţe ceva, să-i întrebe pe bărbaţii lor acasă, căci este ruşinos ca femeile să vorbească'n Biserică.

Mc 16:17

36 Oare de la voi a ieşit cuvântul lui Dumnezeu?, sau numai până la voi a ajuns?

Mc 16:17

37 Dacă i se pare cuiva că este profet sau om duhovnicesc, să recunoască faptul că ceea ce vă scriu eu e o poruncă a Domnului.

Mc 16:17 1In 4:6

38 Dar dacă cineva nu vrea să ştie, să nu ştie!...

Mc 16:17

39 Prin urmare, fraţii mei, râvniţi a profetiza şi nu opriţi să se grăiască'n limbi;

Mc 16:17 1Co 14:1 1Tes 5:20

40 dar toate să se facă'n cuviinţă şi după rânduială.

Mc 16:17 1Co 14:33 Col 2:5

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Vineri: Mt 21, 12-14, 17-20.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 21 Intrarea în Ierusalim. Alungarea vânzătorilor din templu. Smochinul blestemat. Întrebare asupra minunilor lui Iisus. Parabola celor doi fii. Parabola lucrătorilor celor răi.

12 Şi a intrat Iisus în templu şi i-a dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în templu şi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei

Dt 14:25 Za 14:21 Mc 11:15 Lc 19:45 In 2:14

13 şi le-a zis: „Scris este: Casa Mea, casă de rugăciune se va chema; dar voi aţi făcut-o peşteră de tâlhari c“.

Is 56:7 Is 60:7 Ir 7:11 Za 14:21 Mc 11:17 Lc 19:46 In 2:16

14 Şi au venit la El în templu orbi şi şchiopi şi i-a vindecat.

Is 35:5-6

17 Şi, lăsându-i, a ieşit afară din cetate, la Betania, şi a rămas acolo peste noapte.

Mc 11:11 Mc 11:19 Mc 11:20 In 11:18

18 Iar dimineaţa, pe când Se întorcea în cetate, a flămânzit;

Mc 11:12-14

19 şi văzând un smochin lângă drum, S'a dus la el, dar în el n'a găsit nimic decât numai frunze, şi i-a zis: „Rod să nu mai porţi în veac!“ Şi îndată smochinul s'a uscat.

Ir 8:13 Mc 11:12-14 Mc 11:29 Mc 13:28 Lc 13:6

20 Şi văzând aceasta, ucenicii s'au minunat, zicând: „Cum de s'a uscat smochinul dintr'o dată?“...

Mc 11:21

Biblia Ortodoxă

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Joi: 1Co 14,6-19 ; Mt 20, 17-28.

Iconographer Daniel Neculae

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Joi: 1Co 14,6-19;

Noul Testament

Epistola Întâi către Corinteni

Cap. 14 Limbile şi profeţia. Toate, făcute cu rânduială.

6 Iar acum, fraţilor, dac'aş veni la voi grăind în limbi, de ce folos v'aş fi dacă nu vă vorbesc: fie'ntru descoperire, fie'ntru cunoştinţă, fie'ntru profeţie, fie'ntru învăţătură?

Mc 16:17

7 Căci aşa cum instrumentele muzicale d – fie flaut, fie ţiteră: de nu vor scoate sunete deosebite, cum se va cunoaşte care este din flaut sau care este din ţiteră?;

Mc 16:17

8 şi dacă trâmbiţa va scoate un sunet fără semn e, cine se va pregăti de război?,

Mc 16:17

9 aşa şi voi: Dacă prin limba voastră nu veţi scoate cuvânt lesne de'nţeles, cum se va cunoaşte ce-aţi grăit? Veţi vorbi în vânt.

Mc 16:17

10 În lume sunt nu ştiu câte feluri de limbi, dar nici una din ele nu-i fără semn f.

Mc 16:17

11 Deci, dacă nu voi şti înţelesul semnului, eu voi fi barbar g pentru cel ce vorbeşte, iar cel ce vorbeşte va fi barbar pentru mine.

Mc 16:17

12 Aşa şi voi, de vreme ce râvniţi la daruri duhovniceşti, căutaţi să le aveţi cu prisosinţă spre zidirea Bisericii.

Is 28:11 Mc 16:17

13 De aceea, cel ce grăieşte într'o limbă să se roage ca să şi poată tălmăci.

Mc 16:17

14 Că dacă mă rog într'o limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea e neroditoare h.

Mc 16:17

15 Atunci, ce-am să fac?: Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea.

Mc 16:17 Ef 5:19 Col 3:16

16 Altfel, dacă tu vei binecuvânta i cu duhul, cum va zice Amin după mulţumirea ta cel ce stă'n locul omului de rând j, de vreme ce el nu ştie ce zici?

Mc 16:17

17 Căci tu, într'adevăr, tu mulţumeşti bine, dar celălalt nu se zideşte.

Mc 16:17

18 Mulţumesc Dumnezeului meu că vorbesc în limbi mai mult decât voi toţi;

Mc 16:17

19 dar în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să-i învăţ şi pe alţii, decât zece mii de cuvinte într'o limbă oarecare.

Mc 16:17

Pictor Monica Vasiloaia

Lecționar - Săptămâna IX după Rusalii: Joi: Mt 20, 17-28.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 20 Parabola lucrătorilor tocmiţi la vie. A treia vestire a Patimilor. Mama fiilor lui Zevedeu; cearta pentru întâietate. Vindecarea celor doi orbi.

17 Şi suindu-Se Iisus la Ierusalim, i-a luat pe cei doisprezece ucenici numai cu El şi le-a spus pe cale:

Mc 10:32-34 Lc 18:31-33

18 „Iată, ne suim la Ierusalim, şi Fiul Omului va fi dat în mâna arhiereilor şi a cărturarilor, şi-L vor osândi la moarte;

Mt 16:21 Mt 17:22-23 Mc 9:31 Mc 10:32-34 Lc 9:22 Lc 17:25 Lc 18:31-33 Lc 24:7 Lc 24:44

19 şi-L vor da pe mâna păgânilor, ca să-L batjocorească şi să-L biciuiască şi să-L răstignească, dar El a treia zi va învia“.

Is 53:4 Mt 16:21 Mt 17:23 Mt 26:2 Mt 27:2 Mt 27:63 Mt 28:6 Mc 9:31 Mc 10:32-34 Lc 9:22 Lc 17:25 Lc 18:31-33 Lc 24:7 Lc 24:46 In 18:32 In 19:1 FA 10:40 1Co 15:4 :

20 Atunci s'au apropiat de El mama fiilor lui Zevedeu împreună cu fiii ei, închinându-se şi cerând ceva de la El.

Mt 27:56 Mc 10:35-45

21 Iar El i-a zis: „Ce voieşti?“ Ea I-a răspuns: „Zi ca aceşti doi fii ai mei să şadă unul de-a dreapta şi altul de-a stânga Ta întru împărăţia Ta“.

Sir 7:4 Mt 16:28 Mt 19:28 Mc 10:35-45 Mc 15:27 Lc 22:30

22 Dar Iisus, răspunzând, a zis: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi oare să beţi paharul pe care-l voi bea Eu şi să vă botezaţi cu botezul cu care Eu Mă botez?“ Iar ei I-au zis: „Putem“.

Mc 10:35-45 Lc 12:50

23 Şi El le-a zis: „Paharul Meu îl veţi bea şi cu botezul cu care Eu Mă botez vă veţi boteza, dar a şedea de-a dreapta şi de-a stânga Mea nu este al Meu a da, ci se va da celor pentru care s'a pregătit de către Tatăl Meu“.

Mc 10:35-45 Lc 12:50

24 Şi auzind cei zece, s'au mâniat pe cei doi fraţi.

Mc 10:35-45

25 Dar Iisus, chemându-i, le-a zis: „Ştiţi că ocârmuitorii neamurilor domnesc peste ele şi cei mari le stăpânesc.

Mc 10:35-45 Lc 22:25-27

26 Nu tot aşa va fi între voi, ci acela care va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru;

Mt 18:4 Mt 23:11 Mc 9:35 Mc 10:35-45 Lc 9:48 Lc 22:25-27 1Ptr 5:3 1Co 9:19

27 şi acela care va vrea să fie întâiul între voi, să vă fie vouă slugă;

Mt 18:4 Mt 23:11 Mc 9:35 Mc 10:35-45 Lc 22:25-27 1Co 9:19

28 precum nici Fiul Omului n'a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa răscumpărare pentru mulţi“.

Is 53:11 Dn 9:24 Mc 10:35-45 Lc 22:27 In 11:51 Ga 1:4 Flp 2:7 1Tim 2:6 Tit 2:14

Biblia Ortodoxă