Sfânta Biserica Ortodoxă

miercuri, 10 noiembrie 2021

Sfântul Mare Mucenic Mina din Frigia (Cotiani), egiptean de neam, care a pătimit în timpul împăratului Maximian (+304)

 

Pătimirea Sfîntului Marelui Mucenic Mina

(11 noiembrie)

Troparul Sfântului Mare Mucenic Mina, glasul al 4-lea
Ca pe cel ce eşti împreună vorbitor cu cei fără de trup şi cu purtătorii de nevoinţă împreună petrecător, adunându-ne cu credinţă, te lăudăm pe tine, Sfinte Mare Mucenice Mina, cerând pace lumii şi sufletelor noastre mare milă.

Condacul Sfântului Mare Mucenic Mina, glasul al 4-lea
Din oastea cea vremelnică te-a răpit şi părtaş celei nestricăcioase te-a arătat pe tine, purtătorule de chinuri, Sfinte Mare Mucenice Mina, Hristos Dumnezeul nostru, Cel Ce este pentru toţi mucenicii cunună nestricăcioasă.

Sfîntul Mucenic Mina era egiptean de neam iar cu credinţa creştin şi cu slujba ostaş, fiind sub stăpînirea tribunului Fermilian în Mitropolia Cotuanului. Atunci împărăţeau Diocleţian şi Maximian, împăraţi păgîni care au dat poruncă în toate părţile ca, creştinii care nu se vor închina idolilor, să fie munciţi şi omorîţi toţi; încît credincioşii pretutindeni erau siliţi spre jertfe idoleşti.

Atunci fericitul Mina, nerăbdînd să vadă nevoia aceea, nici voind să privească cum se cinstesc idolii cei fără de suflet, şi-a lăsat ostăşia şi s-a dus în munte în pustie, mai bine voind a vieţui cu fiarele decît cu poporul care nu cunoaşte pe Dumnezeu. Şi umbla din loc în loc prin munţi şi prin pustietăţi, învăţînd Legea Domnului, iar cu postul şi cu rugăciunea curăţindu-şi sufletul său, slujea ziua şi noaptea adevăratului Dumnezeu. Apoi trecînd multă vreme, s-a făcut un mare praznic idolesc în cetatea Cotuanului, la care adunîndu-se mulţime de popor păgînesc, se făceau diferite jocuri şi privelişti, alergări de cai şi lupte în cinstea necuraţilor zei, la care privelişte privea toată cetatea cu luare aminte, de pe locuri înalte.

Acel praznic, văzîndu-l Sfîntul Mina mai înainte cu duhul, s-a aprins de rîvnă după Dumnezeu, şi lăsînd munţii şi pustietatea, a venit în cetate şi în mijlocul priveliştii a stat la un loc înalt, unde putea fi văzut de toţi, şi a strigat cu glas tare: "Venit-am către cei ce nu mă caută pe mine, arătatu-m-am celor ce nu întrebau de mine". Acestea strigînd sfîntul, toţi cei de la privelişte şi-au întors ochii spre dînsul şi tăcînd se mirau de îndrăzneala lui. Acolo se afla şi Piros, ighemonul cetăţii.

Acela îndată a poruncit să prindă pe sfîntul şi, aducîndu-l, l-a întrebat: "Cine eşti tu?" Iar Sfîntul Mina a strigat în auzul a tot poporul, zicînd: "Eu sînt robul lui Iisus Hristos, Care împărăţeşte în cer şi pe pămînt". Şi iar l-a întrebat ighemonul: "Străin eşti sau eşti locuitor de aici? Şi cum ai îndrăzneala aceasta să strigi astfel în mijlocul priveliştii?" Iar sfîntul nerăspunzînd la cuvintele lui, unul din ostaşii cei ce stăteau înainte l-a cunoscut pe dînsul şi a zis: "Cu adevărat, acesta este Mina ostaşul care era sub stăpînirea tribunului Fermilian".

Iar ighemonul a zis: "Oare ostaş ai fost, precum grăiesc aceştia despre tine?" Sfîntul a răspuns: "Aşa este, ostaş am fost şi petreceam în cetatea aceasta; dar, văzînd fărădelegile poporului celui amăgit de diavoli care se închină idolilor iar nu lui Dumnezeu, pentru aceea am lepădat slujba ostăşească şi am ieşit din cetate, ca să nu fiu părtaş fărădelegii şi pieirii lor; şi am umblat pînă acum prin locuri pustii, fugind de oamenii cei necredincioşi şi vrăjmaşi Dumnezeului meu. Iar acum auzind de praznicul vostru cel necurat, am rîvnit după Dumnezeul meu şi am venit să mustru orbirea voastră şi să mărturisesc pe Unul, adevăratul Dumnezeu, Care a zidit cerul şi pămîntul cu cuvîntul Său şi ţine toată lumea". Auzind acestea ighemonul, a poruncit să ducă pe sfîntul în temniţă şi să-l păzească pînă a doua zi. Iar el, toată ziua aceea s-a îndeletnicit cu prăznuirea şi cu priveliştea.

A doua zi a şezut ighemonul la judecată şi scoţînd din temniţă pe Sfîntul Mina, în toate chipurile voia să-l înduplece pe el la închinăciunea idolească, făgăduindu-i daruri şi cu munci îngrozindu-l. Dar de vreme ce nu a putut să-l înduplece cu cuvintele sale la credinţa cea idolească, a început a-l sili. Şi dezbrăcîndu-l şi întinzîndu-l la pămînt patru ostaşi, a poruncit să-l bată fără cruţare cu vine de bou, încît curgeau şiroaie de sînge din rănile lui. Iar un oarecare dintre cei ce stăteau acolo, cu numele Pigasie, a zis către sfîntul: "Miluieşte-te pe tine, omule, şi te supune poruncii ighemonului, mai înainte, pînă nu va fi zdrobit trupul tău de răni. Eu te sfătuiesc, apropie-te de zei, numai pînă la o vreme, ca să te izbăveşti de muncile acestea; iar pe urmă iarăşi vei sluji Dumnezeului tău. Vei aduce o dată jertfă idolilor şi puţină vreme vei sluji lor, ca să scapi de cumplitele munci".

Sfîntul a răspuns cu asprime: "Du-te de la mine, lucrătorule al fărădelegii, căci eu am jertfit şi încă voi jertfi jertfă de laudă Dumnezeului meu, Care-mi dă ajutorul Său şi mă întăreşte în răbdare, încît muncile acestea mai mult mi se par uşurare decît cumplită muncă". Mirîndu-se muncitorul de răbdarea aceasta, a poruncit să pună asupra lui mai multe munci. Deci, sfîntul a fost spînzurat pe lemn şi cu unghii de fier strujit, iar muncitorul, batjocorindu-l, zicea: "Oare simţi vreun fel de dureri, Mina? Oare îţi plac muncile? Voieşti să-ţi mai îndulcesc această dulceaţă?"

Iar mucenicul, deşi pătimea, a răspuns ighemonului: "Nu mă vei birui muncitorule cu muncile acestea de scurtă vreme, pentru că-mi stau înainte ostaşii Impăratului ceresc care îmi ajută şi pe care tu nu-i vezi". Iar ighemonul a poruncit slugilor să muncească mai aspru pe sfîntul şi zicea: "Nu mărturisi aici alt împărat afară de împăraţii romanilor". Iar mucenicul răspundea: "Dacă aţi fi cunoscut voi pe adevăratul Împărat, nu aţi fi hulit pe Cel mărturisit de mine; pentru că Acela este cu adevărat Impărat al cerului şi al pămîntului şi nu este altul afară de Dînsul. Iar voi, neştiindu-L pe El, Il huliţi şi-L asemănaţi cu împăraţii voştri cei muritori, cărora Cel de sus le-a dat cinstea cea împărătească şi stăpînirea, Însuşi fiind Domn a toată făptura".

Ighemonul a zis către dînsul: "Cine este Acela Care dă stăpînire împăraţilor şi stăpîneşte peste toţi?" Mucenicul a răspuns: "Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care totdeauna viază, Căruia toate I se supun, cele din cer şi cele de pe pămînt. Acela este Care aşează în scaune pe împăraţi şi le dă stăpînire". Muncitorul a zis: "Oare nu ştii că împăraţii romanilor se mînie asupra tuturor celor care mărturisesc numele lui Hristos şi au poruncit să-i omoare pe dînşii?"

Răspuns-a mucenicul: "Domnul a împărăţit, să se mînie popoarele. Dacă împăraţii voştri se mînie asupra lui Hristos şi asupra creştinilor care mărturisesc numele Lui, ce-mi pasă mie? Eu de acea mînie nu ţin seama, fiind rob al Hristosului meu. Numai de aceasta am grijă, ca să petrec în mărturisirea Preasfîntului Său Nume pînă la moarte şi să mă îndulcesc de dragostea Lui, de care cine mă va putea despărţi? Necazul sau strîmtorarea, sau prigoana, sau foamea, sau nevoia, sau sabia? Nimic nu mă va despărţi pe mine de dragostea lui Hristos!"

După aceasta muncitorul a poruncit să frece rănile lui cu petece de păr. Şi acestea făcîndu-se, mucenicul zicea: "Acum mă dezbrac de haina cea de piele şi mă îmbrac cu veşmîntul mîntuirii". Apoi a poruncit muncitorul să-l ardă pe sfînt cu făclii aprinse şi a fost ars tot trupul lui, iar el tăcea. Şi l-a întrebat pe el ighemonul: "Oare nu simţi focul, Mina?" Sfîntul a răspuns: "Dumnezeul nostru pentru Care pătimesc, este foc mistuitor şi-mi ajută mie şi pentru aceea nu bag în seamă focul acesta cu care mă ardeţi şi nu mă tem de muncile voastre cele de multe feluri. Pentru că îmi aduc aminte de cuvintele Domnului meu din Evanghelie: Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, căci sufletul nu pot să-l ucidă".

Zis-a lui ighemonul: "Cum grăieşti tu acestea, căci ai petrecut toţi anii vieţii tale în oaste şi ştii carte?" Sfîntul a răspuns: "Domnul nostru Iisus Hristos a zis nouă: Cînd veţi fi duşi înaintea împăraţilor şi a domnilor pentru Mine, nu vă îngrijiţi cum sau ce veţi grăi, că vi se va da în acel ceas gură şi înţelepciune cu care veţi grăi". Iar ighemonul a întrebat: "De unde a ştiut Hristosul vostru că veţi pătimi pentru Dînsul unele ca acestea?"

Sfîntul a răspuns: "De vreme ce este Dumnezeu adevărat, apoi este şi înainte-văzător. El a ştiut şi ştie toate cele ce vor fi şi mai înainte de a se face oarecare lucruri; toate sînt ştiute de El, şi chiar şi gîndurile noastre le cunoaşte". Iar ighemonul neştiind ce să spună împotriva acestora, a zis către sfîntul: "Mina, lasă cuvîntarea cea multă şi alege una din două: sau fii al nostru, ca să nu te muncim mai mult, sau fii al lui Hristos, ca să te pierdem odată".

Sfîntul a răspuns cu mare glas: "Al lui Hristos am fost, sînt şi voi fi!" Iar ighemonul a zis: "Dacă voieşti, te voi lăsa două sau trei zile ca să te gîndeşti bine şi să ne dai răspunsul cel de pe urmă". Sfîntul a răspuns: "Nu două sau trei zile au trecut de cînd sînt creştin, şi n-am cugetat niciodată să mă lepăd de Dumnezeul meu. Deci nu se cade mai mult a gîndi, nici a nădăjdui ighemoane altceva a auzi de la mine, decît numai acest răspuns de pe urmă: de Dumnezeul meu nu mă voi lepăda şi idolilor voştri nu voi jertfi, nici nu voi pleca genunchiul meu înaintea celor fără de suflet".

Atunci ighemonul, mîniindu-se mai mult, a poruncit să aştearnă pe pămînt cîrlige şi multe cuie de fier şi peste acelea să tîrască legat pe Sfîntul Mina. Iar el, ca şi cînd ar fi fost tras pe nişte flori, mai cu îndrăzneală defăima pe zei şi nebunia poporului celui înşelat de diavoli. Iar ighemonul a poruncit să-l bată cu vergi de plumb şi a fost muncit astfel mult timp. Iar unul din ostaşii care erau acolo, anume Iliodor, a zis către muncitorul: "Stăpîne ighemoane, nu este tăinuit luminării tale cum că neamul creştinesc este nepriceput şi nu bagă seama de munci, ca şi o piatră sau lemn fără suflet, iar moartea o socotesc ca pe o băutură dulce. Deci, nu te osteni mai mult, ci porunceşte mai degrabă a sfîrşi pe acest creştin împietrit".

Îndată ighemonul a dat această hotărîre asupra sfîntului: "Pe Mina, ostaşul cel rău, care a căzut în credinţa creştinească, iar porunca împărătească nu a vrut s-o asculte, nici a voit să jertfească zeilor, poruncim să se taie cu sabia, şi trupul lui să fie ars în foc înaintea tuturor". Deci, luînd ostaşii pe Sfîntul Mucenic Mina, l-au dus după cetate şi i-au tăiat capul; apoi aprinzînd un foc mare au aruncat într-însul sfîntul trup mucenicesc. Iar oarecare dintre credincioşi, după ce s-a stins focul, au venit acolo şi au apucat părţi din moaştele sfîntului care rămăseseră din foc. Învelindu-le în pînză curată, le-au uns cu aromate, iar după puţină vreme le-au dus în patria lui şi le-au pus la loc cinstit, pe care loc mai pe urmă au zidit şi o biserică în numele lui; şi multe minuni se săvîrşeau într-însa cu rugăciunile sfîntului.

Viețile Sfinților Noiembrie

Profesor și Avocat Gheorghe Piperea - Sclavie, conform DEX – stare de (totală) subordonare a voinței, a atitudinii unei persoane, în fața unei pasiuni, a unui viciu, a unei dogme

 

Sclavie, conform DEX – stare de (totală) subordonare a voinței, a atitudinii unei persoane, în fața unei pasiuni, a unui viciu, a unei dogme.

Stare de aservire economică, socială, politică etc. în care se află o țară, o clasă socială, un individ.

Sclav, conform DEX – persoană satisface servil, din supunere oarbă, voința altuia. Persoana care își subordonează integral voința sau acțiunile unei pasiuni, unei dogme, unii viciu. Persoana lipsită de orice drepturi, aflată în proprietatea deplină a unui stăpân pentru care muncește.
Ai, pe de o parte, oameni care trebuie să poarte peste tot codul și să îl alimenteze cu doze suplimentare de supunere, pentru a primi de la stăpân „libertăți” și dreptul de a munci. Deocamdată, e despre motivații sanitare – nu respecți abonamentul la cele minim 7 doze (👉peceți👈), se blochează codul și stai în colivie, în „siguranță”. Curând va fi despre motivații financiare – nu plătești amenda pentru că ai fluierat pe feisbuc, 2 puncte de penalizare, nu plătești factura la telefonul „smart”, 10 puncte, nu plătețti facture la utilități, 25 de puncta, nu plătești rata la bancă, 50 de puncta, nu plătești doza a opta și costurile spitalizării pentru efectele adverse (care sunt pe riscul tău, iar nu pe riscul producătorului medicamentului, spitalului, doctorului sau al statului), 75 de puncta. Un pic mai tîrziu, dar tot curând, va fi despre motivații ideologice, religioase sau politice – nu te îmbraci cu rochie și nu porți tocuri și nu flirtezi cu o femeie trans, nu te închini sfitei Greta, ci îndrăznești se te închini, ca prosul lui Dumnezeu, nu îl ridici în slăvi pe Arafat sau pe Iohannis, 125 de puncte. La 75 de puncte nu mai pupi la mall. La 100 de puncte nu te mai urci în avion. La 150 de puncte copilul tău nu mai merge la școala sau la universitatea ochei, ci se descurcă prin ghetou sau prin self – education. La 200 de puncta ești batjocorit public, pe stadion și aruncat la marginea societății, ca un scârbavnic ce te afli.
Ai, pe de altă parte, cca 2/3 din populație, oameni care nu au codul, fie pentru că nu sunt de acord cu o procedură medicală invazivă, fără efect preventiv real și fără oprirea transmiterii agentului patogen, fie pentru că nu pot să-și inoculeze magical ser, că riscă să dea ortul popii, fie pentru că au omis doza a treia – a șaptea. Acești nu au drepturi și nici libertăți. Ei nu sunt cetățeni, pentru că nu au codul. Ei nu mai pot nici vinde, nici cumpăra, pentru că nu poartă semnul. Ei nu mai pot nici munci, nici vota, nici ieși din localitățile de baștină. Sunt legați de glie. Sunt, oarecum, mai lineri un pic decât posesorii de cod, pentru că, măcar, nu mai stau cu presiunea zilnică a acumulării punctelor de credit de cetățean pe cap. Dar tot libertăți și drepturi luate de suzeranii feudali în proprietate „au” și ei.
Mă întreb, totuși, câtă nebunie și iresponsabilitate trebuie să ai în căpuț ca să faci robi din o treime din populația țării și iobabi din două treimi? Și asta în văzul lumii, prin legi „dezbătute” în Parliament?

marți, 9 noiembrie 2021

Avocat Gheorghe Piperea - Aide-memoire pentru cei care vor să voteze, pe repede înainte, legea certificatului verde obligatoriu în spațiile publice și la locul de muncă

 

Aide-memoire pentru cei care vor să voteze, pe repede înainte, legea certificatului verde obligatoriu în spațiile publice și la locul de muncă, ceea ce va impune, indirect, dar indubitabil, obligația vakkseenării, punând toată lumea cu spatele la zid: fotografiile de mai jos sunt capturi la zi (octombrie 2021) de pe pagina de internet a Agenției Europene a Medicamentului.




Citiți cu atenție pasajele subliniate și adnotate de mine. Țineți minte că obligarea tuturor la vakkseenare cu un ser despre care nu se știe dacă oprește pandemia și nici dacă are efecte consolidate (de vreme ce încă se mai adună probe cel puțin doi ani și, în plus, sunt necesare “boostere”) este însoțită și de o exonerare totală de răspundere a producătorului pentru defectele produsului, a spitalelor, a medicilor, a politicienilor și chiar a statelor. Riscul defectelor produsului este în totalitate pe capul persoanei “imunizate” sau al moștenitorilor, rudelor și apropiaților săi, rămași după plecarea sa într-o lume mai bună.

Avocat Gheorghe Piperea - România Nesupusă

duminică, 7 noiembrie 2021

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - A supraviețui în cea mai „inteligentă” dintre lumi (II)

A supraviețui în cea mai „inteligentă” dintre lumi

(II)

1. Legea certificatului verde obligatoriu pentru accesul la muncă, în spațiile publice comerciale și în instituțiile publice

👉În acest moment, proiectul de modificare a ordonanței de urgență prin care ex-guvernul Cîțu a încercat să implementeze Regulamentul (UE) 2021/953 este respins în Senat. Există informații publice din care rezultă că proiectul va fi rescris și pus pe rolul Camerei Deputaților curând. Principalele forțe politice au declarat public că legea este „prioritară” și că va intra în dezbatere de urgență în Parlament. 👈
Legea este inutilă, întrucât Regulamentul este direct aplicabil în dreptul intern, numai că „autoritățile” naționale au vădita intenție de a strânge șurubul restricțiilor de drepturi și libertăți dincolo de cele deja operate de Regulament. Precizez că Regulamentul nu impune obligația vakseenării și nici nu intenționează să instituie restricții ale drepturilor omului și ale libertăților cetățenești, în special, dreptul la muncă, dreptul la consum, dreptul la inițiativă economică și libertatea de circulație sau de conștiință și auto-determinare.
Nu este cazul să disperăm. Nu încă. Nu acceptați deja postura de victimă. Nu vă lăsați intimidați, extrageți-vă la timp din groapa emoțională în care intenționat vă determină să vă afundați elitele cleptocrate ale României.
Această lege poate fi atacată la CCR cu sesizare de neconstituționalitate, înainte de promulgare (ex ante). Petenții pot fi un minim de 50 de deputați sau de 25 de senatori, precum și Avocatul Poporului.
Este nevoie de o campanie susținută de convingere a acestora să sesizeze CCR.
De asemenea, concedierea sau interzicerea accesului în instituții publice ori în spații comerciale pe motiv de lipsă a pașaportului sanitar pot fi contestate în instanță, unde pot fi ridicare excepții de neconstituționalitate. Pentru a fi mai convingătoare astfel de acțiuni, convingeți-vă să acționași, aliați-vă cu alții, în procese colective, duceți muncă de convingere a sindicatelor la care cotizați să acționeze, ba chiar încurajați-vă patronii să o facă. Motivația este existențială, atât pentru sindicate, cât și pentru patroni. În lipsa unui număr de salariați care să reprezinte procente importante din total, o întreprindere poate intra în faliment, iar un număr mic de salariați neutralizează sindicatul din întreprindere.
Cu titlu de motivație, a se reține că această lege nu poate fi decât temporară, atât pentru că în acest fel ne obligă să credem art. 53 din Constituție, cât și pentru că Regulamentul (UE) 2021/953, pe care această lege viitoare ar trebui să îl implementeze în România, este el însuși temporar, fiind în vigoare doar până la anul, în 22 iunie 2022 urmând a expira.

2. Obsesia vakseenării

Dezastrul sanitar și umanitar în care suntem și ne afundăm nu este cauzat de populația reticentă la vakseenare. Comparativ cu țările UE, cauza dezastrului este evidentă, sare în ochi. În vreme ce în țările din Vestul UE sistemul sanitar a funcționat foarte aproape de normal, concentrarea pe lupta contra pandemiei gerând suplimentarea (iar nu închiderea) capacităților de tratare, medicamentele s-au găsit în farmacii, iar medicii de familie s-au implicat serios în prevenția și tratamentul în forme incipiente ale bolii. În România, lucrurile au stat exact pe dos. În ciuda celor 300 de miliarde de lei împrumutate de „autoritățile” noastre în timpul pandemiei, spitalele sunt „sufocate”, nu mai sunt paturi goale la ATI, medicii sunt extenuați etc. Totul este în acest hal pentru că au existat protocoale și instrucțiuni ilegale și nocive pentru sănătatea publică, iar sistemul medical a fost preluat ostil de birocrați, impostori cu pile și specialiști în epilare inghinală. Cauza dezastrului trebuie căutată în incompetența, frauda, hoția, corupția, conflictele de interese și favoritismele „autorităților” pandemice ale României, și nu în gradul redus de vakseenare (care, în sine, este un eșec al acestor „autorități”, iar nu o victorie a „antivaxerilor”).
Cel mai bun indicator al încrederii reduse a populației în sistemul sanitar este frica terifiantă a omului obișnuit de a ajunge la spital, instituție care s-a transformat, din loc al vindecării și al alinării suferințelor, în scenă permanentă a morții, „emoționant” prezentată la tv.
Obsesia vakseenării a ajuns, la noi, la un grad atât de mare al ridicolului, încât Arafat a ajuns să spună că medicamentele sunt cu mult mai toxice decât vakseenul. Aceleași medicamente care sunt recomandate de protocoalele și instrucțiunile sale „științifice” sunt toxice ... Aceleași medicamente care sunt pe cale de a fi aprobate de autoritățile europene, ca mijloace eficiente de reducere a dimensiunilor pandemiei și a numărului cazurilor grave sau fatale sunt toxice ... Ne putem întreba de ce mai sunt necesare medicamentele, de vreme ce putem merge direct la urgență, la ATI și, ulterior, într-o lume mai bună, în care nu mai este necesar să ascultăm de asemenea „inteligenți” care insistă în credința lor în „știință”...
De altfel, dacă vakseenul ar fi fost atât de incredibil de eficient, nu se vede de ce sunt necesare dozele a treia și a patra și de ce în prezent s-a instalat valul V al pandemiei, tocmai în țările cu acoperire vakseenală mare. Argumentul că numărul mare de infectări zilnice, raportat la cazurile grave sau fatale, ar arăta eficiența vakseenului este pernicios, nu ține. Sistemul sanitar încă funcționează în acele țări, prevenția și tratamentul timpurii fiind posibile pentru că există medicamente în farmacii (de regulă, gratuite) și medici de familie implicați serios în lupta contra pandemiei. Nu există niciun motiv să credem că la noi ar fi la fel dacă am avea un mare grad de acoperire vakseenală. Dimpotrivă, la noi pandemia se va sfârși prin imunizare naturală în masă, iar acest lucru este un enorm păcat al „autorităților” noastre, pentru că a adus enorm de multă suferință și moarte. În plus, deoarece și în Vest „funcționează” cenzura și corupția și conflictele de interese, vakseenările nu sunt toate reale, iar testele nu sunt chiar fidele și revelatorii. Nu putem ști care este realitatea faptică a cifrelor – sigur că da, sunt mult mai credibile acolo decât la noi, dar totuși ...

Buna seara. Ma numesc Theodor Carp si sunt student la Masterat in stiinte biomedicale, la o universitate din Londra, Marea Britanie

 

Buna seara. Ma numesc Theodor Carp si sunt student la Masterat in stiinte biomedicale, la o universitate din Londra, Marea Britanie. Dat fiind faptul ca autoritatile sanitare au ales sa recomande si sa grabeasca acest asa-spus vaccin la nivel mondial, ca miliarde de oameni sa il primeasca, am ales sa fac greva studenteasca din luna iulie si am reusit sa o tin pana in octombrie.

In acest interval, am protestat constant, pe modelul Gretei Thunberg, dar pentru probleme reale, care nu includ numai coruptia medicala. Am tinut discursuri in fata unor institutii cheie din Londra si nu numai, am informat masele ca nu exista argumente stiintifice care sa dovedeasca o eficacitate si siguranta a acestui act medical. Am prezentat in mod repetat dovezi stiintifice ca riscurile de imunodeficiente, mutatii genetice, mutatii virale induse de vaccin (dupa analizele domnului Dr Geert Vanden Bossche), deteriorare ale organelor si tesuturilor cheie de proteina spike, riscuri de probleme neurologice si neurodegeneratoare, boli autoimune, dar si argumentul clar ca testele PCR facute in spitale au o marja mare de rezultate fals pozitive din cauza protocoalelor OMS.
Am publicat o scrisoare stiintifica, iar aceasta a ajuns si pe masa Ministrului de Vaccinari din UK, desi raspunsul dumnealui a fost unul dezamagitor. La un moment dat in timpul grevei mele, am intrat live pentru Radio Euskadi, un post de radio important al Spaniei, iar drept consencinta, doamna care imi pusese intrebari a fost concediata imediat. Am protestat de asemenea de trei ori in fata sediului de televiziune BBC, si m-am alaturat majoritatii protestelor din Londra de pe timpul verii.
Am fost de asemenea defaimat intr-o publicatie locala din Londra (cartierul Hackney) pentru ca protestam impotriva vaccinarilor fortate psihologic. Dupa ce imi facusera poza la pancarta pe care am mentionat riscuri de imunodeficiente si cancer si am explicat pe scurt de ce exista, editorii au acoperit mesajul, astfel incat cititorii sa nu vada ce am scris.
In final, am intrat in cladirea facultatii mele si am lasat 27 de copii ale scrisorii mele stiintifice in diverse locuri si sali de clasa, ca sa citeasca studentii si profesorii despre riscurile majore care vin la pachet cu aceasta va((inare in masa, si importanta foarte mare a prioritizarii tratamentelor antivirale si pentru imunitate celulara. Unii profesori in cauza crezusera ca faceam greva foamei de o luna, iar acest lucru a constituit o presiune imensa asupra lor de a avea un dialog cu mine, iar tutorele meu personal a recunoscut in final ca nu este exclus ca sa fie adevarat ce publicasem.
Am reusit sa traduc in limba romana scrisoarea mea deschisa: Scrisoare stiintifica deschisa
Un aspect important am de mentionat aici: Numai uniti putem scoate adevarul la lumina.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - A supraviețui în cea mai „inteligentă” dintre lumi

A supraviețui în cea mai „inteligentă” dintre lumi
Despre rețeaua de sens necesară rezistenței contra „științei voioase” și a „filosofiei cu ciocanul”
(I)
România Nesupusă, status și direcții de acțiune*
Echipa inițiatoare a grupului România Nesupusă este formată din 7 persoane, inclusiv eu; identitatea acestora poate fi ușor cunoscută, fiind pe grup informații transparente, asumate; suntem așa cum trebuie să fim, ca niște cărți deschise, fără nimic de ascuns. Obiectivele grupului sunt, de asemenea, publice, urmând a fi republicate pe platforma online a grupului, atunci când aceasta va fi gata (probabil, la jumătatea lui decembrie).
Este acum necesară cunoașterea efectivă, îndeaproape, a celor care vor să se implice în acțiunile grupului/platformei; sunt necesare spații închise/deschise, în București și în țară, unde să se poată organiza întruniri exploratorii, preparatorii și de strategie; sunt necesare scrisori de intenție și cv – uri, trimise pe adrese concrete de e-mail, pentru a întocmi listele cu cei care intenționează să se implice. Cei interesați îmi pot scrie în privat – le voi da aceste adrese.
Se va putea broda, astfel, o rețea de sens care să ne permită să ne organizăm, să colectăm idei și proiecte și să captăm interesul membrilor sau simpatizanților pentru a le canaliza energiile către acțiuni ale grupului/platformei. Rețeaua de sens va fi aptă să ne învețe și să ne antreneze pentru a rezista totalitarismului, pentru a lupta în vederea recăpătării drepturilor și a libertăților furate de o elită plutocrată și cleptocrată și pentru a găsi căile cele mai eficiente și rapide la o societate normală, nesupusă totalitar și nedezbinată prin ură, intoleranță, violență și suspiciune de rea-credință; in extremis și până la revenirea la o societate normală, grupul va putea schița tehnicile și instrumentele adecvate continuării vieții, în libertate, în condiții de egalitate de șanse și sub influența benefică, taumaturgică, a solidarității, frățietății și altruismului, dincolo de o societate a oamenilor „liberi”, determinați (sau „înțelept” povățuiți de magicienii tehnologici și de fuhrerii digitali care controlează resursele lumii de azi) să fie lupi pentru ceilalți oameni (homo homini lupus), aflați toți în război contra tuturor (bellum omnium contra omnes).
Se va putea crea și consolida identitatea de membru al grupului, prin embleme grafice și mesaje auditive, precum și (mai ales) prin tipărirea unor formulare de declarații pe propria răspundere că emitentul este un nesupus, care crede în libertate, rațiune, egalitate de șanse și în condiția umană sacrală, declarație andosată de alți doi nesupuși; de asemenea, se vor putea tipări certificate de nesupunere, ca reacție imună la abuz, dezinformare, minciună „nobilă”, dictatură și ilegitimitate a puterii. În competiția cu certificatele „verzi”, certificatele de nesupuși vor învinge, pentru că sunt dovezi ale imunității naturale la totalitarism.
Se va putea demara, de asemenea, experimentul economic și sociologic al trocului/barterului de produse/servicii și al paraleului, ca monedă de schimb a celor care au certificat/declarație de nesupuși; un prim pas va fi reuniunea de Sărbători, când ne vom putea întâlni, la 30 km sud de București, pentru a retrăi bucuria tradițiilor și a valorilor pământului și pentru a ne reaminti cum este să trăiești românește, liber și luminat de duhul Sărbătorilor de iarnă, un comportament interzis de tehnocrații progresiști și uitat de oamenii „nou-normali” (deveniți „liberi” să își deteste semenii și originile.
Acțiunile la care pot adera membrii grupului nu se limitează la procese contra autorităților și nici la obsesia (ne)vakseenării. În afară de faptul că vor fi identificate sau constituite ONG-uri care pot canaliza reclamanți și colecta finanțări pentru procese colective, se pot formula și petiții și plângeri la anumite autorități (cum ar fi, în plan național, ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF, iar în plan european, la Ombudsmanul European sau la Comisia Europeană) pentru lipsa de calitate și de eficiență normal așteptată a vakseenurilor, a medicamentelor și a echipamentelor medicale, a serviciilor medicale sau de laborator, precum și pentru efectele secundare, adverse, ale acestora. De asemenea, fiscul, parchetul, poliția, comisiile parlamentare, Curtea de Conturi, Colegiul Medicilor sau al Farmaciștilor, Agenția Națională a Medicamentului, Agenția Națională de Integritate etc., vor putea fi sesizate pentru practica deja inveterată a ocolirii licitațiilor finanțate din bani publici, în favoarea negocierilor directe, a contractării de echipamente și servicii sanitare cu societăți de apartament sau care au alt obiect de activitate (iar nu comerțul cu produse/servicii sanitare), precum și pentru conflicte de interese, falsificarea diplomelor, frauda în domeniul autorizării etc.
Proiectele de legi propuse Parlamentului prin inițiativă legislativă cetățenească și listele de susținători pentru candidați la alegeri vor avea nevoie de semnături corecte, originale și suficient de multe pentru a respecta pragurile legale, ceea ce presupune o bună răspândire teritorială și o organizare pe noduri de comunicare.
*acesta jos este un rezumat stilizat al ceea ce am spus azi, la ora 9, pe feisbuc; textul are 6 pagini format A 4, astfel că o să îl împart în 3, în așa fel încât să poată fi parcurs cu mai multă ușurință


Arhimandrit Ilie Cleopa - Predică la Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ( 8 noiembrie )

 

Predică la Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

( 8 noiembrie )

Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5)

Iubiţi credincioşi,

Biserica lui Hristos dreptmăritoare prăznuieşte, odată pe an, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil împreună cu soborul tuturor îngerilor. Prin cuvîntul "arhanghel" înţelegem "mai mare peste îngeri" sau "cel dintîi dintre îngeri". Iar "înger" înseamnă "vestitor", pentru că îngerii vestesc pe pămînt şi fac cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu. Îngerii sînt "duhuri slujitoare" cum spune proorocul David: Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5). Ei au fost creaţi de Dumnezeu mai înainte de om şi de lumea văzută, dar nu prin cuvînt, ci numai cît a gîndit, Dumnezeu i-a şi creat.

Îngerii sînt împărţiţi, după Sfinţii Părinţi, în nouă cete şi fiecare ceată are o anumită misiune de împlinit în cer şi pe pămînt. Îngerii sînt duhuri, adică au trupuri nemateriale, nemuritoare sau, cum spune Sfîntul Apostol Pavel, au "trupuri cereşti" adică trupuri îngereşti, care sînt deosebite de cele pămînteşti şi sufleteşti ale oamenilor, care sînt muritoare. Scopul principal pentru care au fost creaţi îngerii, care formează lumea nevăzută, este pentru a-L slăvi neîncetat pe Dumnezeu. Apoi pentru a împlini întru toate voia Lui, pentru a face cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu şi pentru a ajuta pe oameni să împlinească poruncile Lui.

Au fost cazuri atît în Legea Veche, cît şi în legea Darului, cînd oamenii au făcut din îngeri idoli şi îi adorau, adică se închinau lor ca lui Dumnezeu (IV Regi 17, 16). Biserica din început a combătut acest eres, învăţînd că îngerii nu sînt creatorii lumii, ci sînt duhuri create de Dumnezeu pentru a împlini voia Lui.

Sfinţii Părinţi au fixat, însă, o zi de cinstire închinată Sfinţilor Îngeri şi Arhangheli pentru că ei ne ajută să cunoaştem voia Domnului şi s-o putem împlini. Această zi este astăzi 8 noiembrie, pentru că numărul 8 este simbolul vieţii veşnice; iar noiembrie este a noua lună de la creaţie, care s-a săvîrşit în luna martie, ca un simbol al celor nouă cete îngereşti.

Dintre toţi Sfinţii Părinţi cel mai bine vorbeşte despre îngeri Sfîntul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfîntului Apostol Pavel. El spune că îngerii se împart în nouă cete, fiecare avînd numele şi misiunea sa. Cetele îngereşti sînt împărţite în trei ierarhii sau grupe şi anume: ierarhia cea mai de sus, aproape de Preasfînta Treime, este formată din Serafimi, Heruvimi şi Tronuri. Ei stau în jurul tronului lui Dumnezeu înconjuraţi în văpaie de foc şi fac cunoscută voia Lui îngerilor de mai jos. Ierarhia din mijloc este formată din Domnii, Puteri şi Stăpînii, cum îi numeşte şi Sfîntul Apostol Pavel, vasul cel ales al lui Hristos. Ei domnesc peste îngerii de mai jos şi stăpînesc puterile iadului şi întreg universul. Ierarhia cea mai de jos este formată din Începătorii, Arhanghelii şi Îngeri. Aceştia sînt cei mai aproape de oameni, cărora le fac cunoscută voia lui Dumnezeu şi-i ajută să scape de cursele şi atacurile îngerilor răi, adică de ispitele şi amăgirile diavolilor.

Marele Prooroc Isaia spune că serafimii stau împrejurul Lui, avînd cîte şase aripi (Isaia 6, 2). Ei sînt în chipul focului, precum spune proorocul David: Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5). Serafimii aprind pe oameni, cu focul dumnezeieştii dragoste, precum şi numele lor îi arată, că în limba evreiască "Serafim" se tălmăceşte "cel ce aprinde" sau "încălzeşte".

După Serafimi, stau înaintea lui Dumnezeu înţelepţii Heruvimi, cei cu ochi mulţi, care, mai mult decît alte cete de mai jos, strălucesc neîncetat cu lumina înţelegerii şi a cunoştinţei de Dumnezeu. Heruvimii fiind luminaţi în tainele lui Dumnezeu, ale cunoştinţei adîncului şi înţelepciunii divine, luminează şi pe alţii; căci însuşi numele de "Heruvim", în aceeaşi limbă evreiască, se tîlcuieşte "multă înţelegere" sau "revărsare de înţelepciune". Prin Heruvimi se revarsă înţelepciunea cea de sus şi se dă ochilor sufleteşti luminare spre cunoştinţa lui Dumnezeu.

Ceata a treia numită a Tronurilor stă înaintea celui ce şade pe scaun înalt şi preaînălţat (Isaia 6, 1). Se numesc aşa căci pe dînşii, ca pe nişte scaune înţelegătoare, se odihneşte Dumnezeu gînditor, precum scrie Sfîntul Maxim Mărturisitorul; adică nu cu fiinţa, ci cu slujirea şi cu darul.

În ierarhia din mijloc, prima ceată se numeşte ceata Domniilor, pentru că domnesc peste ceilalţi îngeri care sînt sub dînşii. Ei "fiind liberi şi lepădînd toată temerea de rob, de bunăvoie şi cu bucurie slujesc neîncetat Domnului". Ei revarsă oamenilor, care sînt puşi de Dumnezeu ca stăpînitori, puterea stăpînirii cu bună înţelegere şi a iconomiei celei înţelepte, ca să domnească bine şi cu dreptate peste ţările încredinţate lor. Aceşti îngeri ajută pe oameni să-şi stăpînească simţirile şi să-şi smerească patimile cele fără de rînduială, supunînd pe trup duhului.

Ceata Puterilor cereşti, împlineşte fără odihnă voia cea tare şi puternică a Domnului Savaot, stăpîneşte planetele şi stelele universului; dă oamenilor puterea proorociei şi darul facerii de minuni şi îi ajută pe creştini să rabde cu tărie necazurile vieţii şi să păzească poruncile lui Hristos.

Ceata Stăpîniilor, se numeşte aşa pentru că aceşti îngeri au mare stăpînire peste diavoli. Ei risipesc stăpînirea lor şi izbăvesc pe oameni să nu cadă în ispitele cele cumplite care îi duc la moarte şi la osînda iadului.

În ierarhia cea mai de jos prima ceată este a Începătoriilor. Se numesc aşa pentru că ei stăpînesc pe îngerii care sînt sub ascultarea lor, făcîndu-le cunoscută voia lui Dumnezeu. Ei au misiunea de a îndrepta toată lumea; ei păzesc ţările, tronurile celor ce conduc; ei păzesc hotarele neamurilor, oraşele, cetăţile, satele, limbile, bisericile şi păstorii de suflete. Ei îi ajută pe cei ce conduc popoare şi Biserici să facă voia lui Dumnezeu şi să nu asuprească pe cei de sub ascultarea lor.

Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi proorociile cele înalte ale îngerilor şi prin ei oamenilor. Sfîntul Grigorie Dialogul zice despre Arhangheli: "Aceştia sînt cei care înmulţesc sfînta credinţă între oameni luminînd înaintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credinţei celei drepte".

Ultima ceată şi mai apropiată de oameni este ceata Îngerilor. Aceştia vestesc oamenilor tainele lui Dumnezeu şi voinţele Lui cele mai mici chiar, povăţuindu-i să trăiască în dragoste, în fapte bune şi cu dreptate, împlinind întru toate voia Domnului. Îngerii sînt rînduiţi să păzească pe fiecare credincios, căci de la botez, fiecare creştin are un înger păzitor. Pe cei buni îngerii îi ajută să nu cadă, iar pe cei căzuţi îi ridică, prin pocăinţă şi spovedanie şi niciodată nu ne lasă pe noi, deşi uneori greşim. Îngerii sînt gata să ne ajute întotdeauna numai să voim şi să cerem ajutorul lui Dumnezeu.

Iubiţi credincioşi,

Pînă aici am vorbit mai pe larg despre îngeri, împărţirea lor, însuşirile şi chemarea lor, dar întrucît ceata Sfinţilor Arhangheli s-a arătat slujitoarea celor mai mari dumnezeieşti taine, care au înlesnit mîntuirea neamului omenesc prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, vom vorbi în continuare numai despre Sfinţii Arhangheli, a căror pomenire o avem astăzi.

Sfinţii Arhangheli sînt în număr de şapte, care stau înaintea tronului slavei lui Dumnezeu, după cum spune însuşi Sfîntul Ioan Evanghelistul: Ioan, celor şapte Biserici care sînt în Asia ... şi de la cele şapte Duhuri care stau înaintea Scaunului Lui (Apocalipsa 1, 4). Şi aceştia sînt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil şi Varahiil. Fiecare arhanghel are o anumită misiune divină de îndeplinit.

Mihail, ce se tîlcuieşte "puterea lui Dumnezeu", este voievodul oştilor cereşti şi cel dintîi din ceata Sfinţilor Arhangheli. El poartă sabie de foc şi are slujba de a păzi legea lui Dumnezeu şi de a birui puterea vrăjmaşilor. Cînd Lucifer a greşit în cer şi au început a cădea mulţime de îngeri, atunci toate puterile cereşti tulburîndu-se, a stat Arhanghelul Mihail în mijloc şi a strigat: Să luăm aminte! Din clipa aceea a încetat căderea îngerilor, căci toţi luînd aminte de glasul lui şi la greşeala îngerilor răi, au căzut înaintea slavei lui Dumnezeu, preamărind numele Lui. Tot Mihail s-a certat cu diavolul în pustiul Arabiei pentru trupul lui Moise, zicînd: Certe-te pe tine Domnul! (Iuda 1, 9). De asemenea, el a însoţit pe poporul ales din Egipt în pămîntul fădăduinţei. El a adus cele zece pedepse peste poporul cel împietrit al lui Faraon. El s-a arătat păzitor oştilor lui Isus Navi, căruia i-a zis: Eu sînt Voievodul oştilor Domnului şi acum am venit (Iosua 5, 14).

El a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon. El a păzit pe Daniil cu viaţă, în groapa cu lei. El a adus foc şi pedeapsă peste cetăţile cele desfrînate, Sodoma şi Gomora. El a dat biruinţă lui Ghedeon în luptă. El a scos viu pe Lot din Sodoma. El a făcut multe minuni, precum cea din Colose, minunea din Mînăstirea Dochiarul (Sfîntul Munte) etc. Iar la sfîrşitul veacului, tot el, împreună cu ceata arhanghelilor, va suna din trîmbiţă, va scula pe cei morţi şi va aduna toate limbile la judecată, după mărturia Sfîntului Apostol Pavel care zice: Că Însuşi Domnul, întru poruncă, cu glasul Arhanghelului şi întru trîmbiţa lui Dumnezeu, se va pogorî din cer (I Tesaloniceni 4, 16).

Gavriil, ce se tîlcuieşte "bărbat-Dumnezeu", este arhanghelul bunelor vestiri de bucurie, care are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeieşti. El nu mai poartă sabie de foc, ci crin de neîntinată bucurie. El este foarte dulce la vedere şi plin de dumnezeiască blîndeţe. Pentru aceasta a şi fost ales şi trimis de Dumnezeu la Fecioara din Nazaret să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului dumnezeieştilor ei părinţi Ioachim şi Ana. El a vestit în templu Sfîntului Zaharia că soţia lui va naşte la bătrîneţe pe Sfîntul Ioan Botezătorul. El a dus vestea cea bună Anei, mama proorocului Samuil.

Sfîntul Arhanghel Gavriil a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria cînd petrecea în templu. El i se arăta adesea şi-i descoperea taine negrăite. Îi aducea hrană îngerească la Sfînta Sfintelor. El a auzit cel dintîi despre taina întrupării lui Hristos, mai înainte decît toţi îngerii. El a rostit cel dintîi numele Preadulcelui Iisus. El a pus nume Sfîntului Ioan Botezătorul. El a vestit păstorilor că în Betleem s-a născut Mesia. El a cîntat cel dintîi Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pămînt pace, între oameni bunăvoire! (Luca 2, 14). El a învăţat pe păstori să cînte. El a descoperit magilor taina întrupării. El a liniştit pe Iosif cînd voia să lase pe Fecioara Maria. El i-a poruncit să fugă în Egipt cu Pruncul şi iarăşi să se întoarcă în Nazaret.

Sfîntul Gavriil ocroteşte pe fecioare, acoperă pe mame, păzeşte pe prunci, duce rugăciunile cele fierbinţi la Dumnezeu şi aduce înapoi împlinirea cererilor. El slujeşte tainelor celor mari şi ajută la înmulţirea şi mîntuirea neamului omenesc.

Rafail, al treilea arhanghel, este tămăduitor al neputinţelor omeneşti.

Uriil este luminător al celor întunecaţi.

Salatiil este rugător fierbinte pentru neamul omenesc.

Gudiil este slăvitor al lui Dumnezeu şi întăritor al celor ce se nevoiesc la fapte bune.

Varahiil, ultimul arhanghel, este aducător de binecuvîntare dumnezeiască pe pămînt.

Dintre toţi Sfinţii îngeri, cei mai mari binefăcători ai oamenilor s-au arătat Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, din care pricină se şi pomenesc astăzi cu alese prăznuiri şi cîntări de laudă, dimpreună cu toate cetele îngereşti. Se cuvine deci şi nouă păcătoşilor, ce sîntem păziţi de îngeri, să ne adunăm la sfintele biserici şi să lăudăm astăzi soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cerînd ajutorul lor.

Să nu uităm că Sfinţii Arhangheli sînt cei dintîi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi noi oamenii. Ei au grijă şi milă de creştini şi-i ajută pe calea mîntuirii mai mult decît ceilalţi îngeri. Sfîntul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe cîmpul de luptă icoana Marelui Arhanghel. Sfîntul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, ca şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos.

În ţara noastră cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspîndit. Numeroase sînt bisericile cu hramul Sfinţilor Arhangheli, numeroşi sînt şi credincioşii români care le poartă numele. În multe case se vede icoana Sfinţilor Arhangheli şi nu puţini din bunii noştri creştini citesc acatistul lor. Părinţii noştri aveau mare evlavie şi pentru îngerii păzitori pe care-i primeau de la botez şi se îngrijeau cu mare atenţie să nu facă vreun păcat ca să nu alunge de la ei pe îngerii buni.

Înaintaşii noştri iubeau rugăciunea, milostenia şi Biserica, ştiind că îngerii păzitori ne numără şi ne scriu paşii noştri spre biserică, spre rugăciune, spre cel sărac şi spre tot lucrul sfînt şi plăcut lui Dumnezeu.

Iubiţi credincioşi,

Bun lucru este a lăuda pe îngeri, precum şi ei fără odihnă laudă pe Dumnezeu. Dar mai bun lucru am face dacă le-am urma şi petrecerea, printr-o trăire sfîntă, neîntinată, îngerească. Deci, dacă voim să primim mai mult ajutor de la sfinţii îngeri, să ne silim a-i imita prin fapte bune, după putere.

Sfinţii îngeri neîncetat slăvesc pe Dumnezeu; să ne rugăm şi noi neîncetat, lăudînd ziua şi noaptea pe Preabunul nostru Dumnezeu. Sfinţii îngeri sînt într-o veşnică mişcare, împlinind din dragoste voia lui Dumnezeu. La fel şi noi, să ne trezim din somnul nesimţirii, să alergăm mereu la Biserică, să facem voia lui Dumnezeu cu bucurie, iar nu din silă, nici cu cîrtire sau pentru răsplată. Sfinţii îngeri se iubesc desăvîrşit unii pe alţii. Ei iubesc şi pe sfinţii din cer şi pe noi cei de pe pămînt. La fel şi noi, să ne iubim ca nişte fraţi, lăsînd ura, mînia, bătăile, judecăţile, minciunile.

Sfinţii îngeri ascultă unii de alţii, cei mai de jos de cei mai de sus şi toţi de Dumnezeu. La fel şi noi să ascultăm de mai-marii noştri, de părinţii care ne-au născut, de cei ce ne învaţă şi ne ajută la mîntuire. Să ascultăm şi de glasul conştiinţei cînd ne mustră pentru păcate, cînd ne trimite la biserică, la spovedanie şi la cele bune. Să ascultăm şi de îngerii noştri păzitori. Să nu-i mai întristăm cu tot felul de păcate. Sfinţii îngeri se bucură de mîntuirea noastră (Luca 15, 10), ajută la îndreptarea noastră şi plîng cînd noi păcătuim sau sîntem aruncaţi în gheenă. La fel şi noi să facem. Să ne bucurăm pentru sporul aproapelui şi să plîngem pentru căderea lui. Să dăm sfat celui ce are nevoie de el. Să nu minţim pe nimeni. Să îndemnăm şi pe alţii la pocăinţă, la biserică, la post şi rugăciune.

Sfinţii îngeri nu se bîrfesc, nu se răzvrătesc, nu se mînie, trăiesc în bună rînduială. La fel şi noi, să nu ne mîncăm cinstea unul altuia, să avem răbdare în toate ispitele, să fugim de tulburare, de mînie, de ceartă, de pofte şi patimi trupeşti. Să trăim ca fraţii, în dragoste unii cu alţii, că sîntem fiii Tatălui ceresc.

De vom trăi în armonie, în iubire, în viaţă curată şi în rugăciune, vom imita pe îngeri şi vom deveni creştini adevăraţi, iar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ne vor acoperi cu acoperămîntul aripilor lor cele îngereşti de tot răul şi primejdia.

Să rugăm, deci, pe sfinţii îngeri şi Arhangheli să ne fie ajutători în viaţă şi izbăvitori de duhurile cele rele, iar înaintea Tatălui ceresc calzi rugători pentru mîntuirea sufletelor noastre. Amin.