Iulian Nicolae ȘUCHEA Ofițer Port – CN APMC SA Constanța Avertizor de integritate (Legea nr. 361/2022) - SCRISOARE DESCHISĂ Către: Parlamentul României Guvernul României

SCRISOARE DESCHISĂ 

Către:

Parlamentul României

Guvernul României

Subsemnatul Iulian Nicolae Șuchea, ofițer port în cadrul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța și avertizor de integritate, aduc în atenția dumneavoastră o situație gravă privind depozitarea neconformă a îngrășămintelor pe bază de azotat de amoniu (CAN – Calcium Ammonium Nitrate) în Portul Constanța.

În anul 2025, septembrie-noiembrie:

 • autoritățile de mediu au efectuat controale, au constatat nereguli și au aplicat sancțiuni;

 • au fost impuse măsuri de conformare și a fost solicitată revizuirea autorizației de mediu;

 • cu toate acestea, situația de risc a persistat.

În urma unei verificări interne dispuse ierarhic, am documentat personal existența unor cantități de CAN, depozitate în aer liber, fără protecție climatică, în condiții incompatibile atât cu cerințele de siguranță ale produsului, cât și cu normele de prevenire a incidentelor majore.

Deși produsul identificat este Calcium Ammonium Nitrate, unele documente oficiale utilizează formularea „îngrășăminte fără azotat de amoniu”, fapt care ridică semne serioase de întrebare cu privire la încadrarea tehnică și evaluarea reală a riscurilor.

Prezenta scrisoare:

 • nu vizează persoane;

 • nu are caracter politic;

 • urmărește exclusiv respectarea legii, siguranța publică și prevenirea unor incidente cu impact major asupra populației, mediului și infrastructurii strategice a României.

În calitate de avertizor de integritate, consider esențial ca Parlamentul și Guvernul României să se asigure că:

 • legislația națională și europeană este aplicată corect și unitar;

 • substanțele cu potențial de risc major sunt evaluate fără artificii terminologice;

 • autoritățile competente cooperează eficient pentru prevenirea accidentelor.

Am încredere că instituțiile statului vor trata aceste semnalări cu responsabilitate și transparență.

Pentru corecta informare a publicului, public eticheta produsului, fotografiată în teren, în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Conform etichetei și fișei tehnice:

 • produsul este CAN – Calcium Ammonium Nitrate;

 • conține azot amoniacal și azot nitric;

 • este clasificat ca substanță oxidantă și higroscopică;

 • condițiile de depozitare impuse de producător sunt:

„Store in a well-ventilated place. Keep cool. Protect from moisture.”

Aceste informații sunt publice, obligatorii prin legislația europeană (REACH/CLP) și relevante pentru evaluarea riscurilor în situațiile în care produsul este depozitat în spații deschise, fără protecție climatică.

Demersul meu are exclusiv scop informativ și de interes public, în contextul atribuțiilor mele și al statutului de avertizor de integritate.

Iulian Nicolae ȘUCHEA

Ofițer Port – CN APMC SA Constanța

Avertizor de integritate (Legea nr. 361/2022)

#SiguranțăPublică

#AvertizorDeIntegritate

#PortulConstanța

#PrevenireaDezastrelor

#RespectareaLegii

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - O scrisoare către Comisia Europeană a fost co-semnată și trimisă de 117 europarlamentari din 5 grupuri politice, printre care și Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea.

 

O scrisoare către Comisia Europeană a fost co-semnată și trimisă de 117 europarlamentari din 5 grupuri politice, printre care și subsemnatul.

Documentul solicită Comisiei Europene să revizuiască de urgență Regulamentul referitor la emisiile de carbon ale vehiculelor de pasageri și vehiculelor comerciale ușoare.

Acesta regulament a fost adoptat pe genunchi, fără a avea legătură cu lumea în care trăim, ca mai toate actele legislative europene de punere în aplicarea a pactului verde. Producătorii din industria auto europeană sunt obligați să reducă substanțial nivelul emisiilor de dioxid de carbon, până la așa-zisul net zero. Consecința va fi eliminarea motoatelor termice până în anul 2035. În plus, producătorii vor fi penalizați pentru că nu pot ține pasul cu ambițiile climatice ale Comisiei Europene.

De precizat că măsurile respective au scumpit deja foarte mult ambele tipuri de mașini, cu consecința că din ce în ce mai mulți oameni utilizează mașini „clasice” mai vechi de 15 ani sau realizate din piese de schimb și din ce în ce mai puțini cumpără mașini electrice. Practic, pe șosele se întorc mașinile euro 3 sau 4, ca într-un fel de „efect cobra” al planului UE de a scăpa de mașinile cu motoare termice*.

De precizat, de asemenea, că UE se preocupă mai puțin sau deloc de restul formelor de poluare, din ce în ce mai gravă: cu microparticule de la pneurile mașinilor, cu pesticide, cu resturi de medicamente și materiale sanitare, cu NOx etc.

În contextul în care mașinile electrice din China deja inundă piața europeană, iar UE nu este capabilă să-și protejeze propria industrie, aceste măsuri legislative aberante vor sufoca economia UE și, implicit, a statelor membre.

Deja avem de-a face cu așa-numitul „Efect Havana” în anumite state membre, acolo unde oamenii sunt nevoiți să utilizeze mai mult mașinile vechi, mai nesigure și mai poluante decât înainte de Green Deal, iar asta se întâmplă doar pentru că alternativa „verde” este prea scumpă, iar infrastructura nu are dimensiunea necesară înlocuirii întregului parc de mașini.

În consecință, cerem urgent Comisiei Europene să revizuiască legislația astfel încât tranziția verde în domeniul producției de automobile să se facă în mod realist, echitabil și corect față de toate statele membre, în ritmul în care industria o va permite. Cerem Comisiei Europene, de asemenea, să își extindă preocupările pentru energie verde la alte tipuri de motoare (de exemplu, pe hidrogen) sau de alimentare cu energie (de exemplu, prin caroseria sau ferestrele mașinii, după modelul roverelor care sunt trimise în misiuni pe Marte) și să declanșeze controale serioase contra acelor companii care practică greenwashing (=inducerea în eroare a consumatorilor și a autorităților în legătură cu pretinsele politici verzi sau ecologice) sau pinkwashing (=idem, în legătură cu „diversitatea” sexuală).

*efectul cobra este numele care s-a dat în teoria economică pățaniei britanicilor coloniști ai Indiei care, în intenția de a scăpa de cobre, a oferit localnicilor o sumă consistentă de bani pentru orice târâtoare veninoasă ucisă, de unde a rezultat o „producție” domestică de cobre care au înmulțit în loc să reducă populațiile de șerpi ...

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea