Iulian Nicolae ŞUCHEA - 🇷🇴 În timp ce liderii celor 32 de state aliate se reunesc la Summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie 2026), România se află într-unul dintre cele mai importante puncte strategice ale Flancului Estic al Alianței.

În timp ce liderii celor 32 de state aliate se reunesc la Summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie 2026), România se află într-unul dintre cele mai importante puncte strategice ale Flancului Estic al Alianței.

Marea Neagră nu mai este doar o frontieră geografică. Ea reprezintă una dintre principalele linii de apărare ale Europei, iar România joacă un rol esențial prin infrastructura sa strategică.

⚓ Portul Constanța este astăzi cel mai important hub logistic al Uniunii Europene la Marea Neagră. Prin el tranzitează echipamente militare, ajutoare pentru Ucraina, mărfuri strategice și fluxuri comerciale vitale pentru securitatea regională. În paralel, portul este conectat la coridoarele europene de transport și la Dunăre, devenind un punct-cheie pentru mobilitatea militară și economică.

✈️ România contribuie la securitatea Alianței și prin:

• Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu – una dintre cele mai importante facilități NATO din regiune;

• Sistemul antirachetă de la Deveselu;

• Forțele Navale Române și supravegherea spațiului maritim din Marea Neagră;

• Exercițiile multinaționale și prezența permanentă a aliaților pe teritoriul național.

În contextul războiului din Ucraina și al provocărilor de securitate din regiune, summitul de la Ankara pune accent pe consolidarea apărării colective, dezvoltarea industriei de apărare și întărirea Flancului Estic al NATO.

România nu este doar beneficiar al securității colective. România este furnizor de securitate.

Iar pentru ca acest rol să fie îndeplinit la cele mai înalte standarde, infrastructura critică trebuie protejată, modernizată și administrată cu maximă responsabilitate. Siguranța portuară, securitatea transporturilor maritime, reziliența infrastructurii și pregătirea instituțiilor nu sunt simple obligații administrative, ci componente esențiale ale securității naționale și euroatlantice.

Un Port Constanța sigur și performant înseamnă o Românie mai puternică.

O Românie mai puternică înseamnă un Flanc Estic mai sigur.

🤝 Iar un Flanc Estic mai sigur înseamnă o Alianță Nord-Atlantică mai puternică.

#NATO #Ankara2026 #Romania #PortulConstanta #MareaNeagra #FlanculEstic #Securitate #Defence #Constanta #MobilitateMilitara 

Iulian Nicolae ŞUCHEA

Avocat Elena Radu - Tot ceea ce se întâmplă în societate este efectul unor legi, unor norme existente în lege sau inexistenței lor în lege - situația celor 400 oameni care erau la Pașca se trage de la Legea nr. 7/2023

 

Legal (pentru că tot ceea ce se întâmplă în societate este efectul unor legi, unor norme existente în lege sau inexistenței lor în lege) - situația celor 400 oameni care erau la Pașca se trage de la Legea nr. 7/2023, de la politicile publice ale statului român și angajamentele pe care și le-a luat pe plan internațional Guvernul României  (acceptarea a ceea ce au impus creditorii, fără a analiza impactul la nivelul societății românești raportat la condițiile și posibilitățile actuale ale statului român). 

Legea nr. 7/2023 prevede dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități. 

Adică, să nu mai fie oameni cu dizabilități în aziluri de stat. 

România și-a luat angajamentul să nu mai facă asemenea aziluri publice și să reducă numărul de locuri din cele existente. 

Chiar, dacă teoretic, psihologic pentru aceste persoane ar fi mai bine într-un mediu privat, individual, ”tehnic” ca nivel de pregătire și educație al societății românești nu este posibil. 

Nici ca locuri la privat , ”aziluri private” , cu atât mai mult că condițiile legale de autorizare sunt exagerate, cât și ca scop: dacă e azil privat sau de stat nu are nicio relevanță din punct de vedere psihologic.

Nici ca mentalitate a societății. 

Nu suntem pregătiți nici mental și nici nu avem un nivel de trai foarte ridicat ca să fim pregătiți să luăm la noi în familie un străin bolnav de care să avem grijă. 

Chiar dacă poate moral, ca intenție, unii cetățeni ar vrea, posibilitățile financiare nu le permit celor mai mulți. 

Așa că oricât ați vrea voi să îl băgați pe Bolojan în propoziție, problema nu a fost generată de Bolojan. 

Bolojan a apărut ”în lanț” mult mai târziu. 

Problema se trage de la acceptarea de către Guvernul României a politicii de stat impuse de creditori, fără nicio analiză a impactului social și posibilităților statului român și societății. 

Problema se trage de la Parlament care a adopatat Legea nr. 7/2023, fără să facă cea mai mică analiză pe impact. 

Nu puteți să condamnați ”localii” cărora nu le-au fost alocate resurse financiare de la bugetul de stat, nu au fost adoptate legi speciale pentru a putea crea alternativa la dezinstituțonalizare. 

Mai mult, dezinstituționalizarea asta a fost impusă și ca o ”descentralizare” a serviciilor, adică să nu mai fie finanțare de la nivel central, ci de la nivel local, când e o aberație. 

Voi care sunteți guvernanți și parlamentari, cazul ăsta ar trebui să vă pună pe gânduri, dacă mai aveți conștiință. 

Pentru că vedeți care sunt consecințele când voi adoptați legi fără a face cea mai mică analiză de impact și când ne ignorați e cei care vă tragem semnale de alarmă cu privire la impactul pe care îl vor avea proiectele de legi, dacă sunt adoptate. 

Adoptarea unei legi nu trebuie să fie o simplă formalitate de 2 secunde în care votezi pentru , contra sau te abții. 

Adoptarea unei legi ar trebui să fie rezultatul unei analize ample, mai ales de impact: se poate sau nu pune în aplicare și ce se poate întâmpla dacă se pune în aplicare legea dacă o adoptați, dacă trebuie adoptat proiectul așa cum vi s-a depus sau trebuie amendat sau respins pentru că nu poate să atingă scopul legii care s-ar dori. 

Terminați cu adoptare legilor pe ”negociere politică”!

Nu pe ”negociere politică” trebuie să adoptați legile, ci raportat la studii de impact amănunțite!

Avocat Elena Radu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Să ținem pasul cu technologia

 

România trebuie să aibă o strategie de securitate și de înzestrare a Armatei cu echipamente capabile să răspundă provocărilor de mâine. Deja, atunci când investim astăzi, suntem cu un pas în urmă față de ceea ce folosesc alte state puternice. Sunt puternice pentru că au cercetare, pentru că investesc constant și pentru că își folosesc inteligent resursele și specialiștii.

România trece printr-o perioadă complicată. Suntem într-un spațiu geopolitic sensibil și complex, iar noi suntem vulnerabili. Am văzut dronele din ultimele săptămâni, care puteau aduce mari nenorociri. Puteau fi interceptate mai bine, putea fi analizată mai profund turbulența aerului, efectele produse în atmosferă și alte detalii care le-ar fi făcut mai vulnerabile și mai ușor de anihilat.

În atmosferă, obiectele aflate în mișcare influențează caracteristicile fizico-chimice ale aerului. Nu toate aceste efecte pot fi observate cu radarele sau instrumentele clasice. Perturbațiile și „umbra” lor se disting cu sisteme LIDAR, cu lasere adaptate ferestrelor optice atmosferice și cu tehnologii capabile să citească în profunzime atmosfera. Apoi, tehnologiile de inteligență artificială de care dispunem astăzi pot realiza o identificare de mare finețe a spațiului din vecinătatea traiectoriei, a mișcării obiectului, a rotațiilor sale, a vibrațiilor structurii sau ale componentelor sale.

Poți identifica în fracțiuni de secundă vulnerabilități și poți acționa asupra țintei cu fascicule laser pulsate de mare putere, folosind optică adaptată condițiilor atmosferice și turbulenței din acel moment. Raza de scanare și de acțiune poate ajunge la zeci de kilometri, iar cei care investesc în cercetare, în tehnologia laserilor, a amplificatoarelor optice, a telescoapelor cu oglinzi adaptive și a tratamentelor optice de înaltă performanță vor putea crește atât raza de cercetare a spațiului, cât și capacitatea de identificare și neutralizare a obiectelor considerate periculoase.

Este simplu. Multe țări investesc masiv în tehnologiile viitorului, care vor acționa chirurgical, fie de la sol, fie din avioane, fie chiar din sateliți. Provocările tehnologice sunt mari. Se cunosc. Dar vor fi depășite. Important este să înțelegem și noi necesitatea de a investi, în sfârșit, într-o armată modernă și eficientă. Ceea ce am prezentat este doar un exemplu strategic privind siguranța spațiului aerian și dezvoltarea unor capabilități tehnologice de nouă generație.

M-a surprins însă ANCOM, care a avut un comunicat foarte entuziast privind așa-numitul interes pentru tehnologiile spațiale de deasupra României. Cumva ne amăgim. Companiile respective nu par să transfere tehnologie către România. Nu par să investească în construirea de sateliți în România și nici să contribuie direct la dezvoltarea tehnologiilor naționale, a industriei sau a cercetării românești. Sigur că există interes pentru spațiul românesc. Suntem cea mai mare țară din regiune, ne aflăm într-o zonă geopolitică de mare interes și suntem parte a uriașului malaxor informațional global.

Rămâne însă de înțeles ce facem noi pentru a investi în firmele românești și pentru ca România să fie reprezentată la sol, în aer și în spațiu prin propriile capacități de cercetare, de securitate, de inteligență artificială, de comunicații, de senzori, de sateliți și de tehnologii avansate.

Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?

Devine tot mai cunoscut, inclusiv în comunitatea științifică internațională, faptul că orbita joasă a Pământului (LEO) a ajuns într-un punct critic.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Despre desemnarea unui premier care nu are susținere parlamentară…

 

Despre desemnarea unui premier care nu are susținere parlamentară… 

Constituția, la art. 103, permite președintelui să desemneze teoretic orice persoană pentru a fi premier, cu condiția să „consulte” partidele parlamentare. 

Curtea Constituțională, prin decizii din 2014 și, respectiv, 2020, a statuat că acest drept nu este deloc discreționar. Desemnarea trebuie să se facă, în virtutea principiului loialității constituționale, cu intenția de a se obține o majoritate parlamentară, care să ducă la investirea unui guvern.

Dacă intenția este alta, de exemplu, aceea de a se obține un „guvern al meu”, atunci Constituția este încălcată în spiritul său. Din păcate, am avut astfel de situații și pe vremea lui Iohannis (care i-a pus premieri, fără a ține cont de partide, pe Cioloș, respectiv, Orban), și pe vremea lui Băsescu* (premierul lui Băsescu s-a numit Boc). 

Acum, să vedem cum stau lucrurile din perspectiva a ceea ce au spus (sau n-au spus) partidele: 

-AUR a declarat explicit și ferm că a cerut să i se acorde mandat pentru constituirea unui guvern și a și publicat un program de guvernare în 10 puncte; 

-PNL a spus că nu susține un guvern tehnocrat (mă rog, dl. Tomac nu e un tehnocrat, ci „un independent de partidele parlamentare”, în expresia dlui Dan); mai mult chiar, PNL îl vrea în continuare premier pe dl. Bolojan; 

-USR este singurul partid care ar vrea să facă parte dintr-un guvern tehnocrat (ceea ce este, pur și simplu, un oximoron, căci nu există guvern tehnocrat cu politicieni în el); 

-UDMR a spus că nu vrea un guvern tehnocrat. 

Singura (mare) necunoscută este PSD. 

Dacă PSD a făcut propunere de premier și a spus că are posibilitatea constituirii unei majorități apte să voteze investirea, atunci dl. Dan a încălcat Constituția și trebuie de urgență supus procedurii suspendării în vederea demiterii prin referendum. 

Mai degrabă cred în varianta doi: PSD, prin vocea și talentul dlui Grindeanu, a continuat tangoul penibil pe care îl practică de vreo 7-8 luni, de când s-a pus într-o aparentă opoziție cu Bolojan și Nicușor. Nu a cerut clar să i se încredințeze mandatul de premier, dar i-a lăsat de înțeles lui Dan că ar susține guvernul Tomac. 

Dacă a făcut asta, PSD va deconta electoral. Nu deplâng destinul PSD - merită scăderea la sub 10%, mai ales că PSD a fost parte din nemernicia anulării alegerilor și, de altfel, pentru că PSD este sistemul, PSD este la putere chiar și când este în opoziție. 

Oricum, doar cu voturile PSD, dl. Tomac nu va obține investitura, de unde concluzia că va urma o a doua nominalizare - iar asta ar fi lovitura de șah mat la PSD, căci va fi în (fum) alb sau negru: votați cu Bolojan II (sau cu Cioloș sau cu Dragu) sau mergeți la alegeri anticipate. Iar aici veți lua sub 10%. La fel cum sub 10% va lua și PNL. 

Notă de final: dacă trece guvernul Tomac, România va intra în cartea recordurilor ca unica țară din lume care va fi avut toate partidele parlamentare în opoziție. Asta ar fi de râs. De plâns a fi faptul că, retroactiv, România ar ajunge în postura de țară cu două tipuri de alegeri anulate - cele prezidențiale, de CCR și UE, și cele parlamentare, de Dan și PSD, complicele său. Cu ocazia acestor alegeri anulate, românii au achitat peste 700 de milioane de euro cu titlu de subvenții pentru partide și costuri ale organizării alegerilor. Mesajul pentru cetățeni ar fi catastrofal: nu mai mergeți la alegeri, că votul vostru este complet inutil. “Politica o facem noi, (pseudo)elitele” - ziseră statul paralel și complexul industrial al cenzurii compus din ONG - urile finanțate cu zeci de miliarde de euro de birocrația UEropeană. 

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Patrimoniul istoric nu înseamnă doar trecut. Înseamnă identitate, memorie și capacitatea unui popor de a-și înțelege rădăcinile. Cu atât mai valoroase sunt proiectele care aduc în atenția publicului contribuția civilizației dacice și legăturile istorice profunde dintre spațiul românesc și Roma.

Patrimoniul istoric nu înseamnă doar trecut. Înseamnă identitate, memorie și capacitatea unui popor de a-și înțelege rădăcinile. Cu atât mai valoroase sunt proiectele care aduc în atenția publicului contribuția civilizației dacice și legăturile istorice profunde dintre spațiul românesc și Roma.

Mă bucur să susțin și să promovez acest demers cultural de excepție, care reunește cercetarea științifică, educația, patrimoniul și tehnologiile moderne de valorificare a istoriei. Felicit organizatorii, cercetătorii și toți cei implicați pentru efortul de a aduce în prim-plan una dintre cele mai importante componente ale identității noastre culturale.

Redau mai jos prezentarea oficială a evenimentului:

„Visioni Daciche” la MoBU 2026: patrimoniul comun dintre Roma și România, prezent în standul oficial al Primăriei Romei.

În perioada 4–7 iunie 2026, Primăria Romei participă la MoBU – International Art Fair of Bucharest, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate artei contemporane din Europa Centrală și de Est. În cadrul standului oficial al Comune di Roma Capitale, publicul va putea descoperi expoziția „Visioni Daciche”, realizată de Asociația Spirit Românesc și finanțată de Roma Capitale – Zètema Progetto Cultura în cadrul Bando Giubileo 2025.

Expoziția propune o incursiune în universul reprezentărilor dacilor din sculptura romană, punând în valoare statuile monumentale de daci, friza Columnei lui Traian și patrimoniul excepțional păstrat în Forul lui Traian și la Mercati di Traiano. Prin fotografii artistice, cercetare istorică și tehnologii digitale, proiectul oferă o perspectivă contemporană asupra unuia dintre cele mai importante capitole ale patrimoniului comun româno-italian.

Un rol central în dezvoltarea proiectului îl are Prof. Dr. Leonard Velcescu, specialist internațional în iconografia dacilor în sculptura romană, care a coordonat activitățile de cercetare și formare desfășurate împreună cu elevii Liceului Artistic „Giulio Carlo Argan” din Roma. Alături de acesta, fotograful Daniele Coralli și inginerul Cristian Gheorghe au contribuit la documentarea și valorificarea patrimoniului prin metode moderne de fotografie și fotogrammetrie 3D.

Vizitatorii standului vor putea descoperi și povestea Lupoaicei Capitoline, simbol al latinității și al legăturii istorice dintre Roma și România. Prezența copiei oferite Bucureștiului în anul 1906 reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale relației speciale dintre cele două popoare și completează dialogul cultural propus de expoziția „Visioni Daciche”.

Un moment deosebit al participării la MoBU 2026 va avea loc pe 5 iunie, la ora 15:00, când în standul Primăriei Romei se va desfășura conferința „Iconografia Dacilor în Forul lui Traian: Identitate culturală comună româno-italiană – Trecut și Prezent”, susținută de Prof. Dr. Leonard Velcescu. Evenimentul va aborda simbolistica reprezentărilor dacilor, Columna lui Traian, relațiile dintre Roma și Dacia și cele mai recente cercetări internaționale dedicate acestui patrimoniu. Vor participa Dana Ioana Mihalache, președinta Asociației Spirit Românesc, și ing. Cristian Gheorghe, specialist în digitizarea patrimoniului cultural.

La inaugurarea standului va fi prezent Prof. Dr. Leonard Velcescu, iar în zilele de 6 și 7 iunie publicul și reprezentanții mass-media îi vor putea întâlni atât pe Leonard Velcescu, cât și pe Dana Ioana Mihalache, coordonatoarea programului „Visioni Daciche”.

Pentru Asociația Spirit Românesc, participarea la MoBU 2026 reprezintă o importantă recunoaștere instituțională și culturală. „Visioni Daciche” nu mai este doar un proiect expozițional, ci un program cultural și educațional permanent, care include cercetare istorică, expoziții, activități educaționale pentru tineri, digitalizare 3D, conferințe internaționale și producția documentarului „Mărturii identitare – Statuile de Daci din Forul lui Traian”.

Mulțumim Primăriei Romei pentru încrederea acordată și pentru alegerea expoziției „Visioni Daciche” ca parte a reprezentării sale oficiale la MoBU 2026. Această prezență confirmă valoarea internațională a proiectului și importanța promovării patrimoniului istoric ca instrument de dialog cultural și cooperare europeană

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Cronica unei explozii.

Cronica unei explozii. Este momentul zero al trezirii, al capacității de reacție și de protejare a populației. Suntem vulnerabili. Suntem în pericol. Celor care păziți spațiul aerian al țării: puneți și investiți în instalații laser de prevenție și acțiune fermă și faceți scut, construiți pentru această țară. Investiți în ceva util. 

Este dovada că România nu mai reușește să țină pasul cu ritmul în care evoluează amenințările și tehnologiile moderne. Ani la rând am vorbit despre securitate aproape exclusiv în termenii achizițiilor de avioane, tancuri și echipamente militare clasice. Între timp, lumea s-a schimbat. Amenințările de astăzi sunt rapide, inteligente, ieftine și greu de detectat. Răspunsul nu poate veni doar din tehnologia militară convențională, ci din cercetare, inteligență, senzori, sisteme satelitare, tehnologii optice, laseri, LIDAR, inteligență artificială și platforme integrate de supraveghere și intervenție.

Din păcate, România a investit prea puțin în aceste direcții. Cercetarea este subfinanțată. Institutele și laboratoarele se luptă pentru supraviețuire. Industria națională de apărare pierde competențe și capacități. Universitățile produc tineri excepționali, dar prea puțini sunt integrați în programe strategice naționale. În loc să dezvoltăm aici tehnologii de vârf, am ajuns să depindem de soluțiile altora.

Incidentul de la Galați arată o vulnerabilitate organizatorică și de capacitate fără precedent. Este exact ceea ce nu trebuia să se mai întâmple. Nu putem continua să constatăm și să explicăm după fiecare eveniment că situația este sub control. Rolul unui sistem modern de securitate este să prevină, să detecteze și să neutralizeze amenințările înainte ca acestea să ajungă să pună în pericol populația.

Este momentul zero pentru o schimbare de direcție. Avem nevoie de organizare, disciplină și investiții majore în cercetarea românească. Trebuie să punem tinerii de pe băncile facultăților să lucreze pentru România, să dezvolte tehnologii satelitare, sisteme optice avansate, senzori, platforme de analiză și avertizare, tehnologii laser și LIDAR, soluții autonome de monitorizare și protecție.

Nu este suficient să cumpărăm echipamente. Nu este suficient să importăm tehnologii. Și cu atât mai puțin nu este suficient să cumpărăm ceea ce alții consideră deja depășit sau nepotrivit provocărilor viitorului. O națiune puternică își construiește propriile capacități, propria expertiză și propria autonomie tehnologică.

Ajunge cu improvizația. Ajunge cu amânările. Ajunge cu subfinanțarea cercetării. Siguranța cetățenilor nu poate fi tratată ca o anexă bugetară.

Populația este în pericol atunci când statul nu anticipează, nu investește și nu se adaptează. Galați trebuie să fie ultimul semnal de alarmă ignorat. România are nevoie de tehnologie românească, de cercetare românească și de o viziune strategică pe măsura vremurilor pe care le trăim. Nu peste zece ani. Acum.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

A se vedea si 👉- Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?

A se vedea si 👉 - Devine tot mai cunoscut, inclusiv în comunitatea științifică internațională, faptul că orbita joasă a Pământului (LEO) a ajuns într-un punct critic.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Consumatorul român se confruntă cu facturi tot mai greu de suportat.

În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026, prețul energiei electrice pentru mulți consumatori va crește cu aproximativ 10%, conform notificărilor transmise de furnizori. Pentru un consum de 150 kWh/lună, costul energiei ajunge la aproximativ 263 lei/lună, față de aproximativ 239 lei/lună anterior. Diferența este de aproximativ 24 lei pe lună, respectiv aproape 290 lei pe an.

Am considerat util să comparăm această valoare cu situația din alte state europene pentru același consum. În Franța și Polonia, costurile sunt adesea mai reduse. În Austria și Elveția sunt comparabile, iar în Germania și Marea Britanie sunt de regulă ușor mai ridicate, dar nu cu mult. Însă comparația relevantă nu este doar cea a prețului pe kWh, ci și cea dintre factura lunară și venitul populației.

România dispune de hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale, capacități eoliene și fotovoltaice. Dispune de resurse, de specialiști și de o tradiție industrială importantă în domeniul energetic. Cu toate acestea, consumatorul român se confruntă cu facturi tot mai greu de suportat.

Privind retrospectiv ultimele două decenii, merită să ne punem câteva întrebări. Câte capacități de producție am închis? Câte exploatări miniere am pierdut? Câte locuri de muncă au dispărut? Câte ramuri industriale au fost abandonate? Cât din valoarea adăugată a rămas în România și cât a fost transferată în afara țării? Și ce am câștigat? Că poluarea s-a înzecit! Vorbesc de poluarea aia care nu e măsurată dar e înghițită de atâta populație! Pe principiul ce nu se măsoară nu există! Dar, apropo, pe ce calcule se fac certificatele verzi? Măsoară cineva în România CO2? Cine!? Ah, estimări, din pix. 

Astăzi, o parte importantă din factura fiecărui consumator nu reprezintă doar costul energiei produse efectiv, ci și costuri asociate distribuției, transportului, certificatelor verzi, contribuțiilor și altor mecanisme construite de-a lungul timpului.

Poate că a venit momentul să evaluăm cu luciditate rezultatele acestor strategii. Să analizăm cine sunt câștigătorii și cine sunt perdanții. Să vedem dacă obiectivele asumate au adus mai multă competitivitate, mai multă independență energetică și facturi mai accesibile pentru populație.

Pentru că, privind situația de astăzi, românii au rămas cu costurile, în timp ce beneficiile au fost distribuite în altă parte.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Palatul Culturii este un simbol identitar, cultural și istoric al României

 

Da, și eu m-am frecat la ochi când am văzut imaginile acestea.

Schele metalice montate direct pe holurile Palatul Culturii, sprijinite pe marmură și în imediata apropiere a unor elemente decorative și spații muzeale care necesită condiții stricte de conservare. Fără protecții vizibile pentru contact mecanic, fără izolare adecvată, cu zgomote puternice produse de manipularea structurilor metalice într-un loc destinat culturii, patrimoniului și liniștii specifice unui muzeu.

Acolo există obiecte fragile, colecții istorice, condiții controlate de lumină, umiditate și praf. Nu este o hală industrială și nici un spațiu destinat montajelor grele făcute în grabă și fără măsuri evidente de protecție. Inclusiv vibrațiile, loviturile metalice și particulele de praf pot deveni factori de risc într-un asemenea mediu.

Și trebuie spus limpede: nu vorbim despre o consolidare interioară urgentă sau despre lucrări structurale inevitabile ale Palatului. Din ceea ce se vede, este pregătirea unui eveniment expozițional sau logistic care, în mod firesc, putea avea loc într-un alt spațiu mai potrivit. Iar dacă s-a decis totuși organizarea lui aici, atunci obligația minimă era respectarea unor standarde clare de protecție arhitecturală, conservare și siguranță muzeală.

Palatul Culturii nu este doar o clădire frumoasă din centrul orașului. Este un simbol identitar, cultural și istoric al Iașului și al României. Tocmai de aceea, orice intervenție desfășurată în interior sau în exterior trebuie făcută cu maximă responsabilitate, discreție tehnică și respect pentru patrimoniu. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - România intră în această lună într-o fereastră energetică extrem de grea și periculoasă! În zilele următoare, România nu are doar o problemă de producție ci poate avea o problemă de stabilitate fizică a sistemului energetic.

România intră în această lună  într-o fereastră energetică extrem de grea și periculoasă!  În zilele următoare, România nu are doar o problemă de producție ci poate avea  o problemă de stabilitate fizică a sistemului energetic.

Ceasul ticăie tot mai amenințător după ce ne-am închis capacitățile convenționale de producere a energiei electrice, hidro, termocentrale, etc. 

În mod neașteptat Reactorul 2 de la Cernavodă este oprit (în siguranță) după deconectarea automată din 4 mai 2026, iar pe 10 mai 2026, la ora 11:00, Reactorul 1 intră în oprire planificată (prevăzută). Asta înseamnă că din Sistemul Energetic Național dispar, practic, aproximativ 1400 MW de putere nucleară sincronă care țin frecvența sistemului!!!

Sistemul nu se judecă doar după câți MW avem în total, ci după câți MW sunt sincroni, adică produși de mașini rotative mari — nuclear, hidro, termo, gaze — care dau inerție, stabilitate și capacitate reală de reglaj.

Fotovoltaicul și eolianul pot produce mult, uneori foarte mult, dar sunt surse nesincrone, conectate prin invertoare. Ele ajută energetic, dar nu înlocuiesc automat stabilitatea fizică a unui reactor nuclear sau a unei turbine mari. European Network of Transmission System Operators for Electricity (ENTSO-E) arată de ani buni că reducerea inerției, pe fondul creșterii producției nesincrone, schimbă radical criteriile de stabilitate a frecvenței în rețeaua europeană. 

Pentru noi, scenariul cel mai vulnerabil poate apărea la amiază când pot fi fluctuații mari date de fotovoltaic când poate ajunge foarte sus. Eolianul poate contribui și el, iar hidro, gazul și cărbunele pot fi reduse pentru a face loc energiei regenerabile. Deci, teoretic avem energie însă fizic, sistemul poate avea prea puțină putere sincronă. Risc blackout!

Un exemplu simplificat:

Consum național: 6000 MW.

Fotovoltaic + eolian: 3500–4000 MW.

Putere sincronă internă rămasă: 2000–2500 MW.

Nuclear: 0 MW.

Raportul sincron poate coborî atunci la 30–40% din consum. Aceasta este zona fragilă, periculoasă.

Dacă trece un front de nebulozitate și fotovoltaicul cade brusc cu 800–1200 MW, iar simultan masele de aer se schimbă și eolianul scade cu 300–500 MW, sistemul poate primi un șoc instantaneu de 1100–1700 MW. Într-un sistem cu inerție mare, frecvența coboară mai lent (nu mai e cazul la noi după închiderea termocentralelor, Vidraru, etc). Într-un sistem cu inerție mică (adică cazul acesta când cele două reactoare sunt închise), frecvența cade repede.

Frecvența normală este 50 Hz. La 49,8 Hz, spre exemplu, avem deja o abatere mare considerată o deviație semnificativă în rețeaua continentală europeană. La 49,0 Hz intră în discuție mecanismele de deconectare automată a consumului pentru apărarea sistemului. 

Așadar, cum am mai spus și în alte rânduri, riscul crește când scade puterea sincronă și crește dependența de foto, eolian și import.

Ce trebuie făcut urgent?

1. Transelectrica și dispecerul energetic trebuie să mențină un minim tehnic de putere sincronă internă. Nu putem lăsa sistemul să funcționeze la amiază cu 30–40% sincron doar pentru că avem mult soare.

2. hidrocentralele mari trebuie păstrate pentru reglaj rapid, nu consumate haotic.

3. grupurile pe gaz și cărbune disponibile trebuie ținute pregătite pentru orele critice, chiar dacă economic par mai scumpe. Stabilitatea sistemului este mai importantă decât un preț aparent bun pe câteva ore.

4. marii consumatori industriali controlabili trebuie integrați în mecanisme rapide de reducere temporară a consumului. Nu vorbim de populație, nu vorbim de opriri arbitrare, ci de contracte clare de demand response: cine poate reduce 50, 100 sau 200 MW pentru 30–60 de minute trebuie plătit și integrat în apărarea sistemului.

5. trebuie accelerată instalarea bateriilor grid-forming, nu doar baterii simple de stocare. Avem nevoie de echipamente care pot susține frecvența, nu doar de baterii care mută energia de la prânz spre seară.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Radicalismul devine noua normalitate la Budapesta

 

Radicalismul devine noua normalitate la Budapesta

   O propunere venită din partea partidului de extremă dreaptă  "Patria Noastra" din Ungaria, mută țara din registrul democratic în cel al identității sacralizate și al mesajelor cu bătaie etnică.

   Mi Hazánk Mozgalom (Patria Noastră) a propus ca  jurământul parlamentar să fie depus, începând din acest mandat, pe Sfânta Coroană și, după imnul de stat, să fie intonat și imnul Ținutului Secuiesc. Este evident pentru toată lumea  că nu este un simplu exercițiu de folclor politic. Este o repoziționare ideologică, acceptată fără ezitare de Fidesz și necontestată de TISZA Party.

Inițiativa se sprijină pe două simboluri cu încărcătură strategică.

   Jurământul pe Sfânta Coroană nu este o inovație benignă. Este o mutație simbolică. Se trece de la legitimitatea derivată din votul cetățenilor la o legitimare ancorată într-un mit istoric, pre-democratic. Este exact linia ideologică promovată constant de Viktor Orbán: statul național nu ca produs al modernității, ci ca expresie a unei continuități istorice sacralizate.

    Introducerea imnului Ținutului Secuiesc într-o ceremonie oficială de stat nu este un gest cultural inocent. Este o declarație politică cu adresă externă,  o asumare simbolică, pe față, la nivel statal, la un alt nivel decât până acum, a dezideratelor separatiste maghiare din România. 

   Imnul secuiesc este unul dintre simbolurile impuse în anii guvernării Orban ca parte componentă a simbolisticii așa-zisului Ținut Secuiesc, ca entitate autonomă în cadrul statului român.

   Este evident că noua putere de la Budapesta nu mai operează strict în logica frontierelor actuale, ci în cea a unei națiuni extinse, transfrontaliere. Iar pentru România, acest tip de semnal nu poate fi ignorat sau minimalizat.

  Ceea ce se întâmplă la Budapesta, prin această decizie,  nu este o simplă coregrafie politică. 

Când jurământul se mută de pe Constituție pe Coroană, iar imnul național este dublat de un imn regional cu încărcătură politică, nu mai vorbim despre tradiție. Vorbim despre direcție.

Iar direcția, de această dată, este limpede.

Sursa

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - De ce atâtea interpelări despre cormorani? Nu sunt alte probleme mai importante?

 

De ce atâtea interpelări despre cormorani? Nu sunt alte probleme mai importante?

Sigur că există probleme uriașe în România: sărăcia, pensiile mici, accesul dificil la servicii medicale, lipsa medicamentelor, infrastructura deficitară, educația și cercetarea subfinanțate. Le tratez pe toate cu seriozitate și responsabilitate.

Am aproape 150 de interpelări și întrebări parlamentare, la nivel național și local, care vizează tocmai aceste domenii majore: mediu, sănătate, educație, cercetare, probleme sociale, infrastructură, agricultură.

Subiectul cormoranilor nu este o „temă exotică” sau secundară. Este o problemă reală de mediu, de echilibru ecologic și de impact economic asupra pisciculturii, comunităților locale și biodiversității. Când un dezechilibru ecologic scapă de sub control, efectele se văd în lanț: pierderi economice, conflicte între om și natură, presiune suplimentară pe resursele deja fragile.

A te ocupa de problemele de mediu nu înseamnă că ignori sărăcia, pensiile sau sănătatea. Înseamnă că încerci să gestionezi responsabil toate componentele care țin de funcționarea unei societăți. O țară care își neglijează mediul ajunge, mai devreme sau mai târziu, să plătească costuri sociale și economice mult mai mari.

Rolul meu nu este să aleg „o singură problemă” și să o transform în slogan, ci să intervin acolo unde apar dezechilibre – fie că vorbim de pensii, spitale, școli, cercetare sau protecția mediului.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să ignorăm problemele de mediu, semnalate constant de societatea civilă, ONG-uri și asociații de mediu, care se ocupă de ecosisteme, de viața acvatică, de pescuit, de reproducerea naturală a speciilor și de protejarea biodiversității.

Interpelările privind cormoranii și dezechilibrele din ecosistemele acvatice nu sunt „capricii”, ci vin din teren: din județul Iași, din nordul Moldovei, din lunca Prutului și din zonele de cursuri de apă unde pescarii, biologii și administratorii de habitate observă scăderea drastică a resursei piscicole și dezechilibre ecologice reale.

Este vorba despre grija pentru mediu, pentru viața acvatică, pentru calitatea apei, pentru protejarea florei și faunei, pentru menținerea unui echilibru biologic sănătos.

Din informațiile primite, rezultă clar că sistemul actual de protecție a mediului este sufocat de birocrație, fragmentare instituțională și lipsă de instrumente reale de intervenție preventivă. Nu lipsesc doar legile, ci mai ales capacitatea de a preveni, de a gestiona din timp și de a acționa coerent.

A te ocupa de mediu nu este un „lux”. Este o investiție directă în sănătatea oamenilor, în resursa de apă, în hrană și în viitorul comunităților locale.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Până mâine, România se confruntă cu un episod de poluare accentuată.

Până mâine, România se confruntă cu un episod de poluare accentuată. Un val de poluare traversează țara de la nord la sud, fiind înregistrate concentrații ridicate de sulfați, oxizi de azot și particule fine (PM2.5). La acest fond de poluare regională se adaugă și poluarea locală specifică zonelor urbane.

Stațiile APM indică deja valori crescute ale poluanților în mai multe regiuni. Analiza circulației atmosferice și a distribuției poluanților arată că acest episod are o componentă importantă de transport regional, cu mase de aer încărcate cu poluanți provenite din nordul și estul Europei (inclusiv din zona Europei de Est – Ucraina, vestul Rusiei), precum și din sud-estul continentului (Balcani), pe fondul condițiilor meteorologice de iarnă care favorizează stagnarea și acumularea poluanților la sol.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Fenomene luminoase spectaculoase pe cerul României

 

În această noapte s-au observat fenomene luminoase spectaculoase pe cerul României. Aurora boreală este un fenomen care apare în mod normal la latitudini mari, în apropierea polilor magnetici, în zone precum nordul Europei, Canada sau Alaska. De această dată însă, ea a fost vizibilă și la latitudini mult mai mici, inclusiv în România și la Iași.

Am avut o activitate solară foarte puternică. Soarele a emis fluxuri intense de particule încărcate electric, electroni și protoni, care au ajuns în vecinătatea Pământului. Câmpul magnetic terestru le-a modificat traiectoriile și le-a canalizat spre regiunile polilor magnetici. Acolo, aceste particule se ciocnesc cu atomii și moleculele din atmosferă și produc lumină, printr-un proces de excitație atomică.

Faptul că au fost observate nu doar culori roșii, ci și culori verzui este foarte important. Culorile roșii apar atunci când particulele interacționează cu oxigenul atomic la altitudini foarte mari, peste 200 de kilometri. Culorile verzi apar la altitudini mai joase, aproximativ între 100 și 200 de kilometri, tot prin interacțiunea cu oxigenul atomic, dar în condiții diferite de densitate și energie. Asta arată că interacțiile au avut loc pe mai multe niveluri ale atmosferei, deci pe un domeniu foarte larg de altitudini.

Prezența simultană a roșului și a verdelui ne spune că evenimentul a fost unul extrem de energetic și bine structurat, cu particule care au pătruns și la altitudini foarte mari, dar și mai jos în ionosferă.

Faptul că aceste culori au fost vizibile până la latitudini joase, cum este România, este neobișnuit, dar începe să devină mai frecvent. Explicația ține de deplasarea polului nord magnetic spre Siberia. Aurora nu este legată de polul geografic, ci de polul magnetic. În jurul acestuia există un „disc” sau un „oval auroral”, zona în care apar aceste emisii luminoase.

Pe măsură ce polul magnetic se deplasează, acest disc se mută odată cu el. Practic, polul magnetic trage după el întreaga formațiune luminoasă a aurorei. Iar România se află astăzi la marginea acestui disc deplasat. De aceea, în timpul furtunilor solare puternice, putem vedea mult mai clar un fenomen care, în trecut, era rezervat aproape exclusiv regiunilor polare

Geophysical Institute www.gi.alaska.edu

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - De unde se fură cel mai mult și cel mai pe față în România, sub paza funcționarilor publici corupți și sub controlul ONG - urilor care ne “salvează” de dez-informare și de (vi)ruși sau de judecători… (III)

De unde se fură cel mai mult și cel mai pe față în România, sub paza funcționarilor publici corupți și sub controlul ONG - urilor care ne “salvează” de dez-informare și de (vi)ruși sau de judecători…

(III)

Achizițiile publice au avut mereu un trend crescător. Dacă în anul 2021 cifra alocată a fost de 49 mld lei, în 2022, suma a exlodat la 71 mld lei, iar în anul 2023 a ajuns la 74 mld lei. În 2024, a fost mai mult decât dublu: 159 mld lei! Este vorba despre 9% din PIB, ceea ce echivalează cu deficitul bugetar de care se plâng acum „pro-europenii”. Statul român a fost, de departe, cel mai mare cumpărător din economie, banii fiind aruncați pe tehnologie scumpă, din import, pe tehnică militară și armanent, precum și pe proiecte de infrastructură ultra-scumpe.

Ai zice că ar trebui să ne bucurăm, căci sunt investiții, e consum public, e posibilitate de dezvoltare etc.

Dar nu, în realitate nu există deloc motive de entuziasm. Dimpotrivă.

Autoritățile europene au publicat rapoarte anuale din care rezulta că, la nivel european, din achizițiile publice, 15% din banii publici se fură pe diverse căi, cum ar fi șpaga sau comerțul cu influențe și privilegii.

În România, procentul de furt este de 50%. Vorbim despre 80 de miliarde de lei furt. Tva-ul corespunzător acestor zeci de miliarde de lei anual furate este, evident, camuflat și nu se încasează. Fie că se numește optimizare fiscală, sub-contractare sau prețuri de transfer intra-grup, tot evaziune fiscală este.

Iar aceste operațiuni nu se fac prin încasări sau plăți în numerar, ci prin bănci și prin platforme digitale.

Există infractori și există tăinuitori, favorizatori, complici și instigatori, iar aceștia se pot găsi simplu în bănci, organisme de control, autorități de supravghere etc. Foarte bine plătite, de altfel. Foarte mari luptătoare contra corupției și contra schimbării climatice, că e la modă să practic un pic de lawfare și un pic de greenwashing …

În plus, Statul român nu își achită la timp datoriile către furnizorii, constructorii și prestatorii de servicii onești, deci nici tva-ul aferent.

Statul contribuie, în acest sector, în mod direct și pe față, la evaziunea fiscală pe tva.

Vreți o Românie onestă? Cereți-le păpușarilor tandemului Dan – Bolojan să se concentreze pe cele de mai sus și să lase temele marginale, precum și obsesia pentru Ucraina. Nu de alta, dar un stat în faliment nu ar mai putea ajuta Ucraina și nici plăti abject de mult ONG – urile globaliste, care sunt actualul stat paralel ...

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Deficitul bugetar ar fi trebuit să fie excedent, dar partidul unic psdpnlustudmr nu a vrut asta, a vrut șpăgi, sponsorizare politică, frică administrată constant populației și foci “pro-europene” aplaudând frenetic la spectacolul de prost gust în care eram “salvați” de covid, încălzire climatică, război și ingerințe străine… (II)

Deficitul bugetar ar fi trebuit să fie excedent, dar partidul unic psdpnlustudmr nu a vrut asta, a vrut șpăgi, sponsorizare politică, frică administrată constant populației și foci “pro-europene” aplaudând frenetic la spectacolul de prost gust în care eram “salvați” de covid, încălzire climatică, război și ingerințe străine…

(II)

În ultimii 6 ani, România a avut mereu importuri mai mari decât exporturile. Deficitul comercial a fost mereu de peste 30 de mld euro. Importurile, adică achizițiile interne de produse și servicii externe, au fost mereu de pe ste 130 de miliarde de euro anual, în ultimii 6 ani.

Achizițiile de bunuri și servicii din străinătate sunt purtătoare de tva. Dimpotrivă, exporturile de bunuri și servicii sunt scutite de tva.

Cum se face că, la asemenea importuri anuale, România nu a încasat tva – ul aferent? România are poziția de lanternă roție în UE la colectarea de tva – cel mai redus grad de colectare din toate cele 27 de state membre.

Un calcul simplu ne-ar putea arăta că numai tva – ul aferent importurilor este de cca 25 de miliarde de euro anual (în perioada analizată, tva înseamnă cam 20% asupra valorii facturate).

Care e cauza pentru care s-a încasat atît de puțin tva dintr-un import (deci consum intern de mărfuri și servicii străine) de o asemenea anvergură?

Răspunsul este simplu și este cunoscut de toată lumea din sistem, dar e trecut sub tăcere: jucătorii mari fură tva, mai ales sub forma „optimizării” fiscale, statul se preface că nu vede, legislația este permisivă pentru exportul de plusvaloare. Vama funcționează în gol, livrările - carusel, în lanțuri de aprovizionare, care pierd urma tva-ului, sunt ignorate intenționat, livrările intra-grup sunt „spălate” prin contabilitate creativă și audit semnat de „marii” și de „grașii” din consultanță, iar statul își plătește datoriile cu întârziere sau chiar omite unele plăți, mai ales când e vorba de IMM - uri.

Reamintesc că, de 6 ani, România are cel mai scăzut grad de colectare a tva din întreaga UE. În medie, din tva, statul a încasat, în medie anuală, cca 25 de mld euro în ultimi 6 ani. Situația este similară în cazul accizelor. Media anuală a încasărilor din accize a fost de 7 mld euro, deși produsele accizabile (produse energetice, tutun, alcool) au fost și foarte scumpe, și foarte des achiziționate.

Tot ca o medie, cifra de afaceri națională a fost de 500 mld euro (a nu se confunda cu PIB). În mod normal, tva - ul colectat ar fi trebuit să fie de cel puțin 50 de mld euro. Accizele ar fi trebuit să fie de cel puțin 10 mld euro.

În schimb, cei care au făcut bugetul în toți acești ani s-au bazat pe banii de la UE și pe … donații ... (în bugetul pe 2022 se prevedea suma de 48 mld lei, cu titlu de donații...; ideea s-a păstrat în anii 2023-2025 și nu m-ar mira să vedem așa ceva și în bugetul pe 2026 ...).

Atrag atenția aici asupra unei lacune în legislație - procedura prețurilor de transfer și a calculării de către organele fiscale a veniturilor estimate (asupra cărora se aplică impozit pe profit și pe dividende) nu se aplică și tva - ului. Or, principiul prevalenței economicului asupra juridicului (art. 11 Cod fiscal, art. 14-15 Cod procedură fiscală) ar trebuie aplicat mai ales tva - ului. Ca și impozitul pe profit și impozitul pe dividend, care pot fi eluadate „simplu” prin optimizări fiscale, și tva - ul, care este un impozit indirect, poate fi evitat. Mai greu, dar poate fi evitat. Furtul de tva ar fi mult mai evident dacă nu ar exista nicio limitare a plăților și încasărilor în numerar fizic.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - România ar fi putut avea excedent, iar nu deficit bugetar, dacă ar fi aplicat corect și la timp Directiva UE nr. 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale.

 România ar fi putut avea excedent, iar nu deficit bugetar, dacă ar fi aplicat corect și la timp Directiva UE nr. 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale.

(I)

În Directiva 1164, la paragrafele 1, 11 și 14, se poate citi:

(i) Actualele priorități politice în ceea ce privește impozitarea internațională subliniază necesitatea de a garanta faptul că impozitele sunt plătite acolo unde sunt generate profiturile și valoarea. Prin urmare, este esențial să se restabilească încrederea în echitatea sistemelor fiscale și să se permită guvernelor să își exercite în mod efectiv suveranitatea fiscală*.

Este necesar să se stabilească o rată a deductibilității care să se refere la câștigurile contribuabilului înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare (EBITDA).

(ii) Normele privind societățile străine controlate (SSC) au ca rezultat reatribuirea veniturilor unei filiale controlate care este supusă unui impozit scăzut către societatea-mamă. Ulterior, societatea-mamă devine impozabilă pentru aceste venituri atribuite în statul membru în care are rezidența fiscală. În funcție de prioritățile politice ale statului respectiv, normele privind SSC pot viza în întregime filiala supusă unui impozit scăzut sau categorii specifice de venituri sau se pot limita la veniturile care au fost transferate în mod artificial către filială.

(iii) Este necesar să se clarifice faptul că punerea în aplicare a normelor pentru combaterea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, prevăzute în prezenta directivă, nu ar trebui să aducă atingere obligației contribuabililor de a respecta principiul concurenței depline sau dreptul statului membru de a majora o obligație fiscală în conformitate cu principiul deplinei concurențe, dacă este cazul**.

În Directiva 1164, la art. 4 (1) și art. 6 se poate citi:

(i) Costurile excedentare ale îndatorării sunt deductibile în perioada fiscală în care sunt suportate doar până la 30 % din câștigurile contribuabilului înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare (EBITDA).

(ii) În scopul calculării obligațiilor fiscale ale societăților, statele membre nu iau în considerare un acord sau o serie de acorduri care, având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante, nu sunt autentice, fiind întreprinse cu scopul principal […] de a obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului dreptului fiscal aplicabil. […]

Un acord sau o serie de acorduri sunt considerate ca nefiind autentice în măsura în care nu sunt întreprinse din motive comerciale valabile care reflectă realitatea economică.

În cazul în care un acord sau o serie de acorduri nu este luat(ă) în considerare în conformitate cu alineatul (1), obligația fiscală se calculează în conformitate cu dreptul intern.

Cu astfel de instrumente legale la dispoziție, Statul român ar fi putut să recupereze de la „optimizatorii” fiscali zeci de miliarde de euro anual, doar că, desigur, nu au existat curajul și voința politică necesare pentru așa ceva ...

*precum se observă, directiva vorbește pe șleau de suveranitatea fiscală a guvernelor, adică a statelor membre; conceptul de suveranitate europeană este ilegal, din acest punct de vedere; de altfel, este un concept absurd, devreme ce UE este o construcție juridică bazată pe o alianță între state suverane, iar nu un stat federal

**optimizarea fiscală poate fi considerată practică anti-concurențială; „optimizatorul” fiscal poate fi sanționat cu amendă de până la 4% din cifra de afaceri ... ; dacă asta s-ar întâmpla unui număr de 10 mari corporații care practică optimizarea fiscală, ar interveni efectul de disuasiune (descurajare, intimidare), restul competitorilor de pe piață fiind indirect determinați să se conformeze și să nu mai fure plus-valoarea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Cum a supravietuit Europa pana in ‘54 fara tva?!

Toată lumea vorbește despre T.V.A. ca despre ceva ce este obligatoriu,o necesitate de când lumea. 

Adevărul este însă altul: 

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) a fost introdusă pentru prima dată în Europa, la nivel național, în Franța, pe 10 aprilie 1954 ( Maurice Laure) și “apa s-a testat” atunci cu 1%,dacă nu mă inșel. 

Cea mai mare înșelătorie a statului în raport cu cetățeanul,care si atunci, la fel ca azi, doarme și zice… asta e situația. 

Vine Iuliuță,un rătăcit, prin Capitală, agreat prim-sinistru de toată lumea, YES-MEN’ul perfect,parvenit in politică si afaceri, să ne spună cum toate aceste creșteri sunt necesare. 

Băh, nu… nu sunt necesare și sunt un furt din buzunarul românilor.

Deci: 

noi plătim TVA la orice produs,serviciu, din bani deja taxati de stat. Practic din suma netă a salariului lunar. Să zicem că ne cumparam o masina: 

Platim TVA, platim impozitele aferente si varii taxe. Din banii taxati deja de guvern. 

Apoi o inmatriculăm, platim taxa, apoi anual o alta taxa, apoi obligatoriu O ASIGURARE PER MASINA, o alta taxa, TOATE AU TVA! 

Întrebare pentru un prieten : asigurarea de ce NU ESTE PER SOFER?! De ce per masina?! Masinile merg singure… sau au sofer?!

Dacă am 2 masini pot conduce 2 odată?! 

Ok, revenind. Apoi pui benzina. Platesti TVA , platesti accize ( taxe ) , apoi platesti rovigneta, platesti tva … din nou … TOT DIN BANII TAXATI ANTERIOR,din venitul tau net. Ajungi la servis, platesti TVA … din nou, pentru toate reparatiile, ca e masina ta… nu?! 

In realitate NU E A TA. E coproprietate cu statul, doar ca la servis statul… nu se face parte cu tine, doar te incaseaza, iar si iar… 

Si povestea poate continua. 

Cum a supravietuit Europa pana in ‘54 fara tva?! Si nu vreau vrajelile economistilor care cred ca taxarea rezolva problemele unei tari, cand de fapt este fix invers! 

Deci… pentru ce platim atat TVA si alte taxe tampite?! Si pentru ce avem politicieni in loc de manageri la ministere?! Si pentru ce avem parlament si administratii locale care in loc sa ajute românii îi VĂMUIESC?! 

Eu vreau sa ma inscriu intr un partid care mai scoate din taxele astea, care treptat scade TVA-ul , drastic, si l desființează la anumite servicii si produse! 

Si mai vreau să văd bărbați care dau cu pumnul in masă pentru semenii lor, nu asfixiații ăștia controlați și manipulați cu dosare,poze in ipostaze tantrice cu baieți ..etc… ! 

Ce legătură are TVA-ul cu Europa și România?! 

Are. Mare!

Aureliu Surulescu