Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - Unii susțin că dom'le, nu se mai face nimic în România asta.

Găsiți și detalii despre contribuțiile românești la cel mai puternic lansator european construit vreodată 👇

📸 ESA - S. Corvaja

Unii susțin că dom'le, nu se mai face nimic în România asta

Agenția Spațială Europeană (ESA, agenția unde majoritatea membrilor tocmai și-au mărit contribuția anuală, dar România a scăzut-o) face o listă cu companiile private din România care contribuie activ la Ariane 6—cea mai puternică rachetă europeană construită vreodată. Literalmente rocket science, de la firme de care probabil 90% dintre noi nu am auzit vreodată (eu recunosc că e prima dată când aflu despre Gonzales Mecanica de Precizie, aș fi ținut minte un astfel de nume dacă l-aș fi întâlnit în trecut):

🚀 ICPE (București) a furnizat componente pentru motorul Vulcain-2.1;

🚀 Sonovision (Iași) a furnizat elemente pentru cablajul electric al rachetei;

🚀 Sonaca (Cluj) diverese componente esențiale pentru Ariane 6;

🚀 TTTech (București) asigură firmware-ul pentru chipurile din Ariane 6 și validarea acestora;

🚀 Emsil Techtrans (Cluj-Napoca) a contribuit la platforma folosită pentru montarea celor două boostere auxiliare;

🚀 Gonzales Mecanica de Precizie (Prahova) a realizat platforma mobilă de unde se montează conurile protectoare ale încărcăturii utile;

🚀 Aerostar (Bacău) furnizează pentru Arianegroup componente necesare în toate cele trei trepte ale rachetei Ariane 6.

Doar 0.3% din Ariane 6 este produs în România. Să ne imaginăm ce ar fi însemnat pentru industria românească dacă, în loc de 0.3%, am fi contribuit cu, să zicem, 0.6%.

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - Avionul spațial european Space Rider prinde formă

INCAS - National Institute for Aerospace Research "Elie Carafoli"

 Avionul spațial european Space Rider prinde formă: prototipul realizat în România, la INCAS, a plecat spre Agenția Spațială Europeană, pentru mai multe teste de calificare și validare. După integrarea trenului de aterizare, prototipul va fi supus unui ultim test de planare spre pista de aterizare.

Space Rider va fi lansat pe orbită (cândva în 2027 de o rachetă Vega-C+) împreună cu un modul de serviciu, derivat din treapta superioară Avum+ a unei rachete Vega.

A se vedea si👉România are o contribuție semnificativă la construirea și testarea viitorului avion spațial european 😊

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - România are o contribuție semnificativă la construirea și testarea viitorului avion spațial european 😊

Ce fain e să citești despre România pe blogurile străine dedicate explorării spațiului! Și ce fain e că România are o contribuție semnificativă la construirea și testarea viitorului avion spațial european 😊

Felicitări Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS)!

«Romania’s National Institute for Aerospace Research ‘Elie Carafoli’ (INCAS) has completed qualification testing of the Space Rider Descent and Landing Test Model (DLRM), marking a key milestone for the programme.»

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - RISE este o companie privată din București care a construit un laborator/modul cu echipamente, instalat în prezent la bordul Stației Spațiale Internaționale

 

"Nu se mai produce nimic în țara asta, dom'le..."

Între timp, RISE - Romanian InSpace Engineering: «[SkEye is] a flexible platform designed for real-time tracking and analysis of objects in orbit. It brings together data from a robotic optical observatory, an RF spectrum monitoring station, and a GNSS sensor network — all integrated into a single, intuitive interface [...] The SkEye project focuses on developing new capabilities for beneficiary structures within the Ministry of National Defence (MApN), aligned with their operational needs and innovation proposals, through the development of a real-time space object monitoring system.»

Vă reamintesc, RISE este o companie privată din București care a construit un laborator/modul cu echipamente, instalat în prezent la bordul Stației Spațiale Internaționale, unde desfășoară un experiment științific pentru ESA (Drop Coalescence, sau DropCoal).

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - RISE - Romanian InSpace Engineering

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - Ce impact ar avea un buget al NASA redus cu 24%, așa cum a cerut administrația de la Casa Albă? ❌.

 

Ce impact ar avea un buget al NASA redus cu 24%, așa cum a cerut administrația de la Casa Albă? Iată câteva efecte:

❌Misiunea Mars Sample Return (MSR) va fi anulată și eșantioanele de sol prelevate de Perseverance nu vor fi aduse pe Pământ în viitorul apropiat.

❌NASA se va retrage și din misiunea europeană ExoMars II, pentru care urma să asigure lansatorul, propulsia pentru platforma care va trimite spre suprafața marțiană roverul Rosalind Franklin și modulul cu radioizotopi pentru generarea de electricitate la bordul roverului (ESA a ales parteneriatul cu NASA după ce a suspendat colaborarea cu Roscosmos—asta după ce un parteneriat inițial cu NASA a fost suspendat unilateral de... NASA).

❌Misiunea Mars Odyssey, cea mai longevivă misiune marțiană (activă din 2001), va fi încheiată și la fel se va întâmpla și cu MAVEN, o altă sondă orbitală; cele două sonde sunt în prezent folosite și ca releu de comunicație pentru roverele Curiosity și Perseverance, aflate pe suprafața planetei Marte; până la noi lansări de sonde orbitale marțiene, pentru comunicațiile cu roverele de la suprafață vor rămâne Mars Reconnaissance Orbiter (MRO, o sondă veche de peste 20 ani) și Trace Gas Orbiter (TGO, o sondă europeană).

❌Misiunile DAVINCI și VERITAS spre Venus vor fi și ele anulate și NASA nu va mai participa nici la EnVision, misiunea europeană spre Venus.

❌Vor fi încheiate și misiunile care și-au depășit perioada nominală și se află într-o fază extinsă, cum ar fi sondele Juno (aflată pe orbita lui Jupiter), OSIRIS-APEX (în drum spre Apophis), New Horizon și telescoapele Chandra și Fermi (deși aceste sonde și telescoape încă sunt funcționale, o adevărată nebunie!).

❌Astronauții vor petrece la bordul ISS o perioadă de 8 luni, nu 6 luni cum se întâmpla până acum, pentru a reduce numărul lansărilor cu echipaj—și asta este speculație—probabil pentru a păstra același număr de lansări contractate cu SpaceX, renunțând la Starliner.

❌Mii de specialiști își vor pierde locurile de muncă (disponibilizările au început deja la JPL încă de anul trecut), asta afectând sever capacitatea NASA de a avea în viitor misiuni spațiale reușite.

Pe plan internațional, relațiile cu agenția spațială europeană (ESA) vor fi profund afectate, dacă NASA se va retrage din misiunile care urmau să fie derulate în parteneriat: MSR, ExoMars, EnVision, plus incertitudinea cu privire la viitorul Gateway și misiunile post-Artemis III.

Un adevărat carnagiu, ale cărui efecte se vor simți multă vreme de acum înainte.

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia